Printre personalit\u0103\u0163ile artistice orginare din perimetrul basarabean-nord-bucovinean ce au \u00eembog\u0103\u0163it via\u0163a cultural\u0103 a Clujului \u00een ultimii ani, un loc aparte \u00eei apar\u0163ine lui Mihai Chiseli\u0163\u0103 (n. 1964). Pictor de autentic\u0103 voca\u0163ie, el s-a n\u0103scut la Ige\u015fti, o comun\u0103 situat\u0103 peste colinele din vecin\u0103tatea M\u0103n\u0103stirii Putna. \u00cen nefastul an 1940, creionul cu min\u0103 groas\u0103 al tiranului Stalin a impus acolo frontiera prin care teritoriul str\u0103vechii provincii moldave Bucovina fu rupt \u00een dou\u0103. A\u015fa se face c\u0103 viitorul artist \u015fi-a efectuat studiile liceale la Colegiul de Arte Plastice \u201eNicolae Pl\u0103m\u0103deal\u0103\u201c din Chi\u015fin\u0103u, absolvit \u00een 1988. Dup\u0103 eliberarea \u0163\u0103rii noastre de sub totalitarism, survenit\u0103 \u00een decembrie 1989, Chiseli\u0163\u0103 devine student la Academia de Arte Vizuale \u201eIon Andreescu\u201c din Cluj. O \u015fans\u0103 pentru el \u2013 atunci, o \u015fans\u0103 pentru Cluj \u2013 mai t\u00e2rziu.
\nPe la finele primului deceniu al secolului XXI, pictorul bucovinean naturalizat transliv\u0103nean a parcurs \u015fi o etap\u0103 de c\u00e2\u0163iva ani ca rezident \u00een Portugalia. Acolo avui pl\u0103cerea de a-i organiza o expozi\u0163ie \u00een recent inauguratul sediu al Institutului Cultural Rom\u00e2n din Lisabona. \u00censu\u015fi titlul selec\u0163iei de lucr\u0103ri \u2013 Nouri de suspine \u2013 denota natura poetic\u0103 a artistului, originar din arealul eminescian al culturii noastre. Talentul s\u0103u iradia din fiecare tablou, ceea ce a de\u015fteptat interesul publicului lusitan, \u00een genere reticent (ca s\u0103 nu zic sceptic de-a binelea) fa\u0163\u0103 de performan\u0163ele artistice. Din fericire, un anume instinct s\u0103n\u0103tos l-a determinat pe Mihai Chiseli\u0163\u0103 s\u0103 revin\u0103 \u00een spa\u0163iul latinit\u0103\u0163ii orientale \u015fi s\u0103 se stabileasc\u0103 la Cluj, a\u015fadar \u00een epicentrul provinciei-matrice a na\u0163iunii noastre \u2013 Transilvania. C\u0103 aceast\u0103 traiectorie existen\u0163ial\u0103 nu e deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103toare o demonstreaz\u0103 cele dou\u0103 expozi\u0163ii pe care le-a avut \u00een 2014 la Bastionul Croitorilor din Cluj. Ambele au fost \u00eenso\u0163ite de albume con\u0163in\u00e2nd reproduceri ale picturilor sale, concentrate asupra a dou\u0103 teme majore: Cluj-Napoca \u2013 lumin\u0103 \u015fi culoare \u015fi Cet\u0103\u0163i \u00een lumin\u0103.
\nDin punct de vedere stilistic, Mihai Chiseli\u0163\u0103 \u00ee\u015fi asum\u0103 cu senin\u0103tate o atitudine versatil\u0103. El poate aborda genuri diverse, bine sedimentate \u00een istoria picturii, \u00eens\u0103 prioritar\u0103 r\u0103m\u00e2ne valorizarea frumuse\u0163ii, celebrarea acelei bucurii vitale de care tenta\u0163iile facile ale consumismului par s\u0103 ne fi alienat. Cu sagacitatea-i caracteristic\u0103, eseistul Ovidiu Pecican sesizeaz\u0103 (\u00een prefa\u0163a celui de-al doilea album sus-amintit) aspecte esen\u0163iale ale crea\u0163iilor \u00een cauz\u0103: \u201eLa Mihai Chiseli\u0163\u0103 lumina, mai mereu optimist\u0103, deschis\u0103, neadumbrit\u0103 de melancolie morbid\u0103, dezv\u0103luie aproape didactic, \u00een spledoarea zilei, obiectul p\u00e2nzei, chiar dac\u0103 nu \u00eei adaug\u0103 siluete umane ori fragmente epice de referin\u0163\u0103 (trimiteri la lumea zeilor sau a sfin\u0163ilor ori la cea a eroilor). T\u0103cerea trufa\u015f\u0103, seme\u0163ie \u00een piatr\u0103, bun gust \u015fi splendoare, dincolo de mondenitate \u015fi \u00eent\u00e2mplare, \u00eempreun\u0103 cu lucrarea timpului pe suprafe\u0163e \u015fi volume arhitecturale bine chibzuite odinioar\u0103, dar care au trecut prin diferite faze func\u0163ionale \u015fi au suferit modific\u0103rile sau distrugerile de rigoare\u201c.
\nIgnor\u00e2nd re\u0163etele snobismelor de ultim\u0103 or\u0103, Mihai Chiseli\u0163\u0103 nu se sfie\u015fte s\u0103 depun\u0103 m\u0103rturie asupra unor fericite interferen\u0163e \u00eentre natur\u0103, istorie \u015fi arhitectur\u0103, ce pot constitui oric\u00e2nd motive de orgoliu pentru compatrio\u0163ii no\u015ftri. Nu e de mirare c\u0103 pictorul a intuit, s-a ata\u015fat \u015fi a reu\u015fit s\u0103 pun\u0103 \u00een valoare \u015farmul indicibil al metropolei transilvane, fondat\u0103 de romani \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 milenii. \u00cen fond, \u00eens\u0103\u015fi configura\u0163ia de factur\u0103 central-european\u0103 stimuleaz\u0103 asemenea pun\u0163i aperceptive \u00eentre Cluj \u015fi Cern\u0103u\u0163i \u2013 urbea unde viitorul artist \u015fi-a descoperit voca\u0163ia. Dar viziunea sa asupra Clujului adaug\u0103 o anume plusvaloare fascinantului ambient \u00een care avui \u015fansa de a m\u0103 na\u015fte: dac\u0103 noi, clujenii, ne sim\u0163im uneori exceda\u0163i de manifest\u0103rile unei clime mai pu\u0163in \u00eensorite, adeseori posace, Mihai Chiseli\u0163\u0103 \u015ftie s\u0103 remodeleze peisaje emblematice ale urbei prin filtre de luminozitate. Ambientul urban e reconfigurat sub voaluri solare, cam a\u015fa cum mi-l amintesc eu \u00eensumi din anii copil\u0103riei, perioad\u0103 inextricabil legat\u0103 de astrul vie\u0163ii \u015fi fixat\u0103 ca atare \u00een memoria afectiv\u0103. Gra\u0163ie acestui maestru al serenit\u0103\u0163ii existen\u0163ial-artistice, originar din Bucovina, beneficiem de o revelare quasi-jubilatoare a at\u00e2tor repere prin care capitala Transilvaniei \u00ee\u015fi consolideaz\u0103 magia: catedrale, edificii istorice, statui, detalii arhitecturale, stradele, acoperi\u015furi… Totul captat prin tr\u0103s\u0103turi de penel sigure \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, afectuoase.
\nLa fel procedeaz\u0103 Mihai Chiseli\u0163\u0103 \u015fi \u00een cel de-al doilea grupaj tematic pe care ni-l propune. \u00cenc\u0103 de pe coperta albumului ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 imaginea glorioas\u0103 a Cet\u0103\u0163ii de la Rupea, situat\u0103 aproximativ \u00een centrul geografic al \u201eRom\u00e2niei dodoloa\u0163e\u201c, cum \u00ee\u015fi numea Lucian Blaga patria re\u00eentregit\u0103. La fa\u0163a locului, murii acelui monument pot sugera vizitatorilor reminiscen\u0163e sumbre ale istoriei medievale. \u00cens\u0103 privirea transfigurtoare a pictorului umple imaginea de nuan\u0163e de un vitalism funciar, de la galben la oranj, ocru, brun ro\u015fcat, \u00eentr-o conving\u0103toare echivalen\u0163\u0103 a titlului albumului \u015fi expozi\u0163iei aferente \u2013 Cet\u0103\u0163i \u00een lumin\u0103. Urmeaz\u0103 un \u015fir de tablouri unde subiectele sunt abordate cu acela\u015fi sentiment al inocen\u0163ei reg\u0103site, al revel\u0103rii unor frumuse\u0163i organic legate de ethosul \u0163\u0103rii noastre, cu inerentul ei specific de avanpost europenist la por\u0163ile Orientului. Principalele surse de inspira\u0163ie provin din arealul transilvan: Sighi\u015foara, Sibiu, Bra\u015fov, Bran, Densu\u015f, C\u00e2r\u0163a, Strei, R\u00e2\u015fnov, Saschiz, F\u0103g\u0103ra\u015f, Hunedoara, Deva, Codlea, Roade\u015f, Viscri, dar nu lipsesc nici reprezent\u0103ri din perimetrul rom\u00e2nit\u0103\u0163ii extracarpatice, cum ar fi Palatul Mogo\u015foaia, Curtea Domneasc\u0103 de la T\u00e2rgovi\u015fte, Cetatea de Scaun Suceava, Histria, turnul M\u0103n\u0103stirii Humor, Cetatea Enisala, Cetatea Poienari, Turnul lui \u015etefan din Piatra Neam\u0163 sau cetatea basarabean\u0103 a Soroc\u0103i. Atitudinea admirativ\u0103 de care e p\u0103truns pictorul d\u0103 na\u015ftere unor lucr\u0103ri limpezi, f\u0103r\u0103 echivoc, asemenea unor declara\u0163ii de amor menite s\u0103 contracareze autodenigrarea de care ne l\u0103s\u0103m prea adeseori cople\u015fi\u0163i.
\nConstat cu bucurie c\u0103 acest al doilea album al s\u0103u a beneficiat de suportul unei noi competitoare \u00een peisajul editorial autohton: recent \u00eenfiin\u0163ata editur\u0103 Avalon. Admir curajul ini\u0163iatorilor ei \u2013 Ovidiu Pecican, redutabil spirit poliedric, \u00eempreun\u0103 cu dinamica sa companioan\u0103, Amalia Lumei (aici \u00een postur\u0103 de directoare) \u2013, de a \u00eenfrunta adversit\u0103\u0163ile cu care se confrunt\u0103 actualmente lumea tiparului. Gestul de a promova un pictor (\u201eangajat\u201c la modul sui generis) precum Chiseli\u0163\u0103 denot\u0103 un salutar instinct al valorii. Nu de alta, dar dac\u0103 \u00een materie de talent(e) st\u0103m bine, \u00een privin\u0163a felului cum le cultiv\u0103m \u015fi apreciem avem mult de recuperat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Printre personalit\u0103\u0163ile artistice orginare din perimetrul basarabean-nord-bucovinean ce au \u00eembog\u0103\u0163it via\u0163a cultural\u0103 a Clujului \u00een ultimii ani, un loc aparte \u00eei apar\u0163ine lui Mihai Chiseli\u0163\u0103 (n. 1964). Pictor de autentic\u0103 voca\u0163ie, el s-a n\u0103scut la Ige\u015fti, o comun\u0103 situat\u0103 peste colinele din vecin\u0103tatea M\u0103n\u0103stirii Putna. \u00cen nefastul an 1940, creionul cu min\u0103 groas\u0103 al tiranului… Cite\u0219te mai mult »Splendori transilvane transfigurate de un pictor bucovinean<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11317],"tags":[13272],"class_list":["post-22085","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-vizuala","tag-mihai-chiselita"],"views":1338,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22085","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22085"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22085\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22085"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22085"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22085"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}