{"id":22083,"date":"2015-01-21T21:18:46","date_gmt":"2015-01-21T19:18:46","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22083"},"modified":"2015-01-21T21:18:46","modified_gmt":"2015-01-21T19:18:46","slug":"razboaie-si-copii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/razboaie-si-copii\/","title":{"rendered":"R\u0103zboaie \u015fi copii"},"content":{"rendered":"

Stefano Zecchi, C\u00e2nd tata m-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 fluier,<\/em> traducere \u015fi note de Gabriela Lungu, Editura Casa C\u0103r\u0163ii de \u015etiin\u0163\u0103, Cluj-Napoca, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

\u00cen 1945, c\u00e2nd se \u00eencheie cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, italienii din Istria, Dalma\u0163ia \u015fi Fiume \u00ee\u015fi dau seama rapid c\u0103, \u00een ciuda entuziasmului ini\u0163ial, nu au deloc motive de bucurie. C\u0103ci teritoriile unde ei tr\u0103iser\u0103 \u00eentotdeauna sunt ocupate de armata lui Tito, iar apoi vor fi \u00eenglobate \u00een fosta Iugoslavie, intr\u00e2nd \u00een aria de influen\u0163\u0103 sovietic\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t identitatea na\u0163ional\u0103 a acestor oameni este periclitat\u0103, chiar via\u0163a celor care se opun deciziilor politice (luate f\u0103r\u0103 a se \u0163ine seama de dorin\u0163ele \u015fi de soarta a zeci de mii de suflete) fiind amenin\u0163at\u0103. Acesta e momentul istoric de la care porne\u015fte Stefano Zecchi \u00een romanul s\u0103u intitulat C\u00e2nd tata m-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 fluier (Quando ci batteva forte il cuore), publicat \u00een anul 2010.<\/strong><\/em>
\nUn r\u0103zboi prea mare<\/strong>
\nConvins c\u0103 \u201emarea \u015fi adev\u0103rata lips\u0103 de loialitate este s\u0103 ui\u0163i\u201c, dup\u0103 cum sun\u0103 \u015fi motto-ul c\u0103r\u0163ii de fa\u0163\u0103, scriitorul italian Stefano Zecchi ofer\u0103 cititorului, dincolo de o excelent\u0103 reconstituire a unei perioade bine definite din istoria tumultuoas\u0103 a ultimilor ani ai conflagra\u0163iei mondiale \u015fi a primilor care au urmat \u00eencheierii acesteia, o emo\u0163ionant\u0103 \u2013 \u015fi conving\u0103toare deopotriv\u0103 \u2013 poveste a unei familii care se vede pus\u0103 \u00een situa\u0163ii-limit\u0103. Iar ceea ce p\u0103rea, cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 la un anumit moment, c\u0103 ar avea, totu\u015fi, \u015fanse de reu\u015fit\u0103 (\u015fi anume rezisten\u0163a d\u00e2rz\u0103 a locuitorilor fa\u0163\u0103 de anexarea c\u00e2torva regiuni italiene la noul stat iugoslav), se termin\u0103 cu \u00eenfr\u00e2ngerea celor care nutriser\u0103 astfel de idealuri, dar \u015fi cu speran\u0163a autorului c\u0103 \u00een viitor asemenea hot\u0103r\u00e2ri, rezultate \u00een urma calculelor politice \u015fi a stabilirii sferelor de influen\u0163\u0103 \u00een Europa, nu vor mai exista.
\nAfirmat deopotriv\u0103 ca jurnalist \u015fi universitar, profesor de estetic\u0103 la Universitatea din Milano, specializat \u00een fenomenologie \u015fi estetic\u0103, Zecchi abordeaz\u0103 cu succes \u015fi domeniul literaturii, romanele sale Fedelt\u00e0 (2001) sau Amata per caso (2003) fiind foarte bine primite de critic\u0103 \u015fi de publicul cititor, iar textul de fa\u0163\u0103, Quando ci batteva forte il cuore, e distins, \u00een 2011, cu premiile \u201eAcqua storia\u201c \u015fi \u201eBiblioteche di Roma\u201c. (Excelent\u0103 se dovede\u015fte, deci, decizia Editurii Casa C\u0103r\u0163ii de \u015etiin\u0163\u0103 din Cluj-Napoca de a publica acest text \u00een frumoasa traducere a Gabrielei Lungu, \u00een colec\u0163ia \u201eLiteratura European\u0103 Contemporan\u0103\u201c, coordonat\u0103 de Lauren\u0163iu Malomf\u0103lean.)
\nAc\u0163iunea c\u0103r\u0163ii \u00eencepe \u00een 1943, totul fiind relatat din perspectiva \u2013 \u015fi cu vocea \u2013 lui Sergio, un b\u0103ie\u0163el de \u015fase ani, care tr\u0103ie\u015fte la Pola, \u00eempreun\u0103 cu mama sa, Nives, \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare la \u015fcoala din localitate. Tat\u0103l, Flavio, e plecat pe front, iar copilul \u00eel va cunoa\u015fte abia la \u00eentoarcerea acas\u0103 a acestuia, cu doi ani \u00eenainte de \u00eencheierea R\u0103zboiului. Iar dac\u0103, p\u00e2n\u0103 la sosirea nea\u015fteptat\u0103 a lui Flavio, Sergio se \u00eentrebase adesea la ce i-ar folosi un tat\u0103, c\u00e2t\u0103 vreme era foarte mul\u0163umit cu traiul al\u0103turi de impetuoasa lui mam\u0103, dup\u0103 ce via\u0163a familiei sale \u00eencepe s\u0103 se reorganizeze \u00een func\u0163ie de traiul \u00een trei b\u0103iatul e mai degrab\u0103 nemul\u0163umit de noua situa\u0163ie. Pe de o parte pentru c\u0103 de-acum nu se mai afl\u0103 doar el \u00een centrul aten\u0163iei mamei, iar pe de alta deoarece constat\u0103 c\u0103, treptat, Nives se implic\u0103 tot mai mult \u00een ac\u0163iuni politice, care pun \u00een pericol stabilitatea casei \u015fi chiar via\u0163a tuturor. \u015ei, cu toate c\u0103 la \u00eenceput e tentat s\u0103 o admire pe mama lui \u015fi s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze progresiv de tat\u0103, pe care consider\u0103 c\u0103 nu-l poate \u00een\u0163elege \u015fi pe care \u00eel vede ca pe un om lipsit de ini\u0163iative \u015fi mai ales de curaj, Sergio va fi silit s\u0103 se maturizeze mult prea repede \u015fi s\u0103-\u015fi dea seama c\u0103, cel pu\u0163in uneori, actele de eroism \u015fi de patriotism nu sunt suficiente pentru a anula deciziile oamenilor politici \u015fi nu pot nicidecum anula tratatele interna\u0163ionale, oric\u00e2t de tr\u0103d\u0103toare ar fi acestea… Eroismul, unica form\u0103 de eroism \u00een acele condi\u0163ii, va fi, a\u015fadar, tocmai lipsa eroismului evident \u015fi va deveni (se va reduce la) capacitatea de a-\u0163i salva propria familie. Din perspectiva timpului nu Nives, cea care finalmente pleac\u0103 de acas\u0103 pentru a se al\u0103tura mi\u015fc\u0103rii de rezisten\u0163\u0103 \u015fi care va sf\u00e2r\u015fi tragic, are dreptate, ci aparent molcomul Flavio, care reu\u015fe\u015fte, cu pre\u0163ul unor imense suferin\u0163e \u015fi, nu o dat\u0103, al unor imense umilin\u0163e, s\u0103-\u015fi salveze fiul, la cap\u0103tul unei c\u0103l\u0103torii epopeice pe care cei doi o fac clandestin, cu scopul de a ajunge \u00een Italia.
\nEroi \u015fi morminte<\/strong>
\n\u00cen permanen\u0163\u0103 marea istorie se reflect\u0103 \u00een istoriile personale ale oamenilor care \u00ee\u015fi v\u0103d, aproape peste noapte, vie\u0163ile spulberate \u015fi speran\u0163ele n\u0103ruite. \u00cen parantez\u0103 fie spus, trebuie remarcat\u0103 dorin\u0163a lui Zecchi de a aduce \u00een prim plan o parte relativ pu\u0163in cunoscut\u0103 a istoriei anilor grei de dup\u0103 R\u0103zboi, precum \u015fi capacitatea sa de a trata acest subiect la un nivel excelent din punct de vedere artistic, f\u0103r\u0103 a c\u0103dea \u00een sentimentalismul de prisos, cu acea rar\u0103 art\u0103 de a se \u0163ine departe de orice accent propagandistic, dar \u015fi cu \u015ftiin\u0163a de a rosti \u00eentotdeauna r\u0103spicat marile adev\u0103ruri, oric\u00e2t pot fi ele (\u015fi sunt, adesea, \u00een acest context!) de nepl\u0103cute ori de dureroase.
\nLocuitorii din Pola \u015fi din alte ora\u015fe din zon\u0103 sunt italieni, se simt italieni, respect\u0103 tradi\u0163iile italiene, \u00eens\u0103, atunci c\u00e2nd ajung \u00een situa\u0163ia de a-\u015fi p\u0103r\u0103si \u0163inuturile natale \u015fi de a se refugia \u00een Italia, sunt primi\u0163i (\u015fi privi\u0163i…) cu o ostilitate nedisimulat\u0103, ca ni\u015fte str\u0103ini nedori\u0163i veni\u0163i de nic\u0103ieri \u00een Peninsul\u0103 ca s\u0103 ia locurile de munc\u0103 ale italienilor get-beget \u015fi s\u0103-i s\u0103r\u0103ceasc\u0103 pe ace\u015ftia. F\u0103r\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 undeva prea mult\u0103 compasiune pentru suferin\u0163ele pe care le \u00eenduraser\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 ca prea mul\u0163i s\u0103 le \u00een\u0163eleag\u0103 temerile \u015fi obsesiile provocate mai cu seam\u0103 de amintirea de ne\u015fters a masacrelor din foibe, unde majoritatea acestor oameni pierduser\u0103 cel pu\u0163in un membru al familiei (Nives \u00eens\u0103\u015fi sf\u00e2r\u015fe\u015fte astfel!), neferici\u0163ii refugia\u0163i trebuie s\u0103 lupte o dat\u0103 \u00een plus pentru a fi accepta\u0163i de o Italie care le pusese deja eticheta de \u201ecet\u0103\u0163eni de m\u00e2na a doua\u201c. Romanul de fa\u0163\u0103 relateaz\u0103 toate aceste \u00eent\u00e2mpl\u0103ri \u015fi evenimente cu simplitatea voit\u0103 dat\u0103 de vocea (narativ\u0103 a) copilului, \u00eens\u0103, \u00een acest fel, mesajul devine cu at\u00e2t mai pregnant \u2013 \u015fi mai actual. Lumea nu e salvat\u0103 nici de marile declara\u0163ii \u015fi nici de atitudinile v\u0103dit eroice, ci de capacitatea oamenilor de a \u00eendura, precum \u015fi de dorin\u0163a disperat\u0103 de a supravie\u0163ui \u2013 unii pentru al\u0163ii. Flavio \u00een\u0163elege, \u00een noaptea \u00een care pleac\u0103 de acas\u0103, c\u0103 el, tat\u0103l, e unica speran\u0163\u0103 pe care Sergio o mai are pe acest p\u0103m\u00e2nt, prin urmare va face orice pentru a-i oferi copilului \u015fansa unui viitor. Pe parcursul c\u0103l\u0103toriei lor tat\u0103l \u015fi fiul reu\u015fesc, \u00een sf\u00e2r\u015fit, s\u0103 se apropie unul de cel\u0103lalt \u015fi s\u0103 se cunoasc\u0103. Iar Sergio ajunge s\u0103-l respecte \u015fi s\u0103-l admire pe tat\u0103l s\u0103u, pe care, p\u00e2n\u0103 atunci, \u00eel considerase ezitant \u015fi tem\u0103tor, \u00een vreme ce hot\u0103r\u00e2rea lui Nives o f\u0103cuse pe aceasta o veritabil\u0103 eroin\u0103 \u00een ochii copilului. Dup\u0103 ani de zile, revenind \u00een locurile acelor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, Sergio va reevalua totul si va fi foarte dur: \u201e\u2013 Ar trebui s\u0103 fii m\u00e2ndru, Sergio, de curajul mamei tale! \u2013 Care curaj? Acela de a tr\u0103i \u00een clandestinitate? De a ne risca tuturor via\u0163a? Spune\u0163i-mi, don Egidio, de c\u00e2t curaj ai nevoie ca s\u0103-\u0163i p\u0103r\u0103se\u015fti copilul? (…) \u2013 \u015ei-a sacrificat familia pentru o idee! \u2013 Patria \u015fi libertatea nu sunt doar o idee. \u2013 Familia ei trebuia s\u0103 fie \u00eenaintea ideii; tata mi-a salvat libertatea.\u201c
\nDespre lucrurile care conteaz\u0103<\/strong>
\nInteresant e c\u0103 Stefano Zecchi se folose\u015fte, pe parcursul romanului, de un soi de metaforic schimb de roluri \u00een cazul op\u0163iunilor \u015fi atitudinilor p\u0103rin\u0163ilor lui Sergio. Astfel, dac\u0103 la \u00eenceput mama pare a face totul \u015fi a fi capabil\u0103 s\u0103 ia marile decizii, \u00een cele din urm\u0103 se v\u0103de\u015fte c\u0103 modul tat\u0103lui de a a\u015ftepta (asta f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eensemne c\u0103 ar fi ezitant) \u015fi de a-\u015fi asuma toate riscurile chiar dac\u0103, pe moment, acestea par nimic \u00een compara\u0163ie cu cele ale lui Nives, Flavio \u00ee\u015fi salveaz\u0103 fiul, \u00een vreme ce Nives \u00ee\u015fi salveaz\u0103 idealurile politice. Ce e mai important cu adev\u0103rat \u015fi ce conteaz\u0103 realmente? Cartea lui Stefano Zecchi, \u00een ciuda tonului tran\u015fant din final al lui Sergio, nu \u00eencearc\u0103 s\u0103 impun\u0103 cititorului un singur r\u0103spuns \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in s\u0103 sus\u0163in\u0103 vreo solu\u0163ie unic\u0103. Scriitorul vrea, mai cu seam\u0103, s\u0103 ne pun\u0103 pe g\u00e2nduri \u2013 iar demersul acesta \u00eei reu\u015fe\u015fte perfect.
\nC\u0103ci, dincolo de aparen\u0163e, autorul nu \u015fi-a propus s\u0103 scrie un text politic, iar mesajul profund al c\u0103r\u0163ii sale trebuie c\u0103utat altundeva. \u201eNu m-au interesat lozincile de nici un fel\u201c, va m\u0103rturisi Zecchi, \u201eci am \u00eencercat, abord\u00e2nd un astfel de subiect, s\u0103 merg cumva \u00eempotriva curentului \u015fi s\u0103 spun \u00een primul r\u00e2nd povestea unor oameni care, privi\u0163i cu aten\u0163ie, seam\u0103n\u0103 mult cu noi \u00een\u015fine. Tocmai de aceea am \u00eencercat s\u0103 m\u0103 \u00eendep\u0103rtez de orice experiment la nivelul formei rom\u00e2ne\u015fti, fiindc\u0103, din punctul meu de vedere, esen\u0163a acestei c\u0103r\u0163i este alta.\u201c Unii exege\u0163i au vorbit, de aceeea, despre \u201eaccentele neorealiste\u201c ale romanului lui Zecchi, ca \u015fi despre apropierea personajelor acestei c\u0103r\u0163i de natur\u0103, ca semn al \u00eentoarcerii la elementele cu adev\u0103rat importante ale existen\u0163ei umane. Nici actele de violen\u0163\u0103 nu vor fi descrise, ci sugerate, efectele r\u0103zboiului asupra oamenilor fiind observabile mai ales din perspectiva \u015fi prin ochii copiilor \u2013 Sergio, \u00een primul r\u00e2nd, dar \u015fi c\u00e2\u0163iva prieteni ai s\u0103i. De aici decurge \u015fi alegerea solu\u0163iei de final pe care o folose\u015fte autorul \u015fi despre care o parte a criticii a afirmat c\u0103 ar fi oarecum facil\u0103, c\u00e2t\u0103 vreme, la fel ca \u00een basme, cei buni c\u00e2\u015ftig\u0103 \u015fi sunt r\u0103spl\u0103ti\u0163i pentru curajul lor. Numai c\u0103 ultimele pagini ale acestui roman, cu evidenta victorie a binelui \u015fi a vie\u0163ii asupra r\u0103ului \u015fi asupra tuturor tenebrelor istoriei, nu \u00eenseamn\u0103 nicidecum c\u0103derea \u00een conven\u0163ie \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in un minus estetic, ci afirmarea cu hot\u0103r\u00e2re a speran\u0163ei, cea care, a\u015fa cum spune Stefano Zecchi \u00eensu\u015fi, ne ajut\u0103 s\u0103 \u00eenvingem; \u015fi, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, s\u0103 nu uit\u0103m.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Stefano Zecchi, C\u00e2nd tata m-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 fluier, traducere \u015fi note de Gabriela Lungu, Editura Casa C\u0103r\u0163ii de \u015etiin\u0163\u0103, Cluj-Napoca, 2014 \u00cen 1945, c\u00e2nd se \u00eencheie cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, italienii din Istria, Dalma\u0163ia \u015fi Fiume \u00ee\u015fi dau seama rapid c\u0103, \u00een ciuda entuziasmului ini\u0163ial, nu au deloc motive de bucurie. C\u0103ci teritoriile unde… Cite\u0219te mai mult »R\u0103zboaie \u015fi copii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13271,13270],"class_list":["post-22083","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cand-tata-m-a-invatat-sa-fluier","tag-stefano-zecchi"],"views":1260,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22083","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22083"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22083\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22083"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22083"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22083"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}