{"id":22081,"date":"2015-01-21T21:16:40","date_gmt":"2015-01-21T19:16:40","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22081"},"modified":"2015-01-21T21:16:40","modified_gmt":"2015-01-21T19:16:40","slug":"lupta-cu-materia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/lupta-cu-materia\/","title":{"rendered":"Lupta cu materia"},"content":{"rendered":"<p>Am recitit, a nu \u015ftiu c\u00e2ta oar\u0103, aceast\u0103 carte fermec\u0103toare, reprodus\u0103 anastatic de harnica Editur\u0103 Ardealul din T\u00e2rgu Mure\u015f, condus\u0103 de colegul nostru Eugeniu Nistor. El o \u00eenso\u0163e\u015fte de o emo\u0163ionant\u0103 evocare liric\u0103. Edi\u0163ia ini\u0163ial\u0103 ap\u0103ruse, \u00een 1938, la Editura Miron Neagu din Sighi\u015foara. O editur\u0103 singular\u0103, \u00een Ardealul interbelic, care a contribuit la modernizarea \u015fi \u00eenscrierea literaturii din aceast\u0103 provincie rom\u00e2neasc\u0103 \u00een circuitul na\u0163ional. O dovedesc \u015fi anun\u0163urile f\u0103cute pe coperta a IV-a a volumului Am plecat din sat, a c\u0103rei prim\u0103 copert\u0103 era ilustrat\u0103 de Demian, mai bine cunoscut din paginile revistei G\u00e2ndirea. Ce titluri ap\u0103reau la editura sighi\u015forean\u0103, codus\u0103 de cunoscutul poet \u015fi c\u0103rturar Emil Giurgiuca? Iat\u0103 doar c\u00e2teva: Dan Botta, Comedia fantasmelor (pre\u0163ul 60 lei); Octav \u015fulu\u0163iu, Pe margini de c\u0103r\u0163i (75 lei); V. Bene\u015f, Hanul Ro\u015fu, cu o copert\u0103 de Paul Miracovici (50 lei); Gala Galaction, Pepenii lui Mahmud (60 lei); Lucia Demetrius, Destine (60 lei).<br \/>\n\u00cen colec\u0163ia Abecedar: George Boldea, Soliloquii \u2013 poeme \u2013,\u00a0 cu o prefa\u0163\u0103 de Emil Giurgiuca \u015fi un portret de N\u0103sturel (40 lei); Emil Giurgiuca, Anotimpuri \u2013 poeme (60 lei); Mihai Beniuc, C\u00e2ntece de pierzanie \u2013 poeme \u2013 (60 lei); Teodor Mur\u0103\u015fanu, Lilioar\u0103\u00a0 \u2013 poeme \u2013 (60 lei).<br \/>\nSe aflau \u00een preg\u0103tire: Perpessicius, Dictanto divers I; Octav \u015eulu\u0163iu, Un om caut\u0103 m\u00e2ntuirea \u2013 roman; Octavian T\u0103sl\u0103uanu, Sub flamurile na\u0163ionale; A. Cindrelu, \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Mun\u0163ilor.<br \/>\n\u00cen colec\u0163ia Abecedar: N. Caranica, Imnuri \u015fi ode; Grigore Popa, Cartea anilor tineri; Vlaicu B\u00e2rna,\u00a0 Euforii; Ionel B\u0103lan, Ruguri.<br \/>\nSimpla enumerare a titlurilor \u015fi a autorilor de mai sus atest\u0103 adev\u0103rul: un efort \u00eencununat de succes al editurii de la Sighi\u015foara de a contribui la promovarea unor nume noi, al\u0103turi de cele consacrate (Gala Galaction, Perpessicius), nume \u015fi titluri care au intrat mai apoi, d\u0103inuind p\u00e2n\u0103 azi, \u00een istoria \u015fi dic\u0163ionarele literaturii rom\u00e2ne contemporane.<br \/>\n\u00cenainte de a prezenta importan\u0163a \u015fi frumuse\u0163ea volumului Am plecat din sat, debutul literar al lui Ion Vlasiu, onorat \u00een 1939 cu premiul Academiei Rom\u00e2ne, \u0163in s\u0103 reproduc aici c\u00e2teva considera\u0163ii pe care le-am inclus \u00een volumul Aicea, printre ardeleni, la aniversarea celor 75 de ani ai s\u0103i:<br \/>\n\u201e\u00cenainte de a-i citi c\u0103r\u0163ile, de a-i admira sculpturile \u015fi tablourile, \u00een atelier sau \u00een expozi\u0163ii publice, pe Ion Vlasiu l-am cunoscut prin M\u0103\u015ftile de lut din Antologia poe\u0163ilor tineri ardeleni ale lui Emil Giurgiuca. Cele mai multe atinse \u015fi ele de aripa poeziei, care, \u015ftim cu to\u0163ii, se las\u0103 at\u00e2t de greu \u00een\u0103l\u0163at\u0103 din masa lutului inert. Aceast\u0103 lupt\u0103 cu materia, fie ea, cuv\u00e2ntul, culoarea, marmora, bronzul, piatra, lutul, lemnul, pentru a-i da o semnifica\u0163ie, de a o face s\u0103 vorbeasc\u0103 \u015fi s\u0103 c\u00e2nte, mi se pare a fi sensul \u015fi reu\u015fita suprem\u0103 a acestui artist neobi\u015fnuit, care este Ion Vlasiu. S-a scris mult, dar nu destul \u00eenc\u0103, despre opera lui de om nelini\u015ftit, de tip renascentist, cunosc\u0103tor \u015fi st\u0103p\u00e2n pe toate genurile artei sale, ale c\u0103rei r\u0103d\u0103cini le-a c\u0103utat \u015fi le-a \u00eenfipt definitiv \u00een civiliza\u0163ia noastr\u0103 cea mai veche, \u00een primul r\u00e2nd \u00een arta popular\u0103 \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103, aduc\u00e2ndu-le printr-un efort lucid \u015fi continuu, la formele de expresie cele mai moderne, cu un nedezmin\u0163it sim\u0163 al echilibrului. Amestecul de real \u015fi fantastic, de etic \u015fi liric, de filosofie \u015fi observa\u0163ie direct\u0103 a vie\u0163ii, sesizabil \u00eenc\u0103 de din prima sa expozi\u0163ie de la T\u00e2rgu Mure\u015f, \u015fi din prima sa carte, Am plecat din sat, a continuat s\u0103-i anime toate lucr\u0103rile. \u015fi sunt at\u00e2t de multe, cunoscute \u015fi mai pu\u0163in cunoscute! Mii de pagini de literatur\u0103 \u2013 romane, jurnale, poezii (Vl\u0103siile), povestiri etc. \u2013, \u00ee\u015fi a\u015fteapt\u0103 ultimul retu\u015f pentru a fi publicate. Tablourile sale \u00eempodobesc mai mult casele prietenilor \u015fi ale atelierelor de lucru, din Bucure\u015fti \u015fi Bistra de Mure\u015f, dec\u00e2t a muzeelor, la fel, at\u00e2tea \u015fi at\u00e2tea sculpturi \u015fi proiecte de monumente \u2013 printre care, \u015ecoala Ardelean\u0103 \u2013 care ar merita s\u0103 populeze pie\u0163ile publice. Toate \u00eencorpor\u00e2nd o munc\u0103 imens\u0103, sistematic\u0103, plin\u0103 de inspira\u0163ie, pe care au f\u0103cut-o, parc\u0103, mai mul\u0163i arti\u015fti, \u00een mai multe vie\u0163i, nu un singur om, \u00eentr-o singur\u0103 via\u0163\u0103\u201d.<br \/>\n\u00cen completarea acestui tablou sumar, trebuie s\u0103 adaug printre volumele sale: Poveste cu mituri, Drum spre oameni (I-III), \u00cen spa\u0163iu \u015fi timp (I-IV), Monolog asimetric, Casa de sub stejar, Vl\u0103siile, Nebunul din turn etc..<br \/>\nPrintre monumentele sale cele mai cunoscute: Horia, Clo\u015fca \u015fi Cri\u015fan din Cluj Napoca, Altarul patriei de pe C\u00e2mpia Libert\u0103\u0163ii de la Blaj, Mama cu copiii din parcul Gr\u0103dina Icoanei din Bucure\u015fti, Ion Creang\u0103 de la Humule\u015fti, Aurel Vlaicu din T\u00e2rgu Mure\u015f \u015f. a.<br \/>\nRevenind la volumul Am plecat din sat, care s-a bucurat, \u00eenc\u0103 de la apari\u0163ie, de aprecierile lui Tudor Vianu, Perpessicius, Ion Chinezu, Ion Breazu, apoi de ale lui Ion Vlad, Nicolae Manolescu, Ion Dodu B\u0103lan, Dumitru Micu, Valeriu R\u00e2peanu \u015fi mul\u0163i al\u0163ii, trebuie s\u0103 notez c\u0103 aceast\u0103 carte m-a cucerit de fiecare dat\u0103, \u00eentr-un dublu sens: de istorie literar\u0103, de poetica prozei.<br \/>\n\u00cen istoria literaturii, cartea lui Ion Vlasiu venea s\u0103 continue \u00eentr-un chip original, experien\u0163a prozelor scrise de Ion Ag\u00e2rbiceanu \u00een perioada din Mun\u0163ii Apuseni (1906-1910) \u015fi pe cele abia publicate \u00een pres\u0103, mai apoi \u00een volum, de tragicul Pavel Dan, mort \u00een 1937, la 30 de ani. Inspir\u00e2ndu-se din acela\u015fi areal geografic \u015fi spiritual, C\u00e2mpia Transilvan\u0103, at\u00e2t de puternic reflectat\u0103 \u00een volumul Urcan b\u0103tr\u00e2nul, cu o asprime epic\u0103, rece, de factur\u0103 rebrenian\u0103, Ion Vlasiu \u00eei adaug\u0103 o not\u0103 de lirism ag\u00e2rbicean, \u00eentr-un limbaj frust \u015fi intens colorat. Experien\u0163\u0103 fireasc\u0103 potrivit tematicii volumului: evolu\u0163ia unui orfan de r\u0103zboi, r\u0103mas cu icoana p\u0103rin\u0163ilor (umbrele lui tutelare), crescut de bunicii materni \u00eentr-o familie greu \u00eencercat\u0103 de toate dramele satului ardelean din valea Mure\u015fului. Un copil boln\u0103vicios care se smulge din durere ca fluturele din crisalid\u0103, un adolescent curajos, care-\u015fi croie\u015fte singur destinul de artist.<br \/>\nA\u015fadar, aceasta era poetica volumului: un realism aspru, chiar dur, \u00eembl\u00e2nzit \u00eens\u0103 p\u00e2n\u0103 la duio\u015fie \u015fi visare, o art\u0103 subtil\u0103 a celui menit s\u0103 fac\u0103 din piatr\u0103 \u015fi \u0163\u0103r\u00e2n\u0103 minunile artelor.<br \/>\nIar zeul s\u0103u tutelar parc\u0103 nu este altul dec\u00e2t Mure\u015ful, r\u00e2ul acesta zbuciumat care st\u0103 c\u00e2nd s\u0103-l \u00eenece, c\u00e2nd s\u0103-l salveze de la \u00eenecul g\u00e2ndurilor negre, apropiindu-l de via\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een pragul primei iubiri.<br \/>\n\u015ei titlurile capitolelor reprezint\u0103 o art\u0103 sugestiv\u0103, puncte de sprijin \u00eentr-un peisaj curg\u0103tor, bine marcat, plin de surprize: O pi\u0163ul\u0103 rea, Hii, Floric\u0103, hii, Ap\u0103&#8230; ap\u0103&#8230;, Parc\u0103 nu murise mama, Laada mo\u015fului, Fapt\u0103 cu p\u0103cat, \u0163\u00e2lie, Bacu\u00a0 (capitolul str\u0103bunului orb), Eram ni\u015fte neghiobi, Cu oile, Sub bolta cu stele de h\u00e2rtie, Mila bunicii \u015fi surzenia mo\u015fului, Dragoste \u00eenvr\u0103jbit\u0103, Niculi\u0163\u0103 nu putea ierta, Se isp\u0103\u015fesc p\u0103catele, Meseria e plug de aur, Tot mai r\u0103u, C\u0103r\u0163i de pove\u015fti, Soarele m\u0103 cheam\u0103 \u00een sat, Ehei, dac\u0103 ar tr\u0103i mama, Ogra a crescut \u00een inima mea, Hitler, Bitangii, Domn pe spinarea altuia, Ap\u0103r\u0103, Doamne, de Necuratul!, \u00cemi era team\u0103 de ora\u015f, oamenii negri&#8230;, O boal\u0103 foarte rea, O, s\u00e2ngele lui, s\u00e2ngele!, La ce-i bun\u0103 via\u0163a? O piatr\u0103 alb\u0103\u2026.\u00cemi g\u0103sisem un rost, Anicu\u0163a, Me\u015fte\u015fug dr\u0103cesc, O expozi\u0163ie la T\u00e2rgu Mure\u015f.<br \/>\n\u015etiu. Sunt prea sumare aceste impresii, aduse aici din fuga condeiului. Dar sper ca ele s\u0103 mai st\u00e2rneasc\u0103 interesul cititorilor care au plecat \u015fi ei dintr-un sat ca s\u0103 ajung\u0103 la bucuria \u015fi lumina c\u0103r\u0163ilor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Am recitit, a nu \u015ftiu c\u00e2ta oar\u0103, aceast\u0103 carte fermec\u0103toare, reprodus\u0103 anastatic de harnica Editur\u0103 Ardealul din T\u00e2rgu Mure\u015f, condus\u0103 de colegul nostru Eugeniu Nistor. El o \u00eenso\u0163e\u015fte de o emo\u0163ionant\u0103 evocare liric\u0103. Edi\u0163ia ini\u0163ial\u0103 ap\u0103ruse, \u00een 1938, la Editura Miron Neagu din Sighi\u015foara. O editur\u0103 singular\u0103, \u00een Ardealul interbelic, care a contribuit la modernizarea&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/lupta-cu-materia\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Lupta cu materia<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13269],"class_list":["post-22081","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-editura-ardealul-din-targu-mures"],"views":1183,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22081","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22081"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22081\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22081"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22081"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22081"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}