{"id":22079,"date":"2015-01-21T21:14:44","date_gmt":"2015-01-21T19:14:44","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22079"},"modified":"2015-01-21T21:14:44","modified_gmt":"2015-01-21T19:14:44","slug":"al-doilea-lapte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/al-doilea-lapte\/","title":{"rendered":"Al doilea lapte"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Alina Purcaru (coord.), Pove\u015fti cu scriitoare \u015fi copii, Editura Polirom, 2014, 256 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>La ini\u0163iativa Alinei Purcaru \u2013 jurnalist cultural \u2013, optsprezece scriitoare din c\u00e2mpul literar autohton povestesc despre rela\u0163ia lor cu scrisul \u00een perioada imediat urm\u0103toare na\u015fterii copilului\/ copiilor. Textele scrise de Carmen Mu\u015fat, Svetlana C\u00e2rstean, Adina Dabija, Ana Dragu, Domnica Drumea, Cristina Ispas, Lumini\u0163a Marcu, Angela Marinescu, \u015etefania Mihalache, Ioana Morpurgo, Viviana Mu\u015fa Augusto, Simona Popescu, Adina Rosetti, Miruna Runcan, Georgiana S\u00e2rbu, Simona Sora, Mihaela Ursa \u015fi Elena Vl\u0103d\u0103reanu variaz\u0103, ca form\u0103 discursiv\u0103, de la eseu la autofic\u0163iune, \u00eens\u0103 urm\u0103resc c\u00e2teva linii de fug\u0103 comune: toate problematizeaz\u0103 preschimb\u0103rile interioare pe care le produce maternitatea \u015fi contrapunctul acesteia \u00een activitatea efectiv\u0103 a scrisului. Dac\u0103 iubirea este o supratem\u0103 intrinsec\u0103, interesant\u0103 devine metafora laptelui, ancorat\u0103, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul c\u0103r\u0163ii, de Svetlana C\u00e2rstean. Astfel, dup\u0103 na\u015ftere, scriitoarea-mam\u0103 opereaz\u0103 cu dou\u0103 feluri de lapte: unul alb, matern, nutritiv, cel\u0103lalt negru, tipografic, plumbuit, literal, dar la fel de hr\u0103nitor \u015fi eliberator.<br \/>\nCartea nu se rezum\u0103 la reconstituirea rela\u0163iei de continuitate sau ruptur\u0103 cu scrisul. \u00cen siajul ei, unele dintre poetele, prozatoarele \u015fi eseistele provocate de Alina Purcaru se introspecteaz\u0103, depun confesiuni denudate, chiar viscerale despre o perioad\u0103 deloc u\u015foar\u0103 a existen\u0163ei lor. Cu toate acestea, niciuna nu prive\u015fte graviditatea \u015fi copilul drept o imixtiune \u00een mersul firesc al activit\u0103\u0163ii literare. Transformarea \u00eentr-o mam\u0103, adic\u0103 \u00eentr-o fiin\u0163\u0103 cu o psihologie \u015fi un instinct complet diferite de ale celorlalte persoane, le induce angoase, insomnii, depresii postpartum, fobii \u015fi alte st\u0103ri din spectrul tulbur\u0103rilor.<br \/>\nPoate cel mai reprezentativ exemplu \u00een acest sens este textul Domnic\u0103i Drumea. Poeta se confrunt\u0103, dup\u0103 na\u015ftere, cu o lips\u0103 complet\u0103 de somn, pierdere \u00een greutate \u015fi anxietate, produse, mai ales, de dorin\u0163a de a avea acces la o lume aseptic\u0103. Acolo ar putea s\u0103 se izoleze, ca \u00eentr-un balon, al\u0103turi de feti\u0163a ei, departe de b\u0103rba\u0163i, sex \u015fi orice alt\u0103 form\u0103 de apropiere fizic\u0103 \u00een afar\u0103 de cea a fiin\u0163ei c\u0103reia i-a dat via\u0163\u0103. Pentru autoarea \u201eCrizelor\u201d, \u201elucrurile din afar\u0103 nu mai exist\u0103\u201d. Primul poem de dup\u0103 na\u015ftere filtreaz\u0103 nelini\u015ftile femeii \u2013 f\u0103r\u0103 a dezvolta, \u00eens\u0103, subiectul maternit\u0103\u0163ii \u2013 \u015fi prinde contur \u00eentr-un moment de lini\u015fte eteric\u0103 a feti\u0163ei.<br \/>\nNu numai Domnica Drumea rememoreaz\u0103 putin\u0163a de a scrie \u00een durata infinitezimal\u0103 a tihnei bebelu\u015fului. \u00centr-un interviu sf\u00e2\u015fietor, Angela Marinescu \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103, dup\u0103 o perioad\u0103 foarte dificil\u0103, marcat\u0103 deopotriv\u0103 de suferin\u0163a fizic\u0103 \u015fi psihic\u0103, a reu\u015fit s\u0103 scrie prima ei carte foarte bun\u0103 \u00een pauza de dou\u0103 ore c\u00e2t fiul ei, Alexandru, dormea. Pentru poet\u0103, cuv\u00e2ntul \u201ena\u015ftere\u201d nu este suficient de cuprinz\u0103tor pentru a reda profunzimea actului creator, a\u015fa c\u0103 prefer\u0103 s\u0103-l numeasc\u0103 \u201efacere\u201d: \u201eL-am f\u0103cut pe Alexandru\u201d. De asemenea, Svetlana C\u00e2rstean, Adina Dabija, Ana Dragu, Cristina Ispas, Carmen Mu\u015fat, Adina Rosetti sau Mihaela Ursa m\u0103rturisesc c\u0103 citeau \u015fi scriau mai ales noaptea, atunci c\u00e2nd \u00ee\u015fi vegheau copiii, sau ziua, profit\u00e2nd de calmul lor neb\u0103nuit. A\u015fa cum este firesc, exist\u0103 via\u0163\u0103 \u015fi dup\u0103 procreare, \u00een ciuda avertismentelor din partea persoanelor care aplic\u0103 \u201elovituri directe\u201d, spun\u00e2nd \u201enu ar fi trebuit s\u0103 faci copii dac\u0103 vrei carier\u0103 universitar\u0103\u201d (repro\u015f adresat Mihaelei Ursa) sau imagin\u00e2ndu-\u015fi proasp\u0103ta mam\u0103 drept o \u201ecreatur\u0103 obsedat\u0103 de colici, pamper\u015fi, m\u0103rci de lapte praf \u015fi medicamente de r\u0103ceal\u0103\u201d (prejudecat\u0103 de care se love\u015fte Adina Rosetti).<br \/>\nPe de alt\u0103 parte, pentru Adina Dabija, Lumini\u0163a Marcu, \u015etefania Mihalache \u015fi Simona Popescu, maternitatea a fost etapa \u00een care literatura n-a contat. Statutul de mam\u0103 full-time nu este o deprivare de sine, ci, a\u015fa cum o caracterizeaz\u0103 \u015etefania Mihalache, \u201eo existen\u0163\u0103 integral\u0103, care se suprapune peste a ta, o \u00eenv\u0103luie \u015fi o dubleaz\u0103 cu un contur \u00eengro\u015fat\u201d. De aceea, autoarea nu a sim\u0163it imboldul de a se cufunda \u00een literatur\u0103 (nici nu a scris vreme de patru ani): \u201e\u00een perioada asta nu m\u0103 g\u00e2ndesc deloc la scris. Nu-mi lipse\u015fte. Cinstit vorbind, nu-mi trebuie nimic. M\u0103 simt plin\u0103, plin\u0103. Nici m\u0103car eu \u00eens\u0103mi nu-mi lipsesc. S\u0103 fii mam\u0103 pare o pl\u0103cut\u0103 p\u0103r\u0103sire de mine\u201d. \u00cen mod similar, Simona Popescu s-a dedicat \u00eentru totul rolului de mam\u0103, motiv pentru care nu a scris deloc \u015fi nici nu a citit \u00een primele luni de via\u0163\u0103 ale feti\u0163ei mult dorite. Mai t\u00e2rziu, pentru a se putea aduna, mergea \u00een cafenele de l\u00e2ng\u0103 cas\u0103, unde cerceta frugal pentru lucrarea de doctorat. Splendidul poem ce deschide eseul Anei Dragu sintetizeaz\u0103 cel mai bine \u00eempletirea scrisului cu actul matern: \u201eam copii\/ vreau copii\/ ce bine c\u0103 dormind l\u00e2ng\u0103 tine am n\u0103scut copii\/ face\u0163i copii\/ mul\u0163i copii\/ copiii nu te las\u0103 s\u0103 mori\/ copiii nu te las\u0103 s\u0103 scrii\u201d.<br \/>\nTextele Ioanei Morpurgo \u015fi Lumini\u0163ei Marcu prelucreaz\u0103 idei din proiecte literare mai ample, inspirate de reverbera\u0163iile maternit\u0103\u0163ii. \u00cen romanul epistolar Fructul, \u00eentemeiat pe coresponden\u0163a fic\u0163ional\u0103 dintre L.M. \u015fi dr. Alphonse Fruchter, autoarea Mansardei cu portocale aproape c\u0103 epuizeaz\u0103, \u00eentr-o form\u0103 mistificat\u0103 \u2013 datorat\u0103 scrisorilor \u00eenchipuite \u2013 fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile dinainte de na\u015ftere, precum \u015fi sfaturile pe care femeia \u00eens\u0103rcinat\u0103 le poate primi. Astfel, prin vocea b\u0103tr\u00e2nului doctor este desfiin\u0163at\u0103 orice tentativ\u0103 de a devia graviditatea de la adev\u0103rata ei esen\u0163\u0103: sarcina nu este o boal\u0103 \u015fi nici un teren de mar\u015fare pentru ipohondriile femeie\u015fti, c\u0103ci pentru a fi o mam\u0103 bun\u0103 trebuie, mai \u00eent\u00e2i, s\u0103 fii fericit\u0103 \u015fi mul\u0163umit\u0103 de sine. De cealalt\u0103 parte, personajul L.M. se pl\u00e2nge c\u0103 nu poate scrie deloc \u00een aceast\u0103 etap\u0103, sarcina fiind \u201eo treab\u0103 a dracului de incomod\u0103\u201d \u015fi cre\u00e2nd \u201enepl\u0103cerea fizic\u0103 \u00een corpul unei femei care obi\u015fnuia s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eentr-o oarecare armonie cu el\u201d. Ajuns\u0103 \u00een momentul crucial al apropierii na\u015fterii, naratoarea va avea revela\u0163ia inferiorit\u0103\u0163ii propriei vie\u0163i \u00een raport cu cea a pruncului \u00eenc\u0103 neadus pe lume \u015fi ar pleda, dac\u0103 ar fi cazul, pentru salvarea acestuia \u00een dauna sie\u015fi.<br \/>\nIoana Morpurgo alege s\u0103 pun\u0103 \u00een lumin\u0103 dificultatea de cre\u015fte un copil \u00eentr-o \u0163ar\u0103 \u015fi o limb\u0103 str\u0103ine. Prozatoarea are durul sentiment c\u0103 \u015fi-ar fi avortat limba matern\u0103 \u015fi se confrunt\u0103 cu opreli\u015fti \u00een fa\u0163a \u00eendeplinirii unui act desexualizat \u00een Rom\u00e2nia, al\u0103ptatul \u00een public. \u00cen Marea Britanie, acesta este privit ca un afront adus sim\u0163ului comun: \u201eI don\u2019t want to be rude\u2026Dar nu consider (traducerea scriitoarei \u2013 n.m.) c\u0103 un loc ca \u0103sta, un loc public vreau s\u0103 zic, e&#8230; tocmai potrivit pentru al\u0103ptat. \u00cen\u0163elege\u0163i&#8230; sunt b\u0103rba\u0163i de fa\u0163\u0103, copii\u201d. Noua pozi\u0163ionare social\u0103 a femeii nu este motivat\u0103 numai de diferen\u0163ele culturale, ci \u015fi de o anumit\u0103 metamorfoz\u0103 interioar\u0103, deschis\u0103 acum spre zonele liminale ale cunoa\u015fterii. De exemplu, Mihaela Ursa m\u0103rturise\u015fte c\u0103 maternitatea i-a abolit misoginismul ce o f\u0103cuse s\u0103 nu acorde credit naturalului \u015fi feminismului, iar \u015etefania Mihalache nume\u015fte \u201enoua situare socio-cultural\u0103\u201d \u201eo \u00eencadrare de tip \u00ab\u015fi-\u015fi\u00bb\u201d.<br \/>\nPrin urmare, Pove\u015fti cu scriitoare \u015fi copii are o problematic\u0103 ampl\u0103, ce transgreseaz\u0103 tematica anun\u0163at\u0103 de titlu. Volumul coordonat de Alina Purcaru este, mai mult dec\u00e2t o poveste despre scriitur\u0103, travaliu, na\u015ftere, cre\u015ftere de copii, o poveste despre iubire care dezleag\u0103 r\u0103spunsul la \u00eentrebarea pus\u0103 la \u00eenceput de Svetlana C\u00e2rstean: \u201ecine a fost mai \u00eent\u00e2i, na\u015fterea sau scrisul?\u201d<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Alina Purcaru (coord.), Pove\u015fti cu scriitoare \u015fi copii, Editura Polirom, 2014, 256 p. &nbsp; La ini\u0163iativa Alinei Purcaru \u2013 jurnalist cultural \u2013, optsprezece scriitoare din c\u00e2mpul literar autohton povestesc despre rela\u0163ia lor cu scrisul \u00een perioada imediat urm\u0103toare na\u015fterii copilului\/ copiilor. Textele scrise de Carmen Mu\u015fat, Svetlana C\u00e2rstean, Adina Dabija, Ana Dragu, Domnica Drumea, Cristina&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/al-doilea-lapte\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Al doilea lapte<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13267,13268],"class_list":["post-22079","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-alina-purcaru","tag-povesi-cu-scriitoare-s-copii"],"views":2552,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22079","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22079"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22079\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22079"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22079"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22079"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}