{"id":22076,"date":"2015-01-21T21:10:00","date_gmt":"2015-01-21T19:10:00","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22076"},"modified":"2015-01-21T21:10:00","modified_gmt":"2015-01-21T19:10:00","slug":"poveste-despre-noul-bordel-din-cartierul-de-est","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/poveste-despre-noul-bordel-din-cartierul-de-est\/","title":{"rendered":"Poveste despre \u201enoul bordel\u201c din Cartierul de Est"},"content":{"rendered":"<p>Bordel nou cu \u015fteoarfe vechi, al patrulea volum din Arta de a fi p\u0103guba\u015f, \u00eencheie vasta fresc\u0103 cu acest titlu a lui Niculae Gheran. Se pare c\u0103, la un moment dat, autorul a ezitat s\u0103-l mai scrie, limit\u00e2ndu-se la trilogia care acoperea istoria de p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anilor \u201990 (T\u00e2rgul Mo\u015filor, Oameni \u015fi javre, \u00cend\u0103r\u0103tul cortinei). Motivul principal ar fi fost, cum \u00eensu\u015fi m\u0103rturise\u015fte, dificultatea \u201ede a scrie despre actualitate, f\u0103r\u0103 s\u0103 ai distan\u0163a impus\u0103 de istorie\u201c, dificultate ce privea, desigur, \u015fi op\u0163iunea pentru formula narativ\u0103 cea mai adecvat\u0103: \u201eSingura solu\u0163ie ce mi-a stat la \u00eendem\u00e2n\u0103 era s\u0103 scad valoarea memorialistic\u0103 a lucr\u0103rii \u00een favoarea fic\u0163ionaliz\u0103rii realit\u0103\u0163ii, re\u0163in\u00e2nd esen\u0163a unor personaje, atribuit\u0103 imaginar altora, cu \u015fansa de a le pune acestora \u00een c\u00e2rc\u0103 nu doar cele \u015ftiute, dar \u015fi ispr\u0103vi ce le-ar fi venit m\u0103nu\u015f\u0103\u201c. C\u0103 era chiar singura solu\u0163ie nu e treaba noastr\u0103 s\u0103 apreciem, dar c\u0103 ea, aceasta, s-a dovedit c\u00e2t se poate de potrivit\u0103 cu subiectul nara\u0163iunii \u015fi cu stilul autorului este dincolo de orice \u00eendoial\u0103. Fapt e c\u0103 Arta de a fi p\u0103guba\u015f, \u00een \u00eentreaga ei desf\u0103\u015furare, a \u00eensemnat pentru Niculae Gheran o competi\u0163ie deopotriv\u0103 cu istoria \u015fi cu sine. \u00cen volumul \u00eent\u00e2i, \u00een care scriitorul poveste\u015fte cu verbul unui fin filolog, cunosc\u0103tor profund al limbajului argotic, dar \u015fi cu o remarcabil\u0103 art\u0103 a dialogului \u015fi a portretului psihologic, via\u0163a unei lumi dintr-un areal est-balcanic interbelic \u2013 un spa\u0163iu pitoresc, cosmopolit, cu o spiritualitate seduc\u0103toare \u2013 autorul ridicase, a\u015fa-zic\u00e2nd, \u015ftacheta epic\u0103 la o \u00een\u0103l\u0163ime de la care nu mai putea cobor\u00ee. Con\u015ftient fiind c\u0103, dup\u0103 ce ai c\u0103l\u0103rit tigri, nu mai po\u0163i c\u0103l\u0103ri m\u00e2r\u0163oage, urm\u0103toarele volume presupuneau, a\u015fadar, din parte-i un efort de men\u0163inere la aceea\u015fi cot\u0103. Ceea ce i-a reu\u015fit.<br \/>\nLuat izolat, titlul ultimului volum al tetralogiei, ap\u0103rut acum la Editura Pallas Atena, e mai degrab\u0103 de pamflet. Pus \u00eens\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu miza \u015fi cu epoca evocat\u0103, una pe care am tr\u0103it-o to\u0163i dup\u0103 \u201emarea g\u0103l\u0103gie revolu\u0163ionar\u0103\u201c, el mi se pare aproape suav fa\u0163\u0103 cu \u201eproza\u201c de cea mai proast\u0103 calitate \u2013 istoric\u0103, politic\u0103, moral\u0103, cultural\u0103 etc. \u2013 a ultimului sfert de veac. Gra\u0163ie umorului debordant, \u00eendeosebi de limbaj, dar \u015fi de situa\u0163ii, \u00eenfiorat de o und\u0103 de molipsitoare triste\u0163e, am citit \u015fi acest volum adeseori cu lacrimi \u015fi printre lacrimi \u2013 proverbialul, p\u0103gubosul r\u00e2su-pl\u00e2nsu al rom\u00e2nului! \u2013 \u015fi cu g\u00e2ndul la o constatare a unui personaj al lui Gheran: \u201eNenea Iancu ne-a scris istoria \u00een avans!\u201c. \u00centr-adev\u0103r, nu vom ie\u015fi niciodat\u0103 din proiectul genialului Nenea Iancu. Ce lume, ce lume! \u2013 \u00ee\u0163i vine s\u0103 strigi, fie \u015fi \u00een forul t\u0103u intim, citind aceast\u0103 carte plin\u0103 de \u201eiste\u0163i la ciordeal\u0103 \u015fi orfani de carte\u201c, de parveni\u0163i \u015fi mercenari, de demagogi \u015fi slugi, de pl\u00e2ng\u0103cio\u015fi la morminte str\u0103ine \u015fi \u201esamsari de suflete\u201c, dar \u015fi de figuri, pu\u0163ine ce-i drept, luminate de spirit umanist. Un personaj din \u201enoul bordel\u201c \u00ee\u015fi deruleaz\u0103 la un moment dat \u00een minte un film despre Toulouse-Lautrec, \u015fi anume scena \u00een care \u201e\u00een jurul pictorului, aflat \u00een com\u0103, se perindau imaginar dansatoarele de la \u00abMoulin Rouge\u00bb, superb r\u0103mas bun \u015fi c\u0103dere de cortin\u0103\u201c. \u015ei \u00een tetralogia lui Niculae Gheran se perind\u0103 o sumedenie de figuri din toate straturile sociale \u015fi din mai multe epoci: politicieni, filosofi, pictori, scriitori, ziari\u015fti, afaceri\u015fti. De\u015fi nu pu\u0163ine cu nume deghizate, cele din acest volum, c\u00fcpii dup\u0103 natur\u0103 mi\u015fcate, sunt perfect recognoscibile, \u015fi nu doar dup\u0103 sonoritatea onomasticii lor: Silviu Borcan, mare ideolog \u015fi profesor f\u0103r\u0103 studii, Alexandru M\u00e2rl\u0103deanu, Max Dr\u0103gu\u015f, Vasile Chioru, Constantin Stanciu, Petric\u0103 Baricad\u0103, Nicul\u0103i\u0163\u0103 Votc\u0103roiu, Marinarul, Jumara, Alecu Deletius, Len\u0163a, T\u0103rbac\u0103, Didina Pandele, Bretonata, Smochinita etc. Ele mi-au amintit, \u00eentre altele, de Visele satirico-fantastice ale lui Quevedo unde, tot ca \u00eentr-un film precum cel despre Toulouse-Lautrec, dar f\u0103r\u0103 poezia \u015fi frumuse\u0163ea aceluia, defileaz\u0103 diverse personaje reprezent\u00e2nd tipuri din societatea spaniol\u0103 \u00een ipostaze grote\u015fti. Unde mai pui c\u0103 punctul culminant, estetic vorbind, al povestirii lui Gheran \u00eel constituie capitolul, penultimul, intitulat Visul, din care citez un episod de o necru\u0163\u0103toare satir\u0103. Precizez c\u0103 cel care viseaz\u0103 aici este \u00eensu\u015fi autorul, obosit de lupta \u00eendelungat\u0103 privind editarea operei lui Rebreanu, dup\u0103 ce o ordonan\u0163\u0103 marca Boc pune cap\u0103t oric\u0103rei posibilit\u0103\u0163i reale de restituire a unui tezaur ce \u00eenbog\u0103\u0163e\u015fte \u015fi \u00eennobileaz\u0103 cultura rom\u00e2neasc\u0103. Resemnat, cu elanul \u00een\u0103bu\u015fit, p\u0103r\u00e2nd c\u0103 \u00ee\u015fi reg\u0103sise totu\u015fi lini\u015ftea, personajul narator se cufund\u0103 \u00eentr-un somn ce \u015fi-l dorea odihnitor dup\u0103 at\u00e2tea zbateri. De stafii \u00eens\u0103 nu te po\u0163i elibera u\u015for, \u00eenc\u00e2t \u00een vis \u00eei apar dou\u0103 ar\u0103t\u0103ri sinistre. Una, cea a lui Elmi Flok, care \u00eei mai tulburase \u015fi alt\u0103dat\u0103 somnul \u015fi nu numai somnul\u2026 De aceast\u0103 dat\u0103 i se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 \u201ec\u0103lare pe spinarea bretonatei smochinite ce se l\u0103udase c\u0103 \u00eentronase statul de drept, acum cabalin\u0103 cu coada-ntre picioare, t\u00e2r\u00e2t\u0103 prin \u0163\u0103r\u00e2na uli\u0163ei pe care Regele Asfaltului de mult trebuia s-o modernizeze, \u00een contul banilor deja \u00eencasa\u0163i. Flok \u2013 prichindel, dar mare \u00een resturi \u2013 era nec\u0103jit c\u0103 iapa nu alearg\u0103 cum dorea, \u015fi mai ales c\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, se oprea s\u0103 se u\u015fureze de \u00abaeru puturosu\u00bb, cum spuneau August Treboniu Laurian \u015fi Ion C. Massim s\u0103 latinizeze vorba ocolit\u0103 de urma\u015fii geto-dacilor \u00een dic\u0163ionarul lor. C\u00e2rnea din nas \u015fi-o-nghioldea cu ni\u015fte cizme desf\u0103cute la car\u00e2mbi, \u00een care Elmi intra p\u00e2n\u2019la buric. \/ \u2013 Mai r\u0103sufl\u0103, f\u0103, \u015fi pe gur\u0103, c\u0103 nu e\u015fti motociclet\u0103 s\u0103-mi zg\u00e2rii timpanele. Te-ai gr\u0103bit s\u0103 te v\u00e2ri pe fa\u0163\u0103 \u00een politic\u0103, s\u0103 sugerezi c\u0103 de fapt tu ai fost autoarea statului de drept, nu al\u0163ii, c\u0103, vezi M\u0103rite Doamne, de mult te g\u00e2ndeai la \u00eenfiin\u0163area unor direc\u0163ii speciale, peste procurorii de r\u00e2nd \u015fi procuratura general\u0103, \u00eenc\u0103 din Antichitate, \u00eenainte de Hristo\u015fii m\u0103-tii, de\u015fi pe-atunci nu se inventase \u00eenc\u0103 aparatul audio \u015fi ascultatul la telefoane. De ce? Ca la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e s\u0103 te lauzi c\u0103 ai fost la un pas de conducerea suprem\u0103 a neamului, fiindc\u0103 \u015fi acum po\u0163i pluti pe m\u0103ri \u015fi oceane, mai ceva dec\u00e2t vasul na\u015fului de suflet, datorit\u0103 gazelor ce te \u0163in la suprafa\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 consum de p\u0103cur\u0103, c\u0103 te mul\u0163ume\u015fti doar cu \u015flibovi\u0163\u0103. \/ Deloc sup\u0103rat\u0103, cabalina se r\u0103scr\u0103c\u0103r\u0103 vreo juma de metru s\u0103 se mai u\u015fureze de c\u00e2teva atmosfere cu hidrogen sulfurat, mai periculos prin concentra\u0163ia lui dec\u00e2t o butelie de aragaz cu scurgeri necontrolate, dup\u0103 care inund\u0103 lejer uli\u0163a. \/ Elmi mul\u0163umi cerului c\u0103 n-apucase s\u0103-\u015fi aprind\u0103 o \u0163igar\u0103, precum cu zece ani \u00een urm\u0103, c\u00e2nd se l\u0103sase de fumat, \u00eentruc\u00e2t sc\u0103p\u0103ratul b\u0103\u0163ului de chibrit ar fi putut genera o explozie de propor\u0163ii, de discutat \u015fi \u00een postumitate. At\u00e2t i-ar fi trebuit unui T\u0103rbac\u0103 s\u0103 aud\u0103, c\u0103 o clip\u0103 n-ar fi ezitat s\u0103 disece fenomenul pe ambele talere: ori avem de-a face cu o detonare programat\u0103 \u2013 form\u0103 exacerbat\u0103 de protest \u00eempotriva unei opozi\u0163ii care, pe c\u0103i subterane, se gr\u0103be\u015fte s\u0103 treac\u0103 de partea chinoru\u015filor, \u00eentre timp uni\u0163i \u2013, ori cu un atac xenofob ratat, \u00eentruc\u00e2t, la data deflagra\u0163iei, omul \u015fi m\u00e2r\u0163oaga se aflau la o \u00eencruci\u015fare de c\u0103r\u0103ri pe unde trecea \u015fi o c\u0103ru\u0163\u0103 cu romi, fo\u015fti \u015fi viitori guvernan\u0163i, balaoache\u015fi ce cred \u015fi acum c\u0103 nu li s-ar cunoa\u015fte etnia \u2013 \u00eentreag\u0103 sau par\u0163ial\u0103 \u2013, oricum de viitor, dup\u0103 procentele natalit\u0103\u0163ii. N-apucar\u0103 s\u0103 treac\u0103 nici \u0103\u015ftia la st\u00e2nga, c\u00e2nd un agent de circula\u0163ie de la CIA \u00eei trase pe dreapta: \u2013 Actele la control!\u201c.<br \/>\nNiculae Gheran scruteaz\u0103 epoca \u015fi lumea postdecembrist\u0103 \u00eentr-un \u015fi dintr-un teritoriu de o maxim\u0103 vizibilitate, cel al presei. Nu le prive\u015fte din loja acesteia, ci din intimitatea ei, nu o dat\u0103 mizerabil\u0103. Talciocul jurnalistic de toate genurile \u015fi orient\u0103rile este, \u00een fond, expresia cea mai vie a talciocului numit Rom\u00e2nia, cu toate rat\u0103rile ei, cum zicea Octavian Paler, el \u00eensu\u015fi un mare ziarist, dar de o nobil\u0103 spi\u0163\u0103 disp\u0103rut\u0103. O oglind\u0103 c\u00e2t se poate de fidel\u0103 este talciocul parlamentar, \u00eencep\u00e2nd cu cel numit Adunarea Constituant\u0103 cu \u201ezeci de figuri, care mai de care mai fistichii, ba\u015fca o liot\u0103 de avoca\u0163i, l\u0103tr\u00e2nd precum c\u0103\u0163eaua la lun\u0103, \u00een fa\u0163a unei Cur\u0163i, prezidate de Ion Iliescu, z\u00e2mbitor \u015fi grijuliu s\u0103 \u00eempace capra \u015fi varza. Avea ca mentor \u015fi cenzor pe Silviu Borcan \u2013 auto-impus \u00een fosa guvernamental\u0103 ca unul din semnatarii \u00abscrisorii pierdute\u00bb, expediat\u0103 la spartul t\u00e2rgului, dup\u0103 ce pramatia c\u0103l\u0103rise toate bideurile puterii, ca jun\u0103 \u00een bran\u015f\u0103, curvoi maturizat \u015fi \u0163a\u0163\u0103 de tractir\u201c.<br \/>\nAcest al patrulea volum se \u00eencheie cu o poveste ce ilustreaz\u0103 o dat\u0103 \u00een plus imagina\u0163ia epic\u0103 \u015fi fine\u0163ea observa\u0163iei cu care ne-a obi\u015fnuit Niculae Gheran. Ele i-au permis crearea unei admirabile galerii de portrete \u00een mi\u015fcare ce se \u00eentinde de la un cap\u0103t la altul al celor 2.000 de pagini pe care orice istoric din viitor ce se respect\u0103 nu le poate ocoli. Ne re\u00eent\u00e2lnim la finele ei cu un personaj memorabil, de mare roman, cu care f\u0103cuser\u0103m cuno\u015ftin\u0163\u0103 \u00een T\u00e2rgul Mo\u015filor: Her\u015fcu Rudel, boccegiul, negustor de haine vechi, \u00eentors la Bucure\u015fti, dup\u0103 decenii de \u015federe \u00een Israel. Cu \u00een\u0163elepciunea multimilenar\u0103 a neamului ales \u015fi cu umorul s\u0103u inimitabil, tr\u0103d\u00e2nd un fermec\u0103tor amestec de nostalgie \u015fi optimism bine temperat, Her\u015fcu judec\u0103 \u015fi define\u015fte noile, \u015focantele \u015fi nu foarte idilicele realit\u0103\u0163i de aici: \u201eVai di capu\u2019vost! Cum v-am l\u0103sat \u015fi cum v\u0103 g\u0103sesc\u201c. Observa\u0163iile, discursul s\u0103u sunt revelatoare \u015fi, paradoxal, tonifiante, c\u0103ci, peste toate, mesajul lor este s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 via\u0163a merit\u0103 tr\u0103it\u0103 chiar \u015fi \u00een vremuri de restri\u015fte \u015fi de mari pr\u0103bu\u015firi. Sf\u00e2r\u015fitul lecturii acestui ultim volum \u015fi, totodat\u0103, al tetralogiei Arta de a fi p\u0103guba\u015f este \u00eenc\u0103lzit suflete\u015fte de melancolia discret\u0103 a unei desp\u0103r\u0163iri cu o puternic\u0103 valoare simbolic\u0103. Se despart cu speran\u0163a re\u00eent\u00e2lnirii \u00eentr-o alt\u0103 lume, poate mai bun\u0103, doi dintre ultimii mohicani ai fabulosului T\u00e2rg al Mo\u015filor: autorul \u015fi eroul s\u0103u revenit \u00een patria de origine. Shalom!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Bordel nou cu \u015fteoarfe vechi, al patrulea volum din Arta de a fi p\u0103guba\u015f, \u00eencheie vasta fresc\u0103 cu acest titlu a lui Niculae Gheran. Se pare c\u0103, la un moment dat, autorul a ezitat s\u0103-l mai scrie, limit\u00e2ndu-se la trilogia care acoperea istoria de p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anilor \u201990 (T\u00e2rgul Mo\u015filor, Oameni \u015fi javre, \u00cend\u0103r\u0103tul&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/poveste-despre-noul-bordel-din-cartierul-de-est\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Poveste despre \u201enoul bordel\u201c din Cartierul de Est<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[8842,4455],"class_list":["post-22076","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-arta-de-a-fi-pagubas","tag-niculae-gheran"],"views":955,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22076","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22076"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22076\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22076"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22076"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22076"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}