{"id":22074,"date":"2015-01-21T21:08:55","date_gmt":"2015-01-21T19:08:55","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22074"},"modified":"2015-01-21T21:08:55","modified_gmt":"2015-01-21T19:08:55","slug":"in-memoriam-sorin-preda","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-memoriam-sorin-preda\/","title":{"rendered":"In memoriam Sorin Preda"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Sorin Preda, <em>Morome\u0163ii \u2013 Ultimul capitol,<\/em> edi\u0163ia a II-a, rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p><\/blockquote>\n<p>\u201e\u015ei-am tot l\u0103sat p\u00e2n\u2019a fost viu,\/ \u015ei-mi \u0163in acum cuv\u00e2ntul\u201c (Co\u015fbuc). Cu aceste versuri \u2013 ce sun\u0103 ca o mustrare pentru mine \u2013 scriu c\u00e2teva \u00eensemn\u0103ri despre cea mai important\u0103 carte despre via\u0163a lui Marin Preda, scris\u0103 de nepotul s\u0103u, scriitorul Sorin Preda, trecut de cur\u00e2nd la cele ve\u015fnice, pe care l-am cunoscut prin anii \u201970, deci \u00een urm\u0103 cu aproape jum\u0103tate de secol, c\u00e2nd a venit la Blaj, cu colegul s\u0103u, prozatorul Constantin Stan, la ceea ce se chema atunci \u201eo \u00eent\u00e2lnire cu cititorii\u201c. Sigur c\u0103 cei mai mul\u0163i au fost frapa\u0163i de numele s\u0103u \u015fi \u00eentrebarea fireasc\u0103 a fost dac\u0103 e rud\u0103 cu autorul Morome\u0163ilor. Ne-a confirmat c\u0103 este nepot de frate, b\u0103iatul lui Alexandru Preda, care tr\u0103ia la Bac\u0103u \u00een vremea aceea.<br \/>\nDintre scriitorii contemporani, despre Marin Preda \u2013 este lucru evident \u2013 s-au scris cele mai multe c\u0103r\u0163i, de la Convorbiri cu Marin Preda p\u00e2n\u0103 la c\u0103r\u0163ile de memorii, ap\u0103rute \u00eendat\u0103 dup\u0103 moartea scriitorului; de referin\u0163\u0103 r\u0103m\u00e2ne cartea alc\u0103tuit\u0103 de Eugen Simion, Timpul n-a mai avut r\u0103bdare, o carte de memorialistic\u0103 \u015fi exegez\u0103 literar\u0103, urmat\u0103 la c\u00e2\u0163iva ani de volumul-documentar al Marianei \u015eipo\u015f, despre \u201enel\u0103muritele\u201c circumstan\u0163e ale mor\u0163ii lui Marin Preda, prezentate captivant ca \u00eentr-un roman poli\u0163ist.<br \/>\nCartea lui Sorin Preda, Morome\u0163ii \u2013 Ultimul capitol, este o \u201ecaptivant\u0103 suit\u0103 de dialoguri\u201c (Dan C. Mih\u0103ilescu). Sorin Preda vrea s\u0103 reconstituie din aceste interviuri \u015fi m\u0103rturii portretul spiritual al unui scriitor care a devenit o legend\u0103 \u00eenc\u0103 din timpul vie\u0163ii sale. Cei convoca\u0163i la dialog de Sorin Preda sunt membri ai familiei: Alexandru (Sae) Preda, mezina familiei, Ilinca \u2013 sora scriitorului; colegi de \u015fcoal\u0103 din Sili\u015ftea Gume\u015fti, iubitele \u015fi so\u0163iile scriitorului, c\u00e2\u0163iva dintre scriitorii apropia\u0163i \u015fi redactori la editura \u201eCartea Rom\u00e2neasc\u0103\u201c, al c\u0103rei director a fost Marin Preda \u00een ultima parte a vie\u0163ii; Eugen Simion, critic literar, prieten \u015fi apropiat al scriitorului, Radu Cosa\u015fu, Petre Anghel, Radu F. Alexandru, Geta Dimisianu, Magdalena Popescu Bedrosian.<br \/>\n\u00cen\u015firuirea acestor conlocutori arat\u0103 \u015fi principalele probleme discutate \u00een carte:<br \/>\n1) Marin Preda \u015fi satul natal. Ca<br \/>\nprietenii scriitorului, \u015fi cititorul este decep\u0163ionat de pu\u0163ina receptivitate a cons\u0103tenilor fa\u0163\u0103 de personalitatea unui mare scriitor n\u0103scut \u00een Sili\u015ftea-Gume\u015fti, satul lor. Decep\u0163ionat \u015fi nu prea, pentru c\u0103 el, care citise Biblia \u00een copil\u0103rie, \u015ftia cuvintele M\u00e2ntuitorului care spunea c\u0103 nimeni nu este profet \u00een \u0163ara sa. Cu c\u00e2\u0163i scriitori nu s-a \u00eent\u00e2mplat acela\u015fi lucru; \u00eentr-o var\u0103, \u00een drum spre Ocna Sibiului, am trecut prin Ha\u015fag, satul natal al lui Aron Cotru\u015f; sigur c\u0103 \u00eenainte de 1989 era pu\u0163in probabil ca vreun locuitor al satului, chiar intelectual, s\u0103 fi \u015ftiut ceva despre Aron Cotru\u015f, dar dup\u0103 Revolu\u0163ie \u00een fa\u0163a \u015fcolii i s-a ridicat un bust \u015fi, \u00eentreb\u00e2nd despre el pe mai mul\u0163i ha\u015fegani, am avut m\u00e2hnirea s\u0103 constat c\u0103 niciunul nu \u015ftia cine a fost marele lor cons\u0103tean. Cons\u0103tenii lui Marin Preda, cei mai mul\u0163i, erau tenta\u0163i s\u0103 confrunte faptele povestite \u00een c\u0103r\u0163ile scriitorului cu cele \u015ftiute de ei \u015fi s\u0103 fie bucuro\u015fi c\u0103 l-au prins cu \u201einexactit\u0103\u0163i\u201c, pentru c\u0103, dup\u0103 ei, literatura nu este art\u0103 a cuv\u00e2ntului, ci reproducere reportericeasc\u0103, exact\u0103 a realit\u0103\u0163ii. La r\u00e2ndul s\u0103u, nici scriitorul nu era prea bucuros s\u0103 r\u0103spund\u0103 invita\u0163iilor oficiale de a veni \u00een Sili\u015ftea-Gume\u015fti la \u00eent\u00e2lnirea cu cititorii. C\u00e2nd venea acas\u0103, \u00ee\u015fi revedea cu drag p\u0103rin\u0163ii, at\u00e2ta vreme c\u00e2t au tr\u0103it, apoi se reculegea la morm\u00e2ntul lor, trecea pe la Ilinca, sora lui, care-i g\u0103tea m\u00e2nc\u0103rurile ce-i pl\u0103ceau \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie. R\u0103spunde cu greu unor asemenea st\u0103ruitoare invita\u0163ii, scuz\u00e2ndu-se c\u0103 nu este un bun vorbitor \u015fi la una dintre aceste \u00eent\u00e2lniri se petrece un fapt amuzant, ce arat\u0103 ce bine a surprins Pillat puterea transformatoare a vremii asupra fizionomiei umane: \u201eCe lucru straniu vremea! Deodat\u0103, pe perete\/ Te recuno\u015fti aievea \u00een \u015ftersele portrete\/. Te recuno\u015fti \u00een ele, dar nu \u015fi-n fa\u0163a ta,\/ C\u0103 chipul t\u0103u te uit\u0103, dar tu nu-l po\u0163i uita\u201c. A\u015fadar, Marin Preda \u00eencepe expunerea, dar se \u00eentrerupe pentru c\u0103 \u00een sal\u0103 intr\u0103 o b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u015fi scena se repet\u0103 de c\u00e2teva ori, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, nervos, spune: \u201eCe-i cu b\u0103tr\u00e2nele astea?\u201c, la care una r\u0103spunde: \u201eNu suntem b\u0103tr\u00e2ne, Marine, ci colegele tale din Sili\u015ftea-Gume\u015fti\u201c.<br \/>\n2) Marin Preda \u015fi dragostea. Cei care au citit Cel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni nu numai c\u0103 au re\u0163inut finalul, cu un ecou din celebra Epistol\u0103 a Sf. Ap. Pavel c\u0103tre Corinteni \u2013 \u201eDac\u0103 dragoste nu e, nimic nu e\u201c \u2013, dar au \u00een\u0163eles c\u0103 pentru Marin Preda dragostea a fost una dintre marile probleme ale vie\u0163ii sale. A fost c\u0103s\u0103torit de trei ori: cu Aurora Cornu, cu Eta Wexler \u015fi cu Elena Preda; a avut amoruri pasagere cu o fat\u0103 din sat \u015fi, la Bucure\u015fti, cu o basarabeanc\u0103, func\u0163ionar\u0103 la un minister care l-a g\u0103zduit la vremea debutului s\u0103u literar, \u00een preajma apari\u0163iei volumului de povestiri \u00cent\u00e2lnirea din p\u0103m\u00e2nturi (1948). Nina Cassian, care \u00een volumul Memoria ca zestre \u00ee\u015fi \u00een\u015fir\u0103 to\u0163i aman\u0163ii pe care i-a avut (cam mul\u0163i, e drept!), \u00eel num\u0103r\u0103 printre ace\u015ftia \u015fi pe Marin Preda. Dar marea dragoste a vie\u0163ii sale a fost Aurora Cornu, ea \u00eens\u0103\u015fi scriitoare \u015fi femeie de o rar\u0103 frumuse\u0163e \u015fi distinc\u0163ie spiritual\u0103. M\u0103rturie a dragostei sale este volumul Scrisori c\u0103tre Aurora, publicat dup\u0103 1990 de Eugen Simion, un roman de dragoste \u00een form\u0103 epistolar\u0103, comparabil cu volumul de coresponden\u0163\u0103 erotic\u0103 eminescian\u0103 Dulcea mea Doamn\u0103, Eminul meu iubit. M\u0103rturiile celor care l-au cunoscut sunt contradictorii: unii spun c\u0103 Marin Preda era aproape dur \u00een rela\u0163iile cu femeia iubit\u0103, av\u00e2nd o atitudine posesiv-\u0163\u0103r\u0103neasc\u0103; al\u0163ii, c\u0103 era de o mare delicate\u0163e sufleteasc\u0103, afectuos \u015fi atent, elegant \u015fi \u00eendatoritor \u00een toate \u00eemprejur\u0103rile. Aleg o m\u0103rturie, cea a dramaturgului Radu F. Alexandru: \u201eUnii din confra\u0163i \u00eel urau \u00eentr-at\u00e2t, \u00eenc\u00e2t \u00eei puneau la \u00eendoial\u0103 \u015fi calitatea comportamentului erotic. C\u0103 lucrurile nu stau a\u015fa, mi-a confirmat (dac\u0103 mai era cazul) o fost\u0103 iubit\u0103 de-a lui, care mi-a m\u0103rturisit la o cafea leg\u0103tura cu el, \u015fi eu atunci, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai stau pe g\u00e2nduri, am \u00eentrebat-o cum era Marin Preda ca iubit, \u015fi ea a c\u0103zut pe g\u00e2nduri, de parc\u0103 ar fi durut-o amintirile cu el, dup\u0103 care a zis: \u00abNu am \u00eent\u00e2lnit \u00een via\u0163a mea un om mai sensibil, mai atent, mai tandru \u015fi mai dr\u0103g\u0103stos ca el!\u00bb&#8230; Domnul Preda nu era genul de om care tr\u00e2ntea muierea pe marginea drumului, printre coceni de porumb, acolo unde \u00eel apuca amocul. Dimpotriv\u0103, era un rafinat, un \u00eendr\u0103gostit plin de imagina\u0163ie&#8230; Cea mai mare prostie e s\u0103-l simplifici, s\u0103-l reduci pe Marin Preda la o sigur\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103, la o etichet\u0103 de \u0163\u0103ran grosolan \u015fi f\u0103r\u0103 maniere\u201c (p. 170). Aurora Cornu: \u201eL\u00e2ng\u0103 el te sim\u0163eai cea mai important\u0103 femeie din lume. Pentru Marin, nevasta era o regin\u0103\u201c.<br \/>\n3) Enigmatica moarte a lui Marin Preda. Cel mai discutat \u015fi cel mai controversat moment din biografia lui Ma-<br \/>\nrin Preda este moartea sa. La pu\u0163in\u0103 vreme dup\u0103 deces au ap\u0103rut o serie de versiuni \u015fi \u2013 inevitabile \u00een asemenea situa\u0163ii \u2013 scenarii. Versiunea cea mai cunoscut\u0103: scriitorul ar fi lucrat la biroul lui de la Cartea Rom\u00e2neasc\u0103 p\u00e2n\u0103 seara t\u00e2rziu, \u00een fatidica zi de 8 mai, apoi a plecat la Mogo\u015foaia. A cobor\u00e2t din camera sa la restaurant s\u0103-\u015fi cumpere ap\u0103 mineral\u0103. Aici a \u00eent\u00e2lnit un grup de scriitori care chefuiau \u015fi, chemat la masa lor, a cerut un pahar cu ap\u0103. Din gre\u015feal\u0103 (sau inten\u0163ionat?) i s-a turnat vodc\u0103 \u015fi scriitorul, care nu \u201e\u0163inea\u201c la b\u0103utur\u0103, s-a ame\u0163it de-a binelea \u015fi s-a \u00eentors \u00een camera sa, unde diminea\u0163a a fost g\u0103sit mort \u2013 din cauza asfixiei mecanice \u2013 cum se spunea \u00een comunicatul oficial.<br \/>\nAceast\u0103 opinie nu este \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 de mul\u0163i dintre cei care \u00eei erau apropia\u0163i: \u201eMoartea lui Marin Preda e de-a dreptul suspect\u0103. Sunt prea multe coinciden\u0163e \u2013 spune scriitorul Petre Anghel&#8230; Admi\u0163\u00e2nd c\u0103 venise beat la Mogo\u015foaia \u015fi a dormit aproape o or\u0103, de ce totu\u015fi a cobor\u00e2t? Dac\u0103 era foarte beat, cum se spune, nu \u015fi-ar fi revenit at\u00e2t de u\u015for \u015fi de repede. Apoi, nu sunt l\u0103murit ce era cu pata de vom\u0103 pe care am g\u0103sit-o pe cear\u015faf\u201c (p. 182). Dup\u0103 moartea lui, anumite replici sau enun\u0163uri au c\u0103p\u0103tat semnifica\u0163ii premonitorii: \u201eCopile, sunt terminat\u201c, i-ar fi spus lui Radu F. Alexandru. Vorbea nu ca un om care a ie\u015fit de la doctor, av\u00e2nd un \u201everdict implacabil. Vorbea chiar ca un om terminat cu totul\u201c (p. 166). Iar S\u00e2nziana Pop scrie \u00eenc\u0103 mai tran\u015fant: \u201eA fost suficient s\u0103-i v\u0103d doar pe paznicii care fuseser\u0103 de serviciu \u00een noaptea dramei, ca s\u0103 \u00een\u0163eleg c\u0103 diagnosticul oficial al decesului \u2013 asfixie mecanic\u0103 \u2013 era o poveste de adormit copiii. La \u00eenmorm\u00e2ntare domnul Preda avea o echimoz\u0103 puternic\u0103 pe t\u00e2mpla st\u00e2ng\u0103&#8230;\u201c (p. 132). \u00cen dialogul cu Sorin Preda, c\u00e2nd acesta spune: \u201eCum-necum, ne \u00eentoarcem mereu la moartea lui, o moarte pe care eu continui s\u0103 o cred suspect\u0103\u201c, Geta Dimisianu (redactor al Morome\u0163ilor II) r\u0103spunde: \u201eNu e nimic deosebit \u00een moartea lui. \u00cen locul unui scenariu abil pus la cale de cineva, ar trebui s\u0103 privim adev\u0103rul \u00een fa\u0163\u0103. Marin Preda s-a stins din pricina singur\u0103t\u0103\u0163ii \u00een care se afla. Dac\u0103 era cineva l\u00e2ng\u0103 el, ar fi fost salvat\u201c (p. 157).<br \/>\nFiecare capitol este urmat de dou\u00e3-trei pagini anexe, intitulate dup\u0103 at\u00e2t de cunoscutul topos din Morome\u0163ii I \u2013 Poiana lui Iocan, \u00een care, mai ales dup\u0103 volumul Timpul n-a mai avut r\u0103bdare, se aduc nuan\u0163\u0103ri sau complet\u0103ri (sau \u015fi corect\u0103ri) la cele spuse \u00een aceste dialoguri.<br \/>\nDan Stanca scrie, \u00een Rom\u00e2nia literar\u0103, un emo\u0163ionant necrolog \u00een memoria lui Sorin Preda, afirm\u00e2nd c\u0103 prietenul \u015fi colegul s\u0103u de genera\u0163ie a fost \u00eentr-un fel complexat de aceast\u0103 ilustr\u0103 \u00eenrudire \u015fi \u00een opera sa literar\u0103 a c\u0103utat s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de modelul Marin Preda.<br \/>\nDar admira\u0163ia \u015fi pre\u0163uirea romancierului sunt probate \u00een aceast\u0103 carte, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 descifreze \u201emisterul\u201c existen\u0163ei \u015fi al mor\u0163ii unui mare scriitor, redescoperind prin aceste convorbiri \u201eun Marin Preda total necunoscut chiar \u015fi pentru cei care i-au stat \u00een preajm\u0103, \u00een vremea c\u00e2nd \u00eencercau, pe c\u00e2t posibil, s\u0103 nu-l \u00eencurce \u00een preocupa\u0163iunea lui de baz\u0103 \u2013 scrisul adic\u0103 \u015fi medita\u0163ia la cele ale omului; la sl\u0103biciunile \u015fi c\u0103derile lui; la faptele lui c\u00e2nd abjecte, c\u00e2nd \u00een\u0103l\u0163\u0103toare prin credin\u0163\u0103 \u015fi speran\u0163\u0103\u201c (p. 5). Cu alte cuvinte, nu \u00een anecdotica literar\u0103, divers\u0103 \u015fi contradictorie, e adev\u0103rul lui Marin Preda, ci \u00een c\u0103r\u0163ile sale!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Sorin Preda, Morome\u0163ii \u2013 Ultimul capitol, edi\u0163ia a II-a, rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013 &nbsp; \u201e\u015ei-am tot l\u0103sat p\u00e2n\u2019a fost viu,\/ \u015ei-mi \u0163in acum cuv\u00e2ntul\u201c (Co\u015fbuc). Cu aceste versuri \u2013 ce sun\u0103 ca o mustrare pentru mine \u2013 scriu c\u00e2teva \u00eensemn\u0103ri despre cea mai important\u0103 carte despre via\u0163a lui Marin Preda, scris\u0103 de&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-memoriam-sorin-preda\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">In memoriam Sorin Preda<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10159,2009],"class_list":["post-22074","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-morometii-ultimul-capitol","tag-sorin-preda"],"views":3063,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22074","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22074"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22074\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22074"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22074"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22074"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}