{"id":22066,"date":"2015-01-21T21:00:07","date_gmt":"2015-01-21T19:00:07","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22066"},"modified":"2015-01-21T21:00:07","modified_gmt":"2015-01-21T19:00:07","slug":"povestiri-gandite-ganduri-traite","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/povestiri-gandite-ganduri-traite\/","title":{"rendered":"\u201ePovestiri g\u00e2ndite \u2013 g\u00e2nduri tr\u0103ite\u201c"},"content":{"rendered":"

V de la viol, noul volum al Ilenei Ioanid, reune\u015fte \u201epove\u015fti\u201c de un fel aparte, nu altul dec\u00e2t cel propriu precedentelor scrieri literare prozastice ale autoarei. Prezentate subsidiar drept \u201epove\u015fti\u00a0 g\u00e2ndite \u2013 g\u00e2nduri tr\u0103ite \u2013 \u00een retrovizor\u201c, acestea sunt \u201eproducte\u201c (cum ar zice Gherea) de spe\u0163a eseului meditativ, incluz\u00e2nd \u00een propor\u0163ii \u015fi structur\u0103ri variabile nara\u0163ie, descrip\u0163ie, observa\u0163ie, segmente de fresc\u0103 social\u0103, incursiuni istorice, comentarii felurite (etice, politice, sociologice, filosofice), analiz\u0103 \u015fi mai ales autoanaliz\u0103 psihologic\u0103, umor, ironie \u015fi autoironie, situ\u0103ri polemice, rememor\u0103ri, confesie, pulsa\u0163ie liric\u0103.<\/strong><\/em>
\nOric\u00e2te \u015fi oric\u00e2t de diverse ar fi particularit\u0103\u0163ile de natur\u0103 categorial\u0103 (genuri, specii) \u00eencorporate discursului eseistic, sursa generativ\u0103 a acestui discurs e de natur\u0103 autobiografic\u0103. Autobiografic\u0103 \u00een sensul cel mai larg. Factorul declan\u015fator (sau m\u0103car implicat, definitor) al \u201eg\u00e2ndurilor tr\u0103ite\u201c, al reflec\u0163iilor, al evoc\u0103rilor, al efuziilor admirative \u015fi al respingerilor, al vervei asociative este, de fiecare dat\u0103, un fapt de via\u0163\u0103, o amintire (adesea, din copil\u0103rie sau adolescen\u0163\u0103), un moment semnificativ \u00een ordinea subiectiv\u0103, un eveniment, mai ales dintre cele tragice, din istoria contemporan\u0103, precum, de exemplu, uciderea lui Nagy Imre \u015fi a adep\u0163ilor s\u0103i, cu efect traumatizant \u00een propria con\u015ftiin\u0163\u0103. Nu pu\u0163ine men\u0163ion\u0103ri, mai toate afabile, privesc experien\u0163e ale c\u0103l\u0103toriilor \u015fi popasurilor scriitoarei \u00een o seam\u0103 de \u0163\u0103ri vest-europene, \u00een regiuni din fosta Uniune Sovietic\u0103, \u00een Statele Unite. Prin violent contrast, referirile la cel de al Doilea R\u0103zboi Mondial, la teroarea nazist\u0103, la opresiunea spiritual\u0103 \u015fi la \u00eentreaga atmosfer\u0103 sufocant\u0103 din perioada stalinist\u0103 introduc \u00een carte tonuri ale depresiei, ale indign\u0103rii \u015fi revoltei, ale groazei, ale dispre\u0163ului.
\nConsternante sunt \u015fi denun\u0163\u0103rile de fenomenalit\u0103\u0163i penibile tot mai caracteristice, la dimensiuni planetare, epocii actuale: proliferarea fanatismelor, a violen\u0163ei, a criminalit\u0103\u0163ii, eludarea oric\u0103rei moralit\u0103\u0163i \u015fi chiar a oric\u0103rei precau\u0163ii \u00een materie sexual\u0103, destr\u0103b\u0103larea precoce, abuzarea sexual\u0103 a copiilor de ambe sexe (drogarea \u00eencep\u00e2nd din copil\u0103rie), comercializarea practicilor de orice natur\u0103, de la prostitu\u0163ie la oficierile religioase, \u015fi alte orori. Toate acestea fac obiectul unui rechizitoriu explicit \u00een cel mai amplu eseu din volum, acela care d\u0103 \u015fi titlul c\u0103r\u0163ii. Semnalatele abera\u0163ii sunt, \u00een \u00een\u0163elegerea Ilenei Ioanid, aspecte ale unui \u201eviol\u201c, prin care \u201enatura uman\u0103 se destram\u0103 p\u00e2n\u0103 dincolo de starea ei primitiv\u0103\u201c. C\u0103ci, argumenteaz\u0103 ea, invoc\u00e2nd o carte italian\u0103, La Storia de Elsa Morante, \u201enu numai violul fizic marcheaz\u0103 pentru totdeauna psihicul (…), exist\u0103 \u015fi un viol al psihicului. Care afecteaz\u0103, \u00eentr-un fel sau altul, \u00eentreaga fiin\u0163\u0103. E vorba de starea psihosomatic\u0103 a fiin\u0163ei umane\u201c. Violul de ambele feluri constituie \u201eviolen\u0163a suprem\u0103 \u00eempotriva fiin\u0163ei umane\u201c. Un alt eseu, Cea\u0163a, ne previne, spre final, c\u0103 multiplele abera\u0163ii inerente evolu\u0163iilor din secolul al XX-lea \u015fi de azi amenin\u0163\u0103 \u00eens\u0103\u015fi existen\u0163a speciei omene\u015fti. Aser\u0163iunea e exemplificat\u0103 simbolic prin p\u0103\u0163ania dintr-o excursie \u00een Apuseni a elevelor unei \u015fcoli confesionale din Oradea. \u00cen timpul urcu\u015fului pe marginea unei pr\u0103p\u0103stii, se las\u0103 pese fete \u015fi peste profesoarele ce le conduc o cea\u0163\u0103 \u201eat\u00e2t de dens\u0103, \u00eenc\u00e2t o puteai t\u0103ia cu cu\u0163itul, buc\u0103\u0163i-buc\u0103\u0163i\u201c. \u201eNu ne puteam apuca m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 cu dreapta. Dar\u0103mite pe colega sau profesoara c\u0103lug\u0103ri\u0163\u0103 de l\u00e2ng\u0103 noi. Eram asediate. Cea\u0163a ne \u00eenv\u0103luia \u015fi ne izola perfect, ne f\u0103cea invizibile nu numai pentru celelalte, dar \u015fi pentru noi \u00een\u015fine. Parc\u0103 nu mai existam\u201c. Situa\u0163ia desperat\u0103 a excursionistelor este, \u00een reprezentarea naratoarei, imaginea miniatural\u0103 a primejdiei ce pa\u015fte, \u00een prezent, umanitatea: \u201eCea\u0163a nu e numai peste ochii unora… Pr\u0103pastia pe l\u00e2ng\u0103 care ne tr\u0103im zilele \u2013 clipele de via\u0163\u0103 \u2013, echilibristica la care suntem supu\u015fi \u2013 e destinul nostru al tuturor. Nu numai umanul din noi \u2013 \u00eens\u0103\u015fi soarta speciei e \u00een joc\u201c.
\nNu \u00een toate textele ce compun volumul V de la viol epicul e aproape mistuit \u00een eseu, precum \u00een scrierile eviden\u0163iate. Prima bucat\u0103, Samu \u2013 muzicantul, portretizeaz\u0103 un t\u00e2n\u0103r de condi\u0163ie jalnic\u0103, alienat mintal, de soiul lui Zobie \u015fi al Milogului lui Delavrancea, al bicisnicului arghezian S\u00e2ngerece; \u00een urm\u0103toarele, apar profiluri diverse din alte sfere existen\u0163iale: o feti\u0163\u0103 ce scoate, din mil\u0103, capul unei pisici prinse \u00eentr-o cutie de conserve, o adolescent\u0103 ce \u00ee\u015fi a\u015fteapt\u0103 prietenul, zadarnic, ore \u00een \u015fir, \u00een strad\u0103, pentru ca, afl\u00e2nd c\u0103 a murit \u00eentr-un accident, s\u0103 se culpabilizeze\u00a0 pentru c\u0103 nu-l a\u015fteptase \u00eendeajuns, c\u00e2teva c\u0103lug\u0103ri\u0163e profesoare, un medic aproape sf\u00e2nt \u015fi un altul \u015farlatan, un sociolog ceh, pr\u0103p\u0103dit \u00eentr-un accident de automobil \u00een Fran\u0163a, unde venise la un congres. Alte \u201epove\u015fti\u201c sunt punctate de situa\u0163ii altfel surprinz\u0103toare. Ajuns\u0103 la Floren\u0163a, noaptea, naratoarea nu g\u0103se\u015fte, \u00een tot ora\u015ful, nici o camer\u0103 de hotel liber\u0103. \u00cencearc\u0103 la o pensiune de c\u0103lug\u0103ri\u0163e. Acolo exist\u0103 od\u0103i, dar port\u0103reasa, afl\u00e2nd c\u0103 nu e catolic\u0103, ci protestant\u0103, \u00eei tr\u00e2nte\u015fte poarta \u00een nas. Un b\u0103rbat are un co\u015fmar, \u00een urma c\u0103ruia face infarct \u015fi sucomb\u0103. Pur eseu, compunerea titular\u0103 a volumului debuteaz\u0103, totu\u015fi, epic, \u00eenfior\u0103tor: printr-o scen\u0103 de viol bestial, comis de o hait\u0103 de brute asupra unei tinere mame, \u00een prezen\u0163a fiicei \u015fi a fiului acesteia.
\nIndiferent \u00eens\u0103 dac\u0103 o scriere sau alta include sau nu materie epic\u0103, proza Ilenei Ioanid, \u00een totalitate, se afl\u0103 la antipodul literaturii de crea\u0163ie obiectiv\u0103. Scriitoarea nu nareaz\u0103, nu evoc\u0103 \u015fi nu zugr\u0103ve\u015fte nimic f\u0103r\u0103 a comenta, a problematiza, a rela\u0163iona, a face digresii \u015fi, c\u00e2nd e cazul, a re\u0163ine palpitul emotiv aferent semnaliz\u0103rii de realit\u0103\u0163i \u00eenc\u00e2nt\u0103toare sau \u015focante, observ\u0103rii de situa\u0163ii insolite. Eminamente \u201eliteratur\u0103\u201c, adic\u0103 f\u0103urit\u0103, elaborat\u0103, opera ei pare a se vrea, dimpotriv\u0103, cu des\u0103v\u00e2r\u015fire spontan\u0103, literal autentic\u0103, ne\u00eendatorat\u0103 imagina\u0163iei, ie\u015fit\u0103 exclusiv din ceea ce scriitoarea a tr\u0103it \u015fi cunoscut direct. De aici \u015fi apari\u0163ia \u00een \u201epove\u015fti\u201c nu doar a diverselor personaje ce s-ar putea s\u0103 fie fictive, \u00eentruc\u00e2t nu li se poate stabili eventuala identitate real\u0103, ci \u015fi, sub numele \u00eentregi sau reduse la ini\u0163iale, a unor persoane \u015fi personalit\u0103\u0163i existente aievea, ca Valeriu Cristea, Eugen Simion, Magdalena Popescu-Bedrosian,
\nC. St\u0103nescu \u015fi al\u0163ii: scriitori \u015fi oameni de cultur\u0103 rom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini. Ileana Ioanid scrie ca \u015fi cum ar vorbi la un colocviu (cu pasiune \u015fi, totu\u015fi, stilizat). Malraux declara, \u00eentr-un interviu, c\u0103 scria pentru a ridica probleme, a declan\u015fa dezbateri, \u201epove\u015ftile\u201c servindu-i doar ca pretexte. Aceasta e \u015fi \u201epoetica\u201c Ilenei Ioanid.
\nCea mai evident\u0103 caracteristic\u0103 a literaturii Ilenei Ioanid e intelectualitatea. Divers informat\u0103, familiarizat\u0103 cu toate principalele domenii ale culturii umanistice, la curent \u015fi cu \u00eenf\u0103ptuirile \u015ftiin\u0163ifice contemporane de v\u00e2rf, cultura \u015fi via\u0163a sunt pentru scriitoare un tot indivizibil. \u00cen proza ei, nara\u0163iunea fuzioneaz\u0103 cu teoretizarea, relatarea de fapte din realitatea imediat\u0103 cu expansiuni pe t\u0103r\u00e2murile cunoa\u015fterii \u015fi ale crea\u0163iei, referirile la amici alterneaz\u0103 cu men\u0163ion\u0103ri de lecturi, de curente \u015fi \u015fcoli, de scriitori, compozitori, arti\u015fti plastici, savan\u0163i, g\u00e2nditori, istorici, esteticieni, actori \u015fi regizori de teatru \u015fi cinematograf, coregrafi \u015fi alte felurite particularit\u0103\u0163i de pretutindeni, contemporane \u015fi din trecut.
\nSub titlul \u201eDOUBLE JE\u201c \u2013 C\u0103ut\u0103ri, scriitoarea \u00ee\u015fi rezum\u0103 procesul de autoformare, insist\u00e2nd asupra \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, cu mari eforturi, a limbii rom\u00e2ne, limba ei matern\u0103 fiind maghiara. De unde, \u00een copil\u0103rie, nu \u015ftia rom\u00e2ne\u015fte deloc, ajuns\u0103 la Bucure\u015fti, \u015fi-a \u00eensu\u015fit graiul nostru la un asemenea grad de perfec\u0163ie, \u00eenc\u00e2t, cre\u00e2ndu-\u015fi prin el un \u201edublu eu\u201c, a devenit scriitoare rom\u00e2n\u0103. O scriitoare ce se distinge estetic tocmai prin bog\u0103\u0163ia limbii \u015fi rafinamentul stilistic.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

V de la viol, noul volum al Ilenei Ioanid, reune\u015fte \u201epove\u015fti\u201c de un fel aparte, nu altul dec\u00e2t cel propriu precedentelor scrieri literare prozastice ale autoarei. Prezentate subsidiar drept \u201epove\u015fti\u00a0 g\u00e2ndite \u2013 g\u00e2nduri tr\u0103ite \u2013 \u00een retrovizor\u201c, acestea sunt \u201eproducte\u201c (cum ar zice Gherea) de spe\u0163a eseului meditativ, incluz\u00e2nd \u00een propor\u0163ii \u015fi structur\u0103ri variabile nara\u0163ie,… Cite\u0219te mai mult »\u201ePovestiri g\u00e2ndite \u2013 g\u00e2nduri tr\u0103ite\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[8257,13256],"class_list":["post-22066","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-ileana-ioanid","tag-v-de-la-viol"],"views":1033,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22066","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22066"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22066\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22066"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22066"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22066"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}