{"id":22064,"date":"2015-01-21T20:58:41","date_gmt":"2015-01-21T18:58:41","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22064"},"modified":"2015-01-21T20:58:41","modified_gmt":"2015-01-21T18:58:41","slug":"starile-transparentei-in-poezia-lui-m-blecher","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/starile-transparentei-in-poezia-lui-m-blecher\/","title":{"rendered":"St\u0103rile transparen\u0163ei \u00een poezia lui M. Blecher"},"content":{"rendered":"<p>Reeditarea recent\u0103 a volumului de versuri Corp transparent de Max Blecher la Editura Aius, sub \u00eengrijirea lui Petri\u015for Militaru, e binevenit\u0103 din mai multe motive: \u00een primul r\u00e2nd readuce \u00een prim plan un scriitor valoros, c\u0103ruia critica a \u00eenceput s\u0103-i dedice studii exegetice \u00een special dup\u0103 anii \u201990; \u00een al doilea r\u00e2nd, volumul atrage aten\u0163ia asupra valorii poeziei lui Blecher, oarecum neglijate \u00een favoarea prozei \u2013 \u00cent\u00e2mpl\u0103ri \u00een irealitatea imediat\u0103 (1935), Inimi cicatrizate (1937), Vizuina luminat\u0103 (\u201ejurnal de sanatoriu\u201c publicat de Sa\u015fa Pan\u0103 \u00een 1947, \u00een Orizont \u015fi Revista literar\u0103, iar \u00een volum, \u00een 1971, tot sub \u00eengrijirea acestuia). Totodat\u0103, reg\u0103sim \u00een edi\u0163ia de care vorbim o prefa\u0163\u0103 cu o interpretare interesant\u0103 semnat\u0103 de Petri\u015for Militaru, trei poeme inedite ale scriitorului evreu, o scrisoare a sa c\u0103tre Sa\u015fa Pan\u0103, dar \u015fi un poem ap\u0103rut \u00een 1933, \u00een revista parizian\u0103 Le surr\u00e9alisme au service de la r\u00e9volution.<br \/>\nVolumul Corp transparent, a c\u0103rui prim\u0103 edi\u0163ie dateaz\u0103 din 1934, se remarc\u0103 prin prospe\u0163imea \u015fi for\u0163a poemelor, aspecte care i-au atras aten\u0163ia de la \u00eenceput lui Sa\u015fa Pan\u0103 \u015fi l-au \u00eendrept\u0103\u0163it s\u0103 identifice la Blecher o viziune suprarealist\u0103 asupra lumii prin transfigurarea materiei \u015fi a g\u00e2ndirii. De altfel, poetul nu era str\u0103in de suprarealism pe care \u00eel explora programatic, lucid \u00een textele sale, dup\u0103 cum reiese dintr-o scrisoare din 1934 adresat\u0103 lui Sa\u015fa Pan\u0103: \u201eIdealul scrisului ar fi pentru mine transpunerea \u00een literatur\u0103 a \u00eenaltei tensiuni care se degaj\u0103 din pictura lui Salvador Dal\u00ed. Iat\u0103 ce-a\u015f vrea s\u0103 realizez, \u2013 demen\u0163a aceea la rece perfect lizibil\u0103 \u015fi esen\u0163ial\u0103. Exploziile s\u0103 se produc\u0103 \u00eentre pere\u0163ii od\u0103ii, \u015fi nu departe \u00eentre himerice \u015fi abstracte continente. \u015f\u2026\u0163 Suprarealismul trebuie s\u0103 doar\u0103 ca o ran\u0103 profund\u0103.\u201c Suprarealismul vizat de Blecher \u00ee\u015fi extrage seva, a\u015fadar, dintr-o realitate familiar\u0103, transpus\u0103 \u00een imagini care s\u0103-i reveleze \u00eentreaga convulsie ascuns\u0103, asemenea picturii lui Dal\u00ed. Merit\u0103 amintit c\u0103, aproximativ prin aceea\u015fi perioad\u0103, \u00een 1935, un alt suprarealist de renume, Gellu Naum, intra \u00eent\u00e2mpl\u0103tor la o expozi\u0163ie de pictur\u0103 a lui Victor Brauner \u015fi, \u00eentrebat de acesta din urm\u0103 cum i se par tablourile, \u00eei va m\u0103rturisi impresionat: \u201eAsta scriu eu. Asta vreau s\u0103 scriu eu\u201c (Dora Pavel, interviu cu Gellu Naum \u00een Rom\u00e2nia literar\u0103, nr. 30\/ 2001)<br \/>\nPoemele din placheta Corp transparent redau o alt\u0103 fa\u0163et\u0103, impregnat\u0103 de un eros cald \u015fi misterios, a operei blecheriene, \u00een contrast cu perspectiva stranie, pe alocuri \u015focant\u0103, \u00een proximitatea nebuniei \u015fi bolii, din cele trei c\u0103r\u0163i de proz\u0103. Aici biograficul nefast \u2013 reamintim c\u0103 Blecher suferise de tuberculoz\u0103 osoas\u0103, motiv pentru care a murit destul de t\u00e2n\u0103r, \u00eenainte s\u0103 fi \u00eemplinit dou\u0103zeci \u015fi nou\u0103 de ani \u2013 \u00ee\u015fi pusese puternic amprenta inclusiv asupra erosului, unul degradat, maladiv sau derutant, fiindc\u0103 \u00een ciuda fascina\u0163iei pe care experien\u0163a sexual\u0103 o exercit\u0103, esen\u0163a sa \u00eei scap\u0103 personajului-narator (m\u0103 refer \u00eendeosebi la cel din \u00cent\u00e2mpl\u0103ri \u00een irealitatea imediat\u0103), cunoa\u015fterea sexualit\u0103\u0163ii devenind totuna cu explorarea obiectelor \u00eenconjur\u0103toare. Dac\u0103 \u00een proz\u0103 este urm\u0103rit\u0103 descompunere interioar\u0103, impactul agresiv al realit\u0103\u0163ii precum \u015fi insuficien\u0163a (auto)cunoa\u015fterii sexuale, \u00een poeme, dimpotriv\u0103, scriitorul caut\u0103 o stare de armonie, de (re)\u00eentregire prin eros.<br \/>\nCeea ce intrig\u0103 de la \u00eenceput \u00een poezia lui Max Blecher este pe de-o parte ideea de corporalitate, pe de alt\u0103 parte o stare de transparen\u0163\u0103 \u015fi, \u00een final, acel corp transparent la care se ajunge \u00een urma fuziunii lor, de fapt un ideal datorit\u0103 c\u0103ruia poate fi atins\u0103 armonia sau echilibrul interior de care aminteam. Transparen\u0163a, ca reconciliere a interiorului cu exteriorul este un element aerian, al cerului \u015fi al albastrului, ce \u00eel scoate pe poet din letargie sau din \u201esomnul decolorat al mor\u0163ii\u201c men\u0163ionat la un moment dat \u00een poemul Calul. Albastrul \u015fi cerul sunt frecvente \u00een poezia lui Blecher, tocmai fiindc\u0103, prin simbolistica lor, trimit la nondualitatea din viziunea tantric\u0103. Fie spus, \u00een tantrism privitul cerului este o tehnic\u0103 de \u00eenl\u0103turare a g\u00e2ndirii dualiste \u015fi de tr\u0103ire a experien\u0163ei clarit\u0103\u0163ii interioare prin contemplarea spa\u0163iului \u00eenconjur\u0103tor, culoarea \u015fi lumina av\u00e2nd aici un rol important \u015fi fiind \u00een rela\u0163ie cu propriile st\u0103ri, dup\u0103 cum afirm\u0103 Lama Yeshe \u00een Introducere \u00een tantra. Transformarea dorin\u0163ei. Cerul reprezint\u0103 natura clar\u0103 \u015fi pur\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei, netulburat\u0103 de concepte dualiste sau confuzii. La Blecher nu putem vorbi, \u00eens\u0103, de o contempla\u0163ie de factur\u0103 tantric\u0103, ci de \u00eenl\u0103turarea contradic\u0163iilor \u015fi limpezimea interioar\u0103, a c\u0103ror expresie este \u00eentr-adev\u0103r cerul, \u00een plan oniric, locul suprapunerilor sub impactul catalizator al erosului.<br \/>\nImpresia unui interior exteriorizat prin analogii plastice, materializ\u0103ri precum \u00een poemul \u00cen loc de introducere \u2013 \u201eCuvinte paseri cu aripi de s\u00e2nge\/ Cuvinte zbur\u00e2nd nebune \u00een \u00eenc\u0103perile inimii\/\/ Animale c\u00e2teodat\u0103 cu transparen\u0163e de cer\/ Buchete de lumi astrale (comete cu cap de dansatoare)\u201c \u2013 sau \u00een G\u00e2nd \u2013 \u201eM\u00e2inile tale pe piano ca doi cai\/ Cu copita de marmur\u0103\/ M\u00e2inile tale pe vertebre ca doi cai\/ Cu copita de trandafiri\u201c\u2013, e rezultatul acestei transparen\u0163e, a suprapunerii armonioase a con\u015ftiin\u0163ei \u015fi clarit\u0103\u0163ii din afar\u0103, de unde \u015fi asocierile de imagini insolite, dizolvante, din versurile citate. Totodat\u0103, c\u00e2nd nu e desemnat\u0103 explicit prin simbolismul cerului \u015fi al albastrului, transparen\u0163a e reprezentat\u0103 prin obiecte ca geamul, fereastra, cristalele, sticla, vitraliul, varia\u0163ii ale gradului de limpezime a sinelui: \u201eSunt \u00een fundul cercului de valuri\/ \u00cen pivni\u0163a apelor ad\u00e2nci\/ \u00cen lumina omor\u00e2t\u0103 a funebrei sticle\u201c (Plimbare marin\u0103).<br \/>\nTransparen\u0163a este, de asemenea, opusul banalit\u0103\u0163ii cotidiene, care aduce paralizia sim\u0163urilor, firescul monoton cu imposibilitatea saltului \u00een metafizic. \u201eSunt lucruri prea normale \u00een jurul meu, i-e fric\u0103\u201c este un vers din poemul Vals vechi, organizat \u00een jurul scenariului nun\u0163ii \u201ecelei care odinioar\u0103-n via\u0163\u0103\/ La nunta ei cea vie muri \u00een flori de s\u00e2nge\u201c. Construc\u0163ia discursului descriptiv, centrat asupra exteriorului \u015fi surprins \u00een note simboliste, este dislocat\u0103 prin strecurarea acestui vers confesiv, o divulgare care sugereaz\u0103 tocmai dorin\u0163a de ascensiune spre un alt nivel de realitate: \u201eVals vechi perechi de cear\u0103 \u00een aer se ridic\u0103\/ \u015ei \u00een salonul nop\u0163ii ame\u0163itor danseaz\u0103\/ Sunt lucruri prea normale \u00een jurul meu, i-e fric\u0103\/ \u00cencet fo\u015fne\u015fte v\u00e2ntul \u015fi valsul delireaz\u0103\u201c. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, agresiunea realit\u0103\u0163ii e resim\u0163it\u0103 tocmai \u00een momentul \u00een care ea r\u0103m\u00e2ne ceea ce este, f\u0103r\u0103 s\u0103 i se mai arate poetului \u00een noutatea ei imprevizibil\u0103, extatic\u0103. Poemul Umblet red\u0103 pierderea transparen\u0163ei prin instalarea \u00eentr-o zon\u0103 a certitudinilor, a dezagreg\u0103rilor \u015fi imposibilit\u0103\u0163ii \u00een\u0163elegerii, care la Blecher ar semnifica p\u0103trunderea din interior a obiectelor prin intermediul privirii. De aceea, ochii transmit aici neputin\u0163a unirii eului cu lumea, dar \u015fi a con\u015ftientului cu incon\u015ftientul: \u201eE o \u00een\u015firare corect\u0103 de case\/ Pe drumul acesta care totu\u015fi\/ Trebuie s\u0103 \u00eensemne ceva\/ E un cer f\u0103r\u0103 culoare f\u0103r\u0103 miros f\u0103r\u0103 carne\/ Peste pa\u015fii mei f\u0103r\u0103 importan\u0163\u0103\/ Cu ochii \u00eenchi\u015fi umblu \u00eentr-o cutie neagr\u0103\/ Cu ochii deschi\u015fi umblu \u00eentr-o cutie alb\u0103\/ \u015ei oric\u00e2t m-a\u015f c\u0103zni s\u0103 \u00een\u0163eleg ceva\/ Ciocanele grele-n cap \u00eemi sparg orice g\u00e2nd\u201c.<br \/>\nDe fapt, la Blecher transparen\u0163a nu favorizeaz\u0103 delimitarea clar\u0103 a contururilor, adic\u0103 separarea lor, ci din contr\u0103, mizeaz\u0103 pe contopire, fie c\u0103 e vorba de cuvinte, obiecte sau senza\u0163ii etc. Sub acest aspect, transparen\u0163a cap\u0103t\u0103 conota\u0163ii sexuale ivite din penetrarea unei materii aparent lipsite de via\u0163\u0103 ca \u00een poemul inedit Fug\u0103: \u201ePeste dou\u0103zeci de femei pietrificate,\/ crescute\/ \u00een gr\u0103din\u0103 ca orhideea de marmur\u0103,\/ pu\u0163in palide, cadavre,\/ pe ici-acolo o floare de c\u00e2mp \u00eempletindu-se\/ \u00eentre pulpe\/ \u015fi macul ro\u015fu s\u0103lbatec dormindu-\u015fi\/ m\u0103tasea\/ pe sexul frizat \u015fi dup\u0103 moarte,\/ fuga ascu\u0163it\u0103 \u00een i,\/ pe v\u00e2rfuri dantelate de plante\/ \u00eentr-o dup\u0103 amiaz\u0103 \u00eensorit\u0103, cuminte \u015fi\/ plictisitoare,\/ eu, numai eu \u015ftiu de miracolul acestor \/ pietre de filde\u015f,\/ sculpturile vie\u0163ii moarte,\/ unde s\u2019a oprit s\u00e2ngele (pom cu ramurile\/ uscate),\/ un trup ascuns, ca panglicele \u00een cutii\/ opace.\u201c Poemul pare s\u0103 trimit\u0103 la imaginea unor statui \u00eenconjurate de iarb\u0103 \u015fi flori de c\u00e2mp, numai c\u0103 la un alt nivel de profunzime obiectele \u00ee\u015fi deconspir\u0103 sexualitatea secret\u0103.<br \/>\nAstfel, sexualizarea realit\u0103\u0163ii cotidiene, mult mai pregnant\u0103 \u00een \u00cent\u00e2mpl\u0103ri in irealitatea imediat\u0103, c\u0103ci a\u015fa-zisele crize ale adolescentului se produc \u00een locuri umede, sub p\u0103m\u00e2nt, de o intimitate de natur\u0103 erotic\u0103 (a se vedea descrierea grotei \u015fi a bazinului cu ap\u0103) sau sunt determinate de c\u0103utarea sexului feminin \u00een cutele cear\u015fafului, este o confirmare a propriului trup. Corpul lui Blecher, ca spa\u0163iu deschis exteriorului \u015fi loc al pulsiunilor suflete\u015fti, este cel asupra c\u0103ruia se r\u0103sfr\u00e2nge starea de transparen\u0163\u0103 \u015fi mediaz\u0103 opozi\u0163ia dintre realitate \u015fi psihic. Corpul transparent semnific\u0103 \u00eentregul transformat sau poten\u0163ialul interior realizat, cristalizare posibil\u0103 prin intermediul prezen\u0163ei feminine. Tot o form\u0103 de transparen\u0163\u0103 \u015fi ea, dar una acvatic\u0103, iubita este un principiu coagulant, ce une\u015fte contrariile \u015fi limpeze\u015fte \u015fi mai mult fiin\u0163a poetului: \u201ePa\u015fii ne cunosc abisul\/ Trupul ne plimb\u0103 cerul\/ Furtuna pierde buc\u0103\u0163i de carne\/ Tot mai vag\u0103 tot mai slab\u0103\/ Este un \u00eenceput albastru\/ \u00cen acest peisaj terestru\/ \u015ei altul r\u0103zbun\u0103tor\/ Ca un deget t\u0103iat\/ Vezi doar ce femeie se rostogole\u015fte\/ Ca un fus\/ \u015ei copiaz\u0103 delta ei\/ Pe delta apelor\u201c (Eternitate). A\u015fadar, dintr-o asemenea perspectiv\u0103, corpul transparent din poezia lui Blecher devine corpul cuplului, realizat prin acea \u015ftergere a contururilor amintit\u0103 anterior, adic\u0103 o \u00eentrupare \u00eentr-un corp subtil, care se folose\u015fte de cel fizic pentru a ajunge la metafizic.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Reeditarea recent\u0103 a volumului de versuri Corp transparent de Max Blecher la Editura Aius, sub \u00eengrijirea lui Petri\u015for Militaru, e binevenit\u0103 din mai multe motive: \u00een primul r\u00e2nd readuce \u00een prim plan un scriitor valoros, c\u0103ruia critica a \u00eenceput s\u0103-i dedice studii exegetice \u00een special dup\u0103 anii \u201990; \u00een al doilea r\u00e2nd, volumul atrage aten\u0163ia&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/starile-transparentei-in-poezia-lui-m-blecher\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">St\u0103rile transparen\u0163ei \u00een poezia lui M. Blecher<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13255,7852],"class_list":["post-22064","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-corp-transparent","tag-max-blecher"],"views":2061,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22064","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22064"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22064\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22064"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22064"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22064"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}