{"id":22059,"date":"2015-01-21T20:54:47","date_gmt":"2015-01-21T18:54:47","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22059"},"modified":"2015-01-21T20:55:30","modified_gmt":"2015-01-21T18:55:30","slug":"inchisorile-mele","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/inchisorile-mele\/","title":{"rendered":"\u00cenchisorile mele"},"content":{"rendered":"

M\u0103rturisiri. Corneliu Coposu \u00een dialog cu Vartan Arachelian,<\/em> edi\u0163ia a 3-a, revizuit\u0103, Bucure\u015fti, Funda\u0163ia Academia Civic\u0103, 2014, 264 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Memorialistica despre penitenciarele comuniste tinde s\u0103 se \u00eendrepte tot mai sigur spre literatur\u0103, dec\u00e2t c\u0103tre recuperarea documentar\u0103. Cauzele acestei deplas\u0103ri \u0163in, pe de o parte, de faptul c\u0103 at\u00e2t fic\u0163iunea, c\u00e2t \u015fi istoria au \u00een centru no\u0163iunea de \u201epersonaj\u201c. Pe de alt\u0103 parte ar fi distan\u0163a dintre experien\u0163a cititorului \u015fi pove\u015ftile de\u0163inu\u0163ilor, desprinse parc\u0103 din alt t\u0103r\u00e2m. \u00cenchipuirea na\u015fte cu mari dificult\u0103\u0163i monstruozit\u0103\u0163i similare. Iar dep\u0103rtarea aduce dup\u0103 sine efectul de \u00eenstr\u0103inare. Accept\u00e2nd aceste coordonate, vom putea insista asupra necesit\u0103\u0163ii realiz\u0103rii unei panorame a scrierilor referitoare la pu\u015fc\u0103riile comuniste din Rom\u00e2nia, fiind aten\u0163i \u015fi la am\u0103nuntul c\u0103 Decretul 411 din 1964, privind eliberarea de\u0163inu\u0163ilor politici, nu a eliminat din practica juridic\u0103 vina respectiv\u0103. Sunt de ajuns, pentru l\u0103murire, relat\u0103rile lui Paul Negri\u015fanu, re\u0163inut la 21 decembrie 1969 pentru c\u0103 discutase, \u00een 1968, cu membrii unei organiza\u0163ii care pl\u0103nuia r\u0103sturnarea lui Nicolae Ceau\u015fescu (Experien\u0163e carcerale \u00een Rom\u00e2nia comunist\u0103, V, coord. Cosmin Budeanc\u0103, Polirom, 2011). Reiese astfel c\u0103 ideea de factor politic a avut o extensiune la nivelul \u00eentregii societ\u0103\u0163i.
\nC\u00e2nd protagonistul agresiunilor este \u00eens\u0103 un fost lider, a c\u0103rui aur\u0103 s-a construit \u015fi consolidat \u00een perioada postdecembrist\u0103, \u00een\u0163elesul politic se specializeaz\u0103, viz\u00e2nd \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirea tacit\u0103 a ipotezei c\u0103 represiunea comunist\u0103 s-a concentrat asupra lichid\u0103rii partidelor democratice. Totodat\u0103, este de luat \u00een calcul \u015fi reevaluarea speciei romanului politic, ilustrat\u0103 de Al. Ivasiuc, Constantin \u0162oiu sau Augustin Buzura, deoarece, pe c\u00e2t le-a stat \u00een putin\u0163\u0103, ace\u015fti prozatori s-au bazat pe istorisiri tr\u0103ite direct, ascultate sau colportate. Ca o parantez\u0103, succesul de pia\u0163\u0103 \u015fi de critic\u0103 repurtat de Jurnalul fericirii
\n(N. Steinhardt) sau de \u00cenchisoarea noastr\u0103 cea de toate zilele (Ion Ioanid) se datoreaz\u0103 inform\u0103rii unui grup de cititori avizi \u015fi aviza\u0163i despre existen\u0163a acelor manuscrise. Paralela cu romanul politic nu este accidental\u0103, de vreme ce exist\u0103 unele date cum c\u0103, \u00een Apa, Al. Ivasiuc ar fi conturat portretul lui Corneliu Coposu, \u00een figura lui Caius, secretarul particular al dr. Tiberiu \u015eulu\u0163iu, identificat cu Iuliu Maniu. Aceste echival\u0103ri au fost sus\u0163inute, \u00een note informative de lectur\u0103, de c\u0103tre sursele \u201eComan\u201c \u015fi \u201eRuxandra\u201c (dosarul I 2635, vol. 3, f. 7, respectiv f. 32). Tot \u00een nota redactat\u0103 de \u201eRuxandra\u201c se g\u0103se\u015fte ideea c\u0103 Ivasiuc le-ar fi spus unor apropia\u0163i c\u0103 era v\u0103rul lui Corneliu Coposu \u015fi c\u0103 obi\u015fnuiau s\u0103 ia cina \u00eempreun\u0103.
\nTestamentul lui Iuliu Maniu<\/strong>
\nC\u00e2nd Al. Ivasiuc era urm\u0103rit de Securitate, \u00eencep\u00e2nd cu 1974, pentru romanul Apa, tip\u0103rit \u00een decembrie 1973, Corneliu Coposu conducea, \u00een clandestinitate, Partidul Na\u0163ional \u0162\u0103r\u0103nesc, potrivit testamentului primit de la Iuliu Maniu, \u00eentr-o celul\u0103 de la Malmaison, \u00een Bucure\u015ftiul anului 1947: \u201e\u015etiu c\u0103 voi muri \u00een \u00eenchisoare. Voi, care ve\u0163i supravie\u0163ui, ave\u0163i gri-j\u0103 s\u0103 nu l\u0103sa\u0163i s\u0103 moar\u0103 partidul \u015fi asigura\u0163i-i continuitatea, dac\u0103 vor fi vremuri care s\u0103 v\u0103 permit\u0103 acest lucru\u201c (p. 155).
\nAproape jum\u0103tate din convorbirile lui Corneliu Coposu invoc\u0103 personalitatea tribunului transilv\u0103nean, ironizat, dup\u0103 23 August 1944, drept \u201eSfinxul de la B\u0103d\u0103cin\u201c \u00een presa procomunist\u0103. Dincolo de construirea unei biografii roman\u0163ate, av\u00e2nd ca puncte de reper Primul \u015fi al Doilea R\u0103zboi Mondial \u015fi epoca interbelic\u0103, arbitrat\u0103 de monarhie, Corneliu Coposu face unele considera\u0163ii foarte utile pentru clarificarea c\u00e2torva situa\u0163ii pe care istoriografia stalinist\u0103 \u015fi na\u0163ionalist-comunist\u0103 le-au confiscat. De pild\u0103, trebuie semnalat c\u0103 nu doar P.C.d.R. s-a aflat \u00een \u201eilegalitate\u201c, ci toate forma\u0163iunile, dup\u0103 decretul de dizolvare a partidelor emis de Carol al II-lea pe 31 martie 1938. O \u00eent\u00e2mplare de album, pentru a \u00een\u0163elege serviciile secrete regaliste \u00een contraponderea Securit\u0103\u0163ii comuniste, este a\u015fa-zisul filaj complice executat de o brigad\u0103 de detectivi, mereu aceia\u015fi, asupra lui Iuliu Maniu, care, \u00eenainte de abdicarea lui Carol al II-lea, avusese o \u00eentrevedere cu Ion Antonescu: \u201eOamenii erau foarte prost pl\u0103ti\u0163i \u015fi nu-\u015fi puteau permite o mas\u0103 la restaurant. Indemniza\u0163iile lor erau minuscule \u015fi de obicei noi ne ocupam de cazarea \u015fi de hrana lor, de\u015fi erau agen\u0163ii Siguran\u0163ei. Probabil c\u0103 erau mai devota\u0163i lui Maniu dec\u00e2t Siguran\u0163ei\u201c (p. 100).
\nDin dialoguri se desprind doi vectori de for\u0163\u0103 ai ideologului Iuliu Maniu: 1) \u00eencrederea, dup\u0103 1918, \u00eentr-o confedera\u0163ie central-european\u0103 (Germania, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria); 2) obliga\u0163ia de a face opozi\u0163ie contra instal\u0103rii comunismului \u00een Rom\u00e2nia, \u00een pofida caracterului ireversibil al procesului: \u201eLa \u00eentrevederea cu Clark Kerr <ministrul plenipoten\u0163iar al Marii Britanii la Moscova>, la care am asistat, la \u00eentrebarea lui Maniu, acesta a negat orice angajament \u00een dauna Rom\u00e2niei. A r\u0103spuns ambiguu, insist\u00e2nd asupra faptului c\u0103 vor fi alegeri libere, democratice, garantate de cele trei mari puteri. Maniu i-a replicat c\u0103 nu este nevoie de garan\u0163ii a\u015fa de mari, mai ales c\u0103 \u015ftie c\u0103 americanii nu vor mobiliza Flota a VI-a, \u015fi nici englezii nu vor aduce regimentele de sco\u0163ieni pentru a garanta libertatea alegerilor din Rom\u00e2nia\u201c (p. 64). Pur \u015fi simplu putem vorbi despre primatul interesului na\u0163ional \u00een politica de atunci.
\nDin epoca 1944-1947 re\u0163inem portretele celor racola\u0163i \u00een guvernul Petru Groza (dup\u0103 6 martie 1945). Pre\u015fedintele Consiliului de Mini\u015ftri, Lucre\u0163iu P\u0103tr\u0103\u015fcanu, Gheorghiu-Dej sau Romulus Z\u0103roni, ultimul fiind membru \u00een Frontul Plugarilor, beneficiaz\u0103 de c\u00e2te o fi\u015f\u0103 de caracterizare drastic\u0103, \u00eens\u0103 neulcerat\u0103. Dincolo de oportunismul vizibil \u00een plan public, Corneliu Coposu insist\u0103 asupra coordonatelor intime. Teatralitatea, neseriozitatea, zeflemeaua \u015fi timiditatea sunt tr\u0103s\u0103turile cele mai des invocate. Practic, aceste defecte intolerabile pentru policienii de carier\u0103, nicidecum pentru carieri\u015fti, ascund incompeten\u0163a \u015fi dispozi\u0163ia duplicitar\u0103. La ceremonia de \u00eenvestitur\u0103 din 6 martie 1945 unii dintre demnitari au refuzat s\u0103 rosteasc\u0103 formulele cre\u015ftine \u00een fa\u0163a Majest\u0103\u0163ii Sale, prefer\u00e2nd s\u0103 pronun\u0163e cuvintele dintr-un act \u00eentocmit ad hoc de Lucre\u0163iu P\u0103tr\u0103\u015fcanu: \u201eZ\u0103roni, c\u00e2nd i-a venit r\u00e2ndul, a depus jur\u0103m\u00e2ntul liber-cuget\u0103torilor \u015fi apoi, \u00eendrept\u00e2ndu-se c\u0103tre rege, care a\u015ftepta s\u0103-l felicite, \u015fi-a f\u0103cut o cruce larg\u0103, exclam\u00e2nd: \u00abDoamne, ajut\u0103 drept\u0103\u0163ii\u00bb \u2013 lucru care a produs rumoare \u00eentre cei prezen\u0163i\u201c (pp. 78-79).
\nDe\u0163inut politic<\/strong>
\nAnul 1947 nu i-a adus lui Corneliu Coposu prima \u00eencarcerare politic\u0103. Fusese condamnat \u00een 1937 la trei luni \u015fi o zi, pentru lezmaiestate, ca parte \u00een Procesul Skoda (pp. 117-120). Depus la penitenciarul din Cluj, proasp\u0103tul absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Drept a \u00eent\u00e2lnit-o acolo pe Ana Pauker, cu care a purtat numeroase conversa\u0163ii, fiind impresionat de autodidacticismul femeii \u015fi de buna preg\u0103tire marxist\u0103 (p. 122). E inutil acum s\u0103 stabilim paralele \u00eentre condi\u0163iile din \u00eenchisoarea carlist\u0103 \u015fi celulele comuniste. Faptul c\u0103, \u00een 1937, cei \u00eentemni\u0163a\u0163i beneficiau de m\u00e2ncare \u00eendestul\u0103toare nu necesit\u0103 alte explica\u0163ii. Mai complicat a fost, pentru secretarul general-adjunct al P.N.\u0162., s\u0103 a\u015ftepte sentin\u0163a justi\u0163iei staliniste dup\u0103 1947, deoarece a fost condamnat abia \u00een 1955, dup\u0103 ce fusese disjuns din alte procese (vezi fi\u015fa matricol\u0103 penal\u0103 pe site-ul www.iiccr.ro).
\nRememor\u00e2nd regimul de deten\u0163ie \u015fi reac\u0163ii psihice proprii sau ale altor persoane, Corneliu Coposu nu folose\u015fte m\u0103sura binelui sau a r\u0103ului absolut. St\u00e2nd \u00een celul\u0103 la Craiova cu u\u015fa zidit\u0103, stingher \u015fi amu\u0163it de nevoie, politicianul primise o recompens\u0103 nea\u015fteptat\u0103 dup\u0103 b\u0103t\u0103i \u015fi munci \u00een colonii. \u00ce\u015fi g\u0103sise un confort interior, aproape spiritualizat, o lejeritate reflexiv\u0103, o voin\u0163\u0103 de efort de neconceput \u00een condi\u0163ii de presiune, o bucurie de a comunica cu pu\u0163ine opreli\u015fti \u015fi o variant\u0103 de exercitare a libert\u0103\u0163ii \u00eentr-un spa\u0163iu \u00eenchis, dar nesupravegheat. Peniten\u0163a se transformase \u00een beatitudine, \u00eentruc\u00e2t izolarea \u00eel menaja, oferindu-i un fel de internare \u00eentr-un sanatoriu de recuperare. Mai mult, condamnatul g\u0103sise o solu\u0163ie de a sc\u0103pa din constr\u00e2ngerile inumane: \u201eTrebuie s\u0103 spun \u00eens\u0103 c\u0103 am regretat aceast\u0103 scoatere din colivie, pentru c\u0103 \u00een timpul celor opt luni de zile c\u00e2t am fost izolat eram ferit de perchezi\u0163ii \u015fi puteam \u00abopera\u00bb toat\u0103 ziua \u00een voie, puteam sta \u00een pat, nu eram plictisit de nimeni. A\u015fa am reu\u015fit, aidoma contelui de Monte Cristo, dup\u0103 ce am desprins un col\u0163ar de fier dintr-o fereastr\u0103 pe care l-am ascu\u0163it cu ajutorul c\u0103r\u0103mizilor, s\u0103 p\u0103trund un zid gros timp de vreo lun\u0103 \u015fi jum\u0103tate, f\u0103c\u00e2nd o gaur\u0103 care corespundea \u00een celula profesorului Hudi\u0163\u0103. Era un lucru extraordinar: unul la un cap\u0103t al g\u0103urii, cel\u0103lalt la al doilea\u201c (p. 168). A nu fi controlat \u00eensemna a fi eliberat din teroare. A sparge zidul fort\u0103re\u0163ei echivala cu o evadare.
\nExcesul de comunicare de la Craiova a fost pl\u0103tit cu t\u0103cerea for\u0163at\u0103 de la R\u00e2mnicu S\u0103rat, unde, singur din nou, a stat \u00een pozi\u0163ie de drep\u0163i. O ciudat\u0103 \u015fi nedreapt\u0103 lege a compensa\u0163iei s-a manifestat ca atare, pentru c\u0103 tot aproximativ opt luni a trebuit Corneliu Coposu s\u0103 respecte rigorile din ultima pu\u015fc\u0103rie unde a fost mutat. De\u0163inutul s-a trezit, f\u0103r\u0103 s\u0103 vrea, \u00een ipostaza misticilor occidentali, nevoi\u0163i s\u0103 dialogheze imaginar cu divinitatea. Numai c\u0103, \u00een loc s\u0103 func\u0163ioneze dedublarea, spiritul a adormit, dovad\u0103 c\u0103 epuizarea mental\u0103 reprezint\u0103 o form\u0103 a mor\u0163ii: \u201eNu aveai dreptul s\u0103 te a\u015fezi \u00een pat, nu aveai cu cine s\u0103 vorbe\u015fti, \u00een ultimii opt ani nu am rostit nici m\u0103car un singur cuv\u00e2nt, \u015fi la ie\u015firea din \u00eenchisoare uitasem s\u0103 vorbesc. Mi-a trebuit o perioad\u0103 de readaptare de c\u00e2teva luni p\u00e2n\u0103 mi-am redob\u00e2ndit graiul. Efectiv, nu am spus nici un cuv\u00e2nt \u00een tot timpul \u0103sta!\u201c (p. 162).
\nDin conversa\u0163iile cu Vartan Arachelian se desprinde, f\u0103r\u0103 dubii, un model Corneliu Coposu, definit, desigur, prin devotament \u015fi modestie. \u00cens\u0103, din punctul meu de vedere, cea mai mare calitate a Seniorului na\u0163ional-\u0163\u0103r\u0103nist este senin\u0103tatea. Nic\u0103ieri nu se \u00eent\u00e2lne\u015fte urma vreunei vituper\u0103ri sau a unei inten\u0163ii revan\u015farde. Nu a\u015f insista asupra credin\u0163ei \u00een valoarea iert\u0103rii (cre\u015ftine\u015fti). Mai degrab\u0103, atitudinea este influen\u0163at\u0103 de acceptarea faptului c\u0103, sub dictatur\u0103, tortura se num\u0103r\u0103 printre coordonatele \u201enormalit\u0103\u0163ii\u201c.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

M\u0103rturisiri. Corneliu Coposu \u00een dialog cu Vartan Arachelian, edi\u0163ia a 3-a, revizuit\u0103, Bucure\u015fti, Funda\u0163ia Academia Civic\u0103, 2014, 264 p. Memorialistica despre penitenciarele comuniste tinde s\u0103 se \u00eendrepte tot mai sigur spre literatur\u0103, dec\u00e2t c\u0103tre recuperarea documentar\u0103. Cauzele acestei deplas\u0103ri \u0163in, pe de o parte, de faptul c\u0103 at\u00e2t fic\u0163iunea, c\u00e2t \u015fi istoria au \u00een centru… Cite\u0219te mai mult »\u00cenchisorile mele<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[13250,13252,4518,13251],"class_list":["post-22059","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-corneliu-coposu-in-dialog-cu-vartan-arachelian","tag-despre-penitenciarele-comuniste","tag-memorialistica","tag-testamentul-lui-iuliu-maniu"],"views":1112,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22059","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22059"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22059\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22059"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22059"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22059"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}