A trecut iute jum\u0103tatea de an de la moartea lui Nicolae Balot\u0103 (20 august 2014): timpul de dup\u0103 moarte se scurge repede \u015fi pe nesim\u0163ite. Cu timpul vie\u0163ii e mult mai greu. Unii, chiar dintre cei mai mari, sunt \u00eempin\u015fi s\u0103-\u015fi tr\u0103iasc\u0103 ultimii ani ai vie\u0163ii v\u0103z\u00e2ndu-\u015fi zi de zi \u015fi ceas de ceas moartea cu ochii: pentru ei timpul se scurge greu, zilele-s ca anii, iar anul ca un secol ce nu se mai termin\u0103. Nici dup\u0103 moarte nu-s ierta\u0163i, c\u00e2nd un Adrian Marino n-a mai putut s\u0103 afle c\u0103 \u201eminte \u015fi mort\u201c, dup\u0103 vorba dulce a lui Dinescu, aruncat\u0103 la \u201eo be\u0163ie cu Marx\u201c… \u201eContemporanii no\u015ftri\u201c i-au \u00eentunecat timpul ce-i mai r\u0103m\u0103sese de tr\u0103it umanistului erudit \u015fi atemporal Nicolae Balot\u0103 \u00eenainte, ca \u015fi acum, dup\u0103 1989. \u00centr-un num\u0103r mai vechi, dar actual din Apostrof (9\/2014), Marta Petreu \u00eel evoc\u0103 pe \u201eultimul\u201c Nicolae Balot\u0103, savant a c\u0103rui oper\u0103 de erudi\u0163ie, ca \u015fi a lui Marino, umple un raft de bibliotec\u0103: \u201eM\u0103 bucur pentru el c\u0103 \u00ee\u015fi p\u0103strase puterea de a r\u00e2de, c\u0103ci patria i-a dat mai ales motive de pl\u00e2ns: a fost victima totalitarismului comunist nu numai \u00een timpul regimului, c\u00e2nd a fost de dou\u0103 ori \u00eenchis, ci \u015fi dup\u0103 c\u0103derea acestuia, c\u00e2nd a fost moralmente judecat conform criteriilor \u015fi informa\u0163iilor fostei Securit\u0103\u0163i\u201c. Pe scurt \u015fi \u00een esen\u0163\u0103, \u201econtemporanii\u201c lui i-au scrutat, scurmat \u015fi judecat via\u0163a, implicit opera, cu ochii tor\u0163ionarilor lui, f\u0103c\u00e2ndu-i traiul un iad. \u00cen ace\u015fti ani liberi \u015fi nu \u00een cei \u201enegri\u201c, mai multe \u00eenalte por\u0163i la care marele c\u0103rturar Nicolae Balot\u0103 ar fi avut tot dreptul s\u0103 bat\u0103 i-au fost tr\u00e2ntite cu mare vuiet \u00een fa\u0163\u0103: solidaritatea \u201epor\u0163ilor \u00eenchise\u201c a fost remarcabil\u0103. \u201eScriitorul n-a fost recunoscut \u00een \u0163ar\u0103 la valoarea lui\u201c \u2013 scrie autoarea C\u0103r\u0163ii m\u00e2niei \u015fi adaug\u0103: \u201ePoate de aceea, pentru el, \u00abpatria\u00bb se redusese, \u00een ultimii ani, la dimensiunea c\u00e2torva prieteni\u201c. Nicolae Balot\u0103 i-a l\u0103sat \u201epatriei\u201c ingrate un raft de bibliotec\u0103 \u015fi, \u00een anii ingratitudinii, a ispr\u0103vit de scris o capodoper\u0103: Abisul luminat ce-\u015fi a\u015fteapt\u0103 lumina tiparului. Exilat \u00een patria prietenilor, unde \u00ee\u015fi p\u0103strase \u201eputerea de a r\u00e2de\u201c ce-i lumineaz\u0103 \u015fi \u201eabisul\u201c, Nicolae Balot\u0103 nu-i un \u201ecaz\u201c rar, ci unul paradigmatic \u015fi pe care, mi se pare, lumea ce vine \u00eel va sili s\u0103 se \u00eenmul\u0163easc\u0103, \u00eenmiindu-l. Norul pesimismului ce \u00eentunec\u0103 viitorul greu de \u00eentrev\u0103zut pare \u00eens\u0103 sf\u00e2\u015fiat din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u00een ultimii ani de rachetele luminoase ale volumelor \u2013 din ce \u00een ce mai dese \u2013 dedicate, la aniversare, unor mari scriitori care \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u015fi din fericire tr\u0103iesc printre noi, de\u015fi adesea r\u0103m\u00e2n str\u0103ini \u201econtemporanilor\u201c lor. Sunt volume care, adun\u00e2nd \u00eentr-o exemplar\u0103 solidaritate comunitatea celor de acela\u015fi fel, sunt menite s\u0103 se adauge cu o alt\u0103 privire, \u00een felul lor inimitabil, exegezelor sobre \u015fi reci de tip academic deja \u00eentreprinse asupra operei acestor mari aniversa\u0163i ai no\u015ftri. Asemenea c\u0103r\u0163i vor s\u0103 fie expresia unei solidarit\u0103\u0163i ren\u0103scute, pe deasupra \u015fi \u00een dauna \u201er\u0103zboaielor\u201c de nimicire ce nu lipsesc din \u201epatria\u201c literar\u0103, din scurta istorie a literaturii rom\u00e2ne: impactul acestor c\u0103r\u0163i ale solidarit\u0103\u0163ii asupra publicului \u00eenstr\u0103inat poate fi benefic, o form\u0103 de re-cunoa\u015ftere, din unghiuri inedite \u015fi \u201eumanizante\u201c (!) a vie\u0163ii \u015fi operei scriitorilor rom\u00e2ni de azi \u015fi de m\u00e2ine. Ca de at\u00e2tea ori p\u00e2n\u00e3 acum, revista Apostrof de la Cluj contribuie exemplar la refacerea \u015fi re\u00eentruparea solidarit\u0103\u0163ii \u00een jurul unui scriitor de anvergur\u0103 na\u0163ional\u0103: eseistul \u015fi exegetul Ion Vartic cu ocazia trecerii lui \u00een randul septuagenarilor literaturii rom\u00e2ne de azi. (Cum precizeaz\u0103 caseta redac\u0163ional\u0103 a num\u0103rului respectiv din Apostrof, sunt \u201ePagini din volumul \u00een curs de apari\u0163ie Ion Vartic 70, \u00eengrijit de Marta Petreu \u015fi Liviu Mali\u0163a\u201c). A\u015fadar, cine este acest \u201eom secret\u201c prezent \u00een toate paginile revistei, descusut \u015fi \u00eentors pe toate fe\u0163ele de Andrei \u015eerban, Silvia Balea, Ruxandra Cesereanu, Mihai M\u0103niu\u0163iu, Ion Pop, Eugen Uricariu, Cosmin Ciotlo\u015f, Mircea Popa, Iulian Boldea, Liana Cozea, Elisabeta Pop, Ovidiu Pecican \u015fi Nicolae Oprea? Nu-i deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103 \u201eexegezele\u201c \u00eencep cu aceea a unui om de teatru, regizorul Andrei \u015eerban: eseistul str\u0103lucit Ion Vartic e un \u201eom secret\u201c al barocului t\u00e2rziu, a c\u0103rui pasiune (patim\u0103?) cople\u015fitoare e aceea de a descoperi \u201esecretul\u201c func\u0163ion\u0103rii umane \u015fi profesionale a unor personaje de pe marea scen\u0103 a lumii literare de la noi \u015fi din alte literaturi (Ibsen, cu \u201eteatrul invizibil\u201c e preferatul lui I.V.). E, \u00een felul s\u0103u, un \u201eom de teatru\u201c care joac\u0103 \u015fi str\u0103punge \u201erolul\u201c, \u201emasca\u201c unor personaje mai mult sau mai pu\u0163in celebre spre a scoate la iveal\u0103 resorturile, benefice ori malefice, ale ra\u0163iunii lor de a fi \u015fi de a se manifesta \u00een actul vie\u0163uirii. Unul dintre volumele sale se intituleaz\u0103 Bulgakov \u015fi secretul lui Koroviev. \u00cen alte locuri (c\u0103r\u0163i sau studii) e vorba despre secretul unui nenea Anghelache din \u201eclanul lui Caragiale\u201c, pe care mul\u0163i exper\u0163i s-au dat de ceasul mor\u0163ii s\u0103-l afle. \u00cen fine, dar nici pe departe singurul sau cel din urm\u0103, \u201esecretul\u201c lui Pius Dabija, alter-ego al autorului unei Cronici de familie, al c\u0103rui secret, la r\u00e2ndu-i, pare a scoate la iveal\u0103 \u201edublul\u201c de origine rom\u00e2n\u0103 al unui Procopius din Cesareea \u00eentr-o epopee apocaliptic\u0103 \u015fi tragic\u0103 intitulat\u0103 Drum f\u0103r\u0103 pulbere, roman \u201emioritic\u201c, privit de mul\u0163i ca \u201etributul\u201c nem\u0103surat pe care supusul cioban carpatin Petru Dumitriu l-a pl\u0103tit realismului socialist de import! Nu, demonstreaz\u0103 conving\u0103tor Ion Vartic: sub \u201epulberea\u201c de pust\u0103 a drumului se ascund, ini\u0163iatic, alte \u201esecrete\u201c \u015fi alt \u201edrum\u201c, de natur\u0103 a schimba radical \u015fi un pic revolu\u0163ionar destinul acestei c\u0103r\u0163i r\u0103u citite. Clanul Caragiale, la r\u00e2ndul lui, \u00eenchide o sumedenie de \u201esecrete\u201c \u015fi \u201econjura\u0163ii\u201c textuale pe care cheia eseistului de o erudi\u0163ie cople\u015fitoare abia le \u00eentredeschide, l\u0103s\u00e2ndu-ne vis\u0103tori… Autorul \u00eensu\u015fi, cel care \u201edesecretizeaz\u0103\u201c, este, la r\u00e2ndu-i, un \u201eom secret\u201c \u015fi greu de prins \u00eentr-o formul\u0103, pe care Andrei \u015eerban \u00eel surprinde \u00eentr-un r\u00e2nd, prefer\u00e2nd \u201erolul de ermit\u201c sau, alteori, \u201emorm\u0103ind monosilabic\u201c, \u201eomul cavernelor\u201c! Acest eseist str\u0103lucitor ar fi \u015fi un \u201emaestru al farselor \u015fi \u015fotiilor\u201c: se amuz\u0103 des \u201es\u0103-l joace pe Puck \u2013\u00a0 spune regizorul controversatului Oedip \u2013 ca s\u0103-\u015fi pun\u0103 prietenii \u00een situa-\u0163ii comice\u201c. \u00cen situa\u0163ii \u201ecomice\u201c: adic\u0103 s\u0103-i smulg\u0103 din armura rigidit\u0103\u0163ii, a corsetului mar\u0163ial pentru a-i flexibiliza \u015fi a-i face mai… oameni. \u201eOmul secret\u201c e, cum vedem, \u015fi un mare demistificator, face \u201efarse\u201c ca s\u0103 dema\u015fte farsa \u015fi s\u0103 denun\u0163e ipocrizia. \u201e\u015ei, culmea, astea vin din partea unui mare timid: Doru \u2013 adaug\u0103 regizorul \u2013 e un timid care, ca to\u0163i timizii, poate deveni un vulcan aprins, iar lava lui frige r\u0103u\u201c. La ie\u015firea din teatru dup\u0103 spectacolul cu Hedda Gabler (pus \u00een scen\u0103 de Andrei \u015eerban!), e v\u0103zut \u201ecu ochii \u00een lacrimi\u201c: \u201eVartic, intelectualul t\u0103ios \u015fi rece \u00een lacrimi? A\u015fadar, Doru e un tip emotiv. Distinsul \u015fi temutul Domn Profesor, cel ce poate st\u00e2rni teroarea printre cursan\u0163i e, deci, \u015fi el la fel de vulnerabil ca oricare dintre noi\u201c. Este \u015fi el un… om: acesta e ultimul \u015fi cel dint\u00e2i \u201esecret\u201c al lui Ion Vartic, un mare intelectual, monstruos de erudit, eseist subtil \u015fi paradoxal. A pus \u00een scen\u0103, pe vremuri, acest insolit \u201eom de teatru\u201c \u015fi piese disidente, \u201espectacole subversive \u015fi pamflete, de fapt, la adresa dictaturii satirizate \u2013 spune Ruxandra Cesereanu \u2013 prin intermediul unor omule\u0163i…\u201c. Omule\u0163ii au crescut, s-au f\u0103cut b\u0103ie\u0163i mari \u015fi, \u00een \u201989, s-au r\u0103sculat, iar unii dintre ei vor fi c\u0103zut secera\u0163i la \u201ebaricade\u201c ca s\u0103 putem asista noi azi, spectatori liberi de tot, la spectacolul unei lumi nea\u015fezate, sf\u00e2\u015fiat\u0103 de \u201esolidarit\u0103\u0163i\u201c \u00eenarmate p\u00e2n\u0103-n din\u0163i! Fibra de hermeneut inconturnabil \u015fi clarv\u0103z\u0103tor a lui Ion Vartic e privit\u0103 cu maxim\u0103 aten\u0163ie de Ion Pop: \u201eHermeneut de cea mai bun\u0103 clas\u0103, adev\u0103rat \u00abdetectiv\u00bb, cum s-a spus, \u00een materie de lectur\u0103 stratificat\u0103 \u015fi subtil\u0103 a textului, Ion Vartic iese pe scena public\u0103 doar atunci cand are ceva de comunicat \u00eentr-adev\u0103r important. Nu s-a gr\u0103bit \u015fi nu se gr\u0103be\u015fte, e practicantul, cum am mai spus c\u00e2ndva, al unor lecturi lente, concentrate, p\u0103trunz\u0103toare, iar expresia scris\u0103 a acestora e \u00eentotdeauna de o rafinat\u0103 caligrafie (…) Ion Vartic scrie, de altfel, \u015fi la propriu foarte caligrafic. Bine ar fi ca nici anii ce trec \u015fi pentru el s\u0103 nu se gr\u0103beasc\u0103, iar m\u00e2na cu care scrie s\u0103 nu-i tremure niciodat\u0103\u201c. Despre critica \u201edetectivistic\u0103\u201c a hermeneutului scrie c\u00e2teva randuri pertinente \u015fi substan\u0163iale Cosmin Ciotlo\u015f, care prefer\u0103 \u00eens\u0103 a defini critica lui Ion Vartic \u201eca pe un gest de devo\u0163iune fa\u0163\u0103 de actul lecturii\u201c. \u201eSpectacol al unei lecturi atente a textului literar \u2013 \u00eel completeaz\u0103 fericit Iulian Boldea \u2013, critica lui Ion Vartic este nu mai pu\u0163in o prob\u0103, abil regizat\u0103, de virtuozitate analitic\u0103. Remarc\u00e2nd \u00abdetectivismul semnifica\u0163iei\u00bb, apeten\u0163a pentru redeschiderea unor dosare \u00abaparent \u00eenchise\u00bb, dar \u015fi spiritul circumspect, tenace \u015fi subtil al eseistului, Nicolae Manolescu observa c\u0103 Ion Vartic este \u00een postura de hermeneut, \u00abun v\u00e2n\u0103tor de semnifica\u0163ii profunde (\u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de psihanaliz\u0103) \u015fi ascunse \u00een opere. Leg\u0103tura dintre eviden\u0163a \u015fi enigma oric\u0103rui text literar constituie preocuparea cea mai vie a eseistului\u00bb\u201c. Personalitatea \u00eemplinit\u0103 \u015fi de o remarcabil\u0103 tinere\u0163e spiritual\u0103 a lui Ion Vartic \u00eei face pe unii dintre prietenii \u015fi colegii s\u0103i s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 o anume \u00eendoial\u0103… cartezian\u0103: \u201eM\u0103 \u00eendoiesc \u2013 afirm\u0103 Elisabeta Pop \u2013 c\u0103 prietenul meu Ion Vartic \u00eempline\u015fte 70 de ani. Nici nu cred, \u015ftiu sigur c\u0103 pentru mine el nu are v\u00e2rst\u0103\u201c.
\nDespre acest \u201ecritic f\u0103r\u0103 v\u00e2rst\u0103\u201c \u015fi ingenios ca Hermes scriu \u00een ProSaeculum (nr. 100) bunul poet \u015fi \u201eschimnic\u201c din R\u0103chi\u0163ele, Teofil R\u0103chi\u0163eanu, Marin Iancu, profesor \u015fi autor curios de \u201eenigmele\u201c istoriei literare (cum ar fi momentul \u201eS\u00e2rmei ghimpate\u201c scoase \u00een timpul r\u0103zboiului de un grup de \u201epacifi\u015fti\u201c \u00eentre care a str\u0103lucit marele poet al Libert\u0103\u0163ii de a trage cu pu\u015fca, Geo Dumitrescu) \u015fi Viorel Chiril\u0103, poet \u015fi eseist remarcabil de la Oradea. \u00cen evocarea lui Marin Iancu, hermeneutul de azi este \u201ecriticul t\u00e2n\u0103r\u201c de odinioar\u0103, asistentul universitar de 25 de ani, cu doi-trei ani mai mare dec\u00e2t studen\u0163ii seminarului de literatur\u0103 universal\u0103. Evocatorul p\u0103streaz\u0103 vie, ca ieri, imaginea unui mare model, \u201ereper fundamental\u201c, spune el, care i-a marcat puternic biografia: \u201eAveam, \u00een fond, \u00een fa\u0163a noastr\u0103, un mare model spiritual de mare rafinament, un veritabil \u00aborchestrator de focuri\u00bb, o lec\u0163ie seduc\u0103toare a unei admirabile sensibilit\u0103\u0163i fa\u0163\u0103 de valorile literaturii\u201c.
\nReper atipic, \u201emodelul\u201c se poate s\u0103-l fi \u201ejucat\u201c \u015fi pe Puck, cum spunea regizorul, \u00eens\u0103 nu crediteaz\u0103 \u00eentru totul tr\u0103s\u0103turile unui \u201ejuc\u0103u\u015f\u201c pus pe \u201efarse\u201c ori \u015fotii tinere\u015fti, ci, din contr\u0103, sugereaz\u0103 \u00een \u201ecriticul f\u0103r\u0103 v\u00e2rst\u0103\u201c din portretul lui Marin Iancu \u015fi o prezen\u0163\u0103 aulic\u0103, plin\u0103 de respect, cutumiar, pentru mediul universitar al profesiei pe care, la 25 de ani, Ion Vartic o exercita cu, iat\u0103, \u201eimpactul\u201c m\u0103rturisit de fostul student: \u201eDomnul profesor avea doar 25 de ani, dar era, cum spune o vorb\u0103, \u015fi t\u00e2n\u0103r \u015fi b\u0103tr\u00e2n, t\u00e2n\u0103r prin v\u00e2rst\u0103, cu doar trei-patru ani mai mare dec\u00e2t noi, \u015fi matur prin \u00een\u0163elepciunea \u015fi talentul de a crea o at\u00e2t de seduc\u0103toare emula\u0163ie\u201c. Aliajul subtil \u015fi armonios dintre o predispozi\u0163ie ludic\u0103 \u015fi substan\u0163a aulic\u0103, maiorescian-ardelean\u0103 a criticului f\u0103r\u0103 v\u00e2rst\u0103 constituie, probabil, chiar \u201esecretul\u201c personalit\u0103\u0163ii lui. \u201eSecret\u201c pe care \u00eel urm\u0103re\u015fte admirabil Viorel Chiril\u0103, r\u0103sfoind \u015fi citind cu sagacitate c\u0103r\u0163ile pe care le-a scris p\u00e2n\u0103 acum Ion Vartic. Autorul studiului substan\u0163ial despre \u201eun maestru al eseului\u201c o ia, ardelene\u015fte, pornind la drum \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie-diserta\u0163ie la pas prin opera criticului: \u201eCeea ce define\u015fte cel mai bine demersul eseistic al lui Ion Vartic din cele \u015fapte volume publicate p\u00e2n\u0103 acum este fuga de comentariul anost, de factologia banal\u0103, de o interpretare placid\u0103, \u015ftears\u0103, pentru a face loc unei perspective critice noi, percutante dac\u0103 se poate, care s\u0103 bulverseze opiniile ruginite ale abord\u0103rilor critice anterioare. Nu e vorba de un nihilism critic demolator, ci de o voin\u0163\u0103 tenace de \u00eennoire a unghiurilor critice, de o scotocire mai atent\u0103 a detaliilor \u00een care se ascund mecanismele \u015fi tensiunile care structureaz\u0103 ansamblul textului analizat. Vine apoi dorin\u0163a de a deslu\u015fi \u00een aceste opere ecourile unui flux modernizator, con\u015ftient sau subiacent, ce se relev\u0103 cel mai bine prin compara\u0163ii \u015fi raport\u0103ri revelatoare la marii exponen\u0163i ai literaturii moderne europene. Eseistul se apropie strategic de preocup\u0103rile noii critici europene care e fascinat\u0103 de profunzimile operei, de mesajul intrinsec al textelor, eliberat de inten\u0163iile autorilor.
\nEl crede cu t\u0103rie \u00een autonomia operei fa\u0163\u0103 de autorul ei, \u00een capacitatea textelor de a exprima \u015fi un alt adev\u0103r dec\u00e2t cel explicit, al autorului\u201c. Preciz\u0103rile de la urm\u0103 sunt fundamentale pentru corecta situare a puternicei voca\u0163ii hermeneutice a lui Ion Vartic: \u201eEseistul vrea s\u0103 reformeze actul hermeneutic, tipul de \u00een\u0163elegere, modelul tradi\u0163ional de inteligibilitate practicat de critica universitar\u0103. Sensurile noi, uneori \u00eempotriva unor abord\u0103ri canonizate, dar \u015fi a unor iner\u0163ii de \u00een\u0163elegere osificate, apar\u0163in unei spectaculoase \u00eemprosp\u0103t\u0103ri a sensului literar pe care \u00eel v\u00e2neaz\u0103 \u015fi viseaz\u0103 orice comentator\u201c. Spirit \u201edecanonizator\u201c, care merge p\u00e2n\u0103 la a smulge opera din m\u00e2na creatorului \u2013 prea lipit de paginile ei \u015fi \u201etenden\u0163ios\u201c p\u00e2n\u0103 la dogmatism cu propriul s\u0103u mesaj \u2013, pentru a o elibera de \u201eimperialismul\u201c auctorial, Ion Vartic restituie astfel cu \u00eendr\u0103zneala unei inteligen\u0163e ie\u015fite din comun \u201emesajele secrete\u201c pe care operele, eliberate de constr\u00e2ngerile dictaturii auctoriale, le poart\u0103 c\u0103tre cititor: chiar \u015fi ori mai ales \u00eempotriva autorilor \u00een\u015fi\u015fi. Spiritelor comode \u015fi f\u0103r\u0103 imagina\u0163ie acest \u00eendr\u0103zne\u0163 demers comparatist \u015fi hermeneutic eliberator li se poate p\u0103rea, prin efectele lui, \u201enihilism critic\u201c: de aceea, autorul studiului avertiza \u00een chip oportun, din capul locului, asupra unui risc asumat \u015fi pus \u00een serviciul deplinei autonomii a operei \u00een raport cu cel ce a scris-o. \u00cens\u0103 este evident c\u0103 aceast\u0103 spectaculoas\u0103 tentativ\u0103 de \u201eexpropriere\u201c a ctitorilor, a autorilor, majoritatea mari scriitori, nu se soldeaz\u0103 niciunde cu \u201ehomerizarea\u201c \u015fi \u201eanonimizarea\u201c lor: dimpotriv\u0103, la cap\u0103tul excursiilor sale comparatiste, Ion Vartic, mesager \u201einfidel\u201c \u015fi deplin plauzibil, \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte operele cu noi \u201emesaje\u201c, secrete \u201euitate\u201c ori nepremeditate de creatorii lor. \u00cen litera lor, dincolo de eviden\u0163\u0103, marile opere ascund \u201eenigme\u201c ce a\u015fteapt\u0103 s\u0103 fie descoperite. E r\u00e2ndul hemeneutului s\u0103 \u201edecoperteze\u201c palimpsestul \u015fi, de sub \u00eenveli\u015ful evident, s\u0103 extrag\u0103 mesajul enigmatic \u015fi secret. Noutatea modernizatoare a acestui tip de lectur\u0103 hermeneutic\u0103, spectaculoas\u0103 \u015fi profund\u0103, nu poate sc\u0103pa unui cititor care a \u00eenceput s\u0103 dea semne de oboseal\u0103 (plictiseal\u0103) supus cli\u015feelor de tot felul, ce apas\u0103 ca o plac\u0103 de marmur\u0103 via\u0163a l\u0103untric\u0103, vulcan \u00een continu\u0103 fierbere, a operelor literare. De la Spectacolul interior din 1977, debutul spectaculos al lui Ion Vartic, \u015fi p\u00e2n\u0103 la ultima sa contribu\u0163ie hermeneutic\u0103 din Bulgakov \u015fi secretul lui Koroviev (2007), aceste \u201emesaje secrete\u201c din mari opere literare curg \u00eentruna de sub condeiul unui \u201ereformist\u201c impenitent \u015fi admirabil c\u0103rturar al literaturii rom\u00e2ne. \u00cen excelentul s\u0103u studiu din ProSaeculum, Viorel Chiril\u0103 previne \u00een chip nimerit asupra \u201eruginei\u201c ce apas\u0103 multe dintre deprinderile noastre de lectur\u0103, fie c\u0103 suntem simpli cititori curio\u015fi \u015fi pasiona\u0163i sau chiar critici eminen\u0163i \u015fi autori de substan\u0163iale istorii literare pentru cei care citesc: \u201e\u00cen ciuda faptului c\u0103 unii critici au repro\u015fat eseistului caracterul exagerat al unor abord\u0103ri, \u00abantipatice din prea mult\u0103 inteligen\u0163\u0103\u00bb (N. Manolescu), ele sunt perfect argumentate cu fapte de text, cu materiale prezente \u00een structura operelor discutate. E nevoie de timp ca s\u0103 ne obi\u015fnuim cu ipotezele de lucru ale eseistului ca s\u0103-i admir\u0103m demersul hermeneutic\u201c. E un mare noroc pentru c\u0103r\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti s\u0103 dea, rareori, peste c\u00e2te un asemenea cititor de elit\u0103 \u201eantipatic din prea mult\u0103 inteligen\u0163\u0103\u201c: cu timpul, deprinderile se uit\u0103 ori se reformeaz\u0103, iar antipatia se preschimb\u0103 \u00een simpatie \u015fi \u00een pricin\u0103 de recuno\u015ftin\u0163\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
A trecut iute jum\u0103tatea de an de la moartea lui Nicolae Balot\u0103 (20 august 2014): timpul de dup\u0103 moarte se scurge repede \u015fi pe nesim\u0163ite. Cu timpul vie\u0163ii e mult mai greu. Unii, chiar dintre cei mai mari, sunt \u00eempin\u015fi s\u0103-\u015fi tr\u0103iasc\u0103 ultimii ani ai vie\u0163ii v\u0103z\u00e2ndu-\u015fi zi de zi \u015fi ceas de ceas moartea… Cite\u0219te mai mult »V\u00e2rsta lui Hermes…<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[1869,13247,2282],"class_list":["post-22055","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-debut","tag-ion-vartic","tag-nicolae-balota"],"views":1009,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22055","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22055"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22055\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22055"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22055"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22055"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}