{"id":22047,"date":"2015-01-21T19:36:40","date_gmt":"2015-01-21T17:36:40","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22047"},"modified":"2015-01-21T19:36:40","modified_gmt":"2015-01-21T17:36:40","slug":"urmari-ale-terorismului-actual","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/urmari-ale-terorismului-actual\/","title":{"rendered":"Urm\u0103ri ale terorismului actual"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><strong>Dosar: Lumea la ora solidarit\u0103\u0163ii<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>Atacarea redac\u0163iei Charlie Hebdo din Paris ne arat\u0103 c\u0103 terorismul ultimelor decenii \u015fi-a dezvoltat caracteristicile. De-a lungul timpului el a fost sprijinit din\u0103untrul unor state. Acum mi\u015fc\u0103rile teroriste vor s\u0103-\u015fi constituie un stat \u2013 \u201eStatul islamic\u201d. Fiind preg\u0103tite militar, alimentate financiar \u015fi inspirate (dup\u0103 cum m\u0103rturiseau atacatori din capitala Fran\u0163ei) de personalit\u0103\u0163i religioase, ac\u0163iunile lor se reduc \u015fi mai pu\u0163in la gesturile unor r\u0103zle\u0163i. \u00cen plus, aceste mi\u015fc\u0103ri cuprind tot mai mult descenden\u0163i de imigran\u0163i \u015fi chiar indigeni. Vedem tineri din Fran\u0163a, Anglia sau din alte p\u0103r\u0163i care se \u00eenroleaz\u0103 \u00een re\u0163ele teroriste din Orientul Mijlociu pentru a ataca \u0163\u0103rile p\u0103rin\u0163ilor lor. Aceste re\u0163ele sunt r\u0103sp\u00e2ndite difuz \u00een aglomera\u0163ii urbane, \u00eenc\u00e2t pot ac\u0163iona nea\u015fteptat. Loviturile lor se \u00eendreapt\u0103 tot mai vizibil c\u0103tre valorile civiliza\u0163iei euroamericane spre a o disloca.<\/strong> <\/em><br \/>\nAtacul de la Paris a vrut s\u0103 zdruncine valori de baz\u0103 ale acestei civiliza\u0163ii \u2013 libertatea de exprimare \u015fi recunoa\u015fterea diversit\u0103\u0163ii \u00een societate. El continu\u0103, de fapt, atacarea New York-ului \u015fi a Washington-ului din 11 septembrie 2001, ca centre ale lumii libere. Putem discuta \u00eendelung aspectul pe care Samuel Huntington (deja cu celebrul articol The Clash of Civilisations, 1993) l-a anticipat \u00een termeni sumbri: conflictele interna\u0163ionale ale viitorului vor fi \u00eentre civiliza\u0163ii cu afilieri religioase diferite. \u00cen mod sigur nu am intrat, totu\u015fi, \u00eentr-o ciocnire pe fa\u0163\u0103 a civiliza\u0163iilor, dar masacrul de la Paris va obliga europenii la reflec\u0163ie \u015fi chiar la ac\u0163iune. Este oportun\u0103, \u00eens\u0103, o reflec\u0163ie ce iese din repetarea unor certitudini comode, c\u0103ci multe nu vor mai putea r\u0103m\u00e2ne ca \u00eenainte.<br \/>\nCe nu va mai putea fi cum a fost? Opinia mea este c\u0103 vor trebui \u015fi vor fi abordate \u00eentr-un fel nou m\u0103car patru probleme \u2013 imigra\u0163ia \u00een \u0163\u0103rile Uniunii Europene, asigurarea libert\u0103\u0163ii de exprimare, conceperea multiculturalismului \u015fi rela\u0163ia dintre religie \u015fi via\u0163a public\u0103. Sunt, \u00een acela\u015fi timp, indispensabile analize noi \u015fi m\u0103suri hot\u0103r\u00e2te \u00een cel pu\u0163in dou\u0103 domenii de importan\u0163\u0103 major\u0103 \u2013 ordinea public\u0103 \u015fi educa\u0163ia. S\u0103 detaliem.<br \/>\nGlobalizarea economiei \u015fi a comunica\u0163iilor antreneaz\u0103 migra\u0163ia for\u0163ei de munc\u0103 \u015fi, de fapt,<br \/>\no nou\u0103 migra\u0163ie a popula\u0163iilor, \u00een forme variate. Aceast\u0103 migra\u0163ie nu mai poate fi oprit\u0103 u\u015for. Ea poate fi doar moderat\u0103 prin investi\u0163ii \u00een \u0163\u0103rile de origine, f\u0103cute de acele \u0163\u0103ri sau de \u0163\u0103rile dezvoltate. Foamea de for\u0163\u0103 de munc\u0103 a fost \u00eens\u0103 at\u00e2t de mare \u00een metropolele economiei globalizate, \u00eenc\u00e2t imigra\u0163ia a fost privit\u0103 mai mult din punct de vedere profesional \u015fi economic. Alte puncte de vedere au fost desconsiderate. A\u015fa cum se poate \u00eentrevedea, nu va mai fi posibil\u0103 o imigra\u0163ie \u00een \u0163\u0103rile Uniunii Europene f\u0103r\u0103 control mai amplu, adic\u0103 nu numai sub aspectul capacit\u0103\u0163ii profesionale \u015fi a utilit\u0103\u0163ii persoanelor, ci \u015fi sub aspectul implica\u0163iilor de securitate pentru \u0163\u0103rile primitoare.<br \/>\nLibertatea de exprimare a individului \u00een orice subiect este o valoare fondatoare a civiliza\u0163iei euroamericane. Nu sunt posibile nici europenitatea \u015fi nici democra\u0163ia f\u0103r\u0103 aceast\u0103 libertate. De aceea, nu este adecvat\u0103 propunerea de limitare a libert\u0103\u0163ii de exprimare. \u00cen particular, presa nu mai poate fi p\u0103zitorul civismului \u015fi al democra\u0163iei dac\u0103 valoarea libert\u0103\u0163ii de exprimare este atins\u0103. Problema practic\u0103 ap\u0103rut\u0103 este aceea de a dezvolta r\u0103spunderea odat\u0103 cu exercitarea libert\u0103\u0163ilor. Nu limitarea libert\u0103\u0163ilor este solu\u0163ia, ci dezvoltarea r\u0103spunderii exercit\u0103rii libert\u0103\u0163ilor. Se confirm\u0103 din nou c\u00e2t de realist\u0103 a r\u0103mas propunerea unui vestit lider cre\u015ftin de a complementa doctrina libert\u0103\u0163ilor \u015fi a drepturilor fundamentale cu explicitarea r\u0103spunderilor imanente acestora. Realitatea atest\u0103 c\u0103 nu d\u0103 rezultate limitarea libert\u0103\u0163ilor, dar nici exercitarea lor f\u0103r\u0103 r\u0103spundere. Unirea libert\u0103\u0163ilor cu r\u0103spunderile redevine, oricum, tem\u0103 a democra\u0163iilor.<br \/>\nOdat\u0103 cu atacul terorist de la Paris este \u00een joc soarta politicii multiculturaliste din ultimele decenii. Este vorba de politica sensibil\u0103 la valorile \u00een care s-au format persoanele \u015fi gata s\u0103 respecte diferen\u0163ele culturale (istorie, limb\u0103, confesiune) dintre comunit\u0103\u0163i. Aceast\u0103 politic\u0103 a fost pacificatoare \u00een nenum\u0103rate \u00eemprejur\u0103ri. \u00cen ultimele zile unii se gr\u0103besc s\u0103-i proclame decesul. Cred \u00eens\u0103 c\u0103 lucrurile stau altfel. Dou\u0103 fapte sunt sigure: a) coexisten\u0163a persoanelor cu valori diferite \u015fi a comunit\u0103\u0163ilor specificate lingual, istoric \u015fi confesional pe acela\u015fi teritoriu \u015fi, uneori, \u00een acelea\u015fi institu\u0163ii \u015fi companii, este inevitabil\u0103 \u00een era globaliz\u0103rii; b) este contraproductiv \u2013 cum am argumentat deja la sf\u00e2r\u015fitul anilor nou\u0103zeci \u2013 un multiculturalism ce include ghetoizarea de persoane \u015fi comunit\u0103\u0163i. Acest multiculturalism trebuie evitat hot\u0103r\u00e2t, fiind plin de capcane. Multiculturalismul bine conceput presupune o baz\u0103 juridic\u0103 \u015fi cultural\u0103 comun\u0103 diferitelor persoane \u015fi comunit\u0103\u0163i, care va trebui pus\u0103 \u00een fa\u0163\u0103.<br \/>\nNu altcineva dec\u00e2t cel mai proeminent teolog din vremea noastr\u0103, Joseph Ratzinger, vorbea nu numai de \u201epatologiile ra\u0163iunii\u201d, ci \u015fi de \u201epatologiile credin\u0163ei\u201d \u015fi nu ezita s\u0103 remarce c\u0103 terorismul de ast\u0103zi are inspira\u0163ie religioas\u0103. Acest fapt va trebui luat \u00een seam\u0103 f\u0103r\u0103 ezitare observ\u00e2nd c\u0103 \u015fi credin\u0163a st\u0103 pe o istorie ce se las\u0103 \u00een\u0163eleas\u0103 ra\u0163ional \u015fi are consecin\u0163e ce pot fi examinate cu obiectivitatea necesar\u0103.<br \/>\nDin cele de mai sus nu rezult\u0103 c\u0103 implicat \u00een terorism ar fi \u00eentregul Islam. Ne afl\u0103m, \u00een fapt, dup\u0103 decenii de cercet\u0103ri \u015fi dezbateri, \u00eenc\u00e2t se \u015ftie mai bine ast\u0103zi ce este Islamul. Bun\u0103oar\u0103, cea mai \u00eentins\u0103 scriere cre\u015ftin\u0103 despre religia \u00eentemeiat\u0103 de Mohamed \u2013 m\u0103 g\u00e2ndesc la cartea lui Hans K\u00fcng Der Islam. Geschichte, Gegenwart, Zukunft (Piper, M\u00fcnchen, Z\u00fcrich, 2004) \u2013 a ar\u0103tat c\u0103 Islamul vine, precum alte religii, dintr-o istorie complex\u0103, \u00eenc\u00e2t nici desconsiderarea \u015fi nici exaltarea nu duc la \u00een\u0163elegerea sa (pp. 43-55). Cercetarea exemplar\u0103 pe care o dator\u0103m lui Karl Josef Kuschel, din Streit um Abraham (Patmos, D\u00fcsseldorf, 2002), a reliefat \u00eemprejurarea c\u0103 tradi\u0163ia inaugurat\u0103 de Abraham valorific\u0103 \u00een \u00eentregime credin\u0163a \u00een Dumnezeu doar dac\u0103 Iudaismul, Cre\u015ftinismul \u015fi Islamul sunt gata, fiecare, s\u0103 nu-i mai descalifice pe ceilal\u0163i ca \u201enecredincio\u015fi\u201d, \u201edep\u0103\u015fi\u0163i\u201d, \u201edeficitari\u201d, \u201edec\u0103zu\u0163i\u201d (p. 16). M.J. Akbar, din partea Islamului, ne-a documentat, \u00een The Shade of Swords. Jihad and the conflict between Islam and the Christianity (Roli Books, New Delhi, 2002), asupra a ceea ce \u00eenseamn\u0103 \u201ejihadul\u201c, de la \u201ebaia sf\u00e2nt\u0103\u201c la \u201er\u0103zboiul sf\u00e2nt\u201c, a\u015fadar de la \u201ecur\u0103\u0163are din\u0103untru\u201c la r\u0103zboi, \u015fi asupra \u00eempletirii preceptelor musulmanilor cu istoria (p. XVI \u015fi urm.). Islamologul Adel Th. Koury ne-a sistematizat, deja \u00een Die Weltreligionen und die Ethik (Herder, Freiburg, Basel, Wien, 1993), op\u0163iunile moralei Islamului \u015fi a remarcat tensiunea ce subzist\u0103 \u00eentre interpretarea clasic\u0103, \u00een care de pild\u0103 \u201epacea\u201c va fi doar atunci c\u00e2nd grani\u0163ele statului islamic vor fi grani\u0163ele lumii, \u015fi interpretarea recent\u0103, \u00een care \u201epacea\u201c este starea normal\u0103 a rela\u0163iilor dintre oameni \u015fi comunit\u0103\u0163i (p. 200). Excelenta sintez\u0103 coordonat\u0103 de Suha Taji-Farouki \u015fi Basheer M. Naji, din Islamic Thought in the Twentieh Century (I.B. Tauris, London, New York, 2004), argumenteaz\u0103 c\u0103 \u201e\u00een secolul al nou\u0103sprezecelea reformi\u015ftii islamici au p\u0103rut a g\u00e2ndi c\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea ra\u0163iunii \u015fi a voin\u0163ei libere va genera o nou\u0103 rena\u015ftere islamic\u0103. \u00cen secolul al dou\u0103zecilea g\u00e2ndirea musulman\u0103 a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat credin\u0163a \u00een idealul pan-islamic, na\u0163ionalismul, reu\u015fita statului modern \u015fi socialismul \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, \u015fi-a pierdut-o. Ea a r\u0103mas profund divizat\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte meritele liberalismului \u015fi ale globaliz\u0103rii\u201c (p. 9). Aceast\u0103 sintez\u0103 ofer\u0103 tabloul ramific\u0103rii \u00een\u0103untrul Islamului.<br \/>\nDincoace de l\u0103muriri, este evident c\u0103 Islamul este mai diferen\u0163iat dec\u00e2t ne a\u015ftept\u0103m. Neav\u00e2nd un centru coordonator \u2013 ceva analog marilor rabini (\u00een iudaism), papei (\u00een catolicism), patrarhilor (\u00een ordoxism) sau conferin\u0163elor episcopale (\u00een protestantism) \u2013, Islamul r\u0103m\u00e2ne mai dependent de contexte \u015fi personalit\u0103\u0163i (\u00een cazul s\u0103u imamii) dec\u00e2t alte religii sau confesiuni monoteiste. Dac\u0103 dependen\u0163a unor ac\u0163iuni teroriste de personalit\u0103\u0163i citate \u00een documentele terorismului se confirm\u0103, atunci este evident c\u0103 rolul inspirator al interpret\u0103rilor trebuie recunoscut.<br \/>\nConsider c\u0103 orice imam are dreptate c\u00e2nd spune c\u0103 Islamul nu justific\u0103 omor\u00e2rea oamenilor, dar cine \u00ee\u015fi asum\u0103 r\u0103spunderea interpret\u0103rii?<br \/>\nUn alt aspect are de asemenea importan\u0163\u0103. Anume acela c\u0103 \u00een era terorismului inspirat religios \u00eens\u0103\u015fi religia are consecin\u0163e sociale relativ noi. Nu se mai poate spune c\u0103 religia r\u0103m\u00e2ne o chestiune privat\u0103. \u015etim prea bine c\u0103 \u00een constitu\u0163iile democra\u0163iilor actuale s-a preluat formula \u201estatul este laic, religia este chestiunea privat\u0103 a cet\u0103\u0163enilor\u201c. Aceast\u0103 formul\u0103 a asigurat mult\u0103 vreme pacea confesional\u0103 \u00een Europa. Faptul nu ne \u00eempiedic\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103 observ\u0103m c\u0103 formula este o \u201esuprageneralizare secularist\u0103\u201c<br \/>\n(J. Habermas, Zwischen Naturalismus und Religion, Suhrkamp, Frankfurt am Main, 2005) \u015fi c\u0103 situa\u0163ia s-a schimbat. \u00cen definitiv, c\u00e2nd religia este invocat\u0103 pentru ac\u0163iuni publice grave, precum lichidarea de vie\u0163i omene\u015fti, nu se mai poate spune c\u0103 este vorba de chestiuni private. Religia este oric\u00e2nd o chestiune de con\u015ftiin\u0163\u0103, iar con\u015ftiin\u0163a este inexpugnabil\u0103, cum s-a spus foarte bine. Religia a \u00eencetat, \u00eens\u0103, \u00een \u00eemprejur\u0103rile date, s\u0103 mai fie doar o chestiune privat\u0103. Democra\u0163iile, respect\u00e2nd diversitatea \u015fi p\u0103str\u00e2nd toleran\u0163a ancorat\u0103 \u00een principii \u015fi legi, nu-\u015fi mai pot permite s\u0103 nu interogheze ini\u0163iativele ce ies din credin\u0163\u0103. Dup\u0103 cum democra\u0163iile nu mai pot func\u0163iona f\u0103r\u0103 morala dedic\u0103rii cet\u0103\u0163eanului pentru cauze publice ce poate avea printre resurse convingeri religioase.<br \/>\nPrin loviturile sale, terorismul surprinde aproape de fiecare dat\u0103. Faptul probeaz\u0103 c\u0103 analizele care s-au f\u0103cut au r\u0103mas prea evenimen\u0163iale, iar m\u0103surile aplicate nu au mers destul de departe. Desigur c\u0103 vor fi multe de f\u0103cut pentru a-i capta r\u0103d\u0103cinile, a-i anticipa mi\u015fc\u0103rile \u015fi a-l contracara. M\u0103 refer aici doar la dou\u0103 capitole de m\u0103suri.<br \/>\nPrimul \u0163ine de asigurarea ordinii publice a \u0163\u0103rilor democratice \u015fi a vie\u0163ii interna\u0163ionale. Devenind global \u015fi fiind organizat riguros, pe baza unei strategii surprinz\u0103toare, terorismul trebuie abordat ca un fenomen deloc secundar al lumii \u00een care tr\u0103im, care nu dispare prin aceea c\u0103 f\u0103ptuitorii au fost prin\u015fi sau lichida\u0163i. Nu mai d\u0103 rezultate abordarea ce const\u0103 \u00een ofensiva intens\u0103 c\u00e2t timp \u0163ine un atac \u015fi relaxarea ulterioar\u0103. Strategiile trebuie adecvate la caracteristicile terorismului de azi. Sunt de p\u0103rere c\u0103, dincolo de considerentele autorit\u0103\u0163ilor \u015fi ale serviciilor de asigurare a ordinii publice, dou\u0103 premise vor fi indispensabile. Prima este asigurarea conlucr\u0103rii puterilor ce au impact \u00een sfera orient\u0103rilor globale \u2013 SUA, UE, China, Rusia. Se observ\u0103 c\u0103 terorismul profit\u0103 de orice fisur\u0103 \u00een rela\u0163iile acestora. A doua este avansarea spre un aranjament exigent \u00eentre iudei, cre\u015ftini \u015fi musulmani, cel pu\u0163in la nivelul reprezent\u0103rii autorizate, pentru a izola terorismul. A devenit un adev\u0103r perceptibil acela \u2013 exprimat de Hans K\u00fcng \u2013 c\u0103 nu va fi pace \u00eentre \u0163\u0103ri dac\u0103 nu intervine o pace \u00eentre religii.<br \/>\nAl doilea capitol \u0163ine de educa\u0163ie. \u00cemprejurarea c\u0103 la terorism ader\u0103 tineri educa\u0163i european pune semne de \u00eentrebare grave orient\u0103rii educa\u0163iei. Trebuie asumat c\u0103, de la \u00eenceputul anilor optzeci, educa\u0163ia din Europa a intrat \u00een canavaua neoliberalismului care, sub pretextul form\u0103rii \u201ecompeten\u0163elor\u201c cerute de locurile de munc\u0103, a sacrificat restul \u2013 adic\u0103 formarea \u201eabilit\u0103\u0163ilor de baz\u0103 (basics)\u201c \u015fi \u201eeduca\u0163ia pentru valori\u201c. Sacrificarea s-a agravat ulterior. Nu este vorba de a renun\u0163a la formarea \u201ecompeten\u0163elor\u201c pretinse de viitoarele joburi. Trebuie \u00eens\u0103 asumat c\u0103 optici \u00eenguste asupra educa\u0163iei \u2013 oricum ar fi argumentate \u2013 dau persoane str\u00e2mb sau semi-educate. Sub pretextul form\u0103rii profesionale, desigur indispensabil\u0103 societ\u0103\u0163ilor moderne, \u201eeduca\u0163ia pentru valori\u201c nu ar mai trebui depreciat\u0103 sau redus\u0103 la o simpl\u0103 anex\u0103. Pericolele ce se prefigureaz\u0103 cu noile tr\u0103s\u0103turi ale terorismului sunt prea mari pentru a nu se proceda ne\u00eent\u00e2rziat la o schimbare a orient\u0103rii, prin care \u201eeduca\u0163ia pentru valori\u201c s\u0103 fie repus\u0103 \u00een func\u0163iune \u2013 \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi, \u00eenainte de toate, \u00een dezbaterea public\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dosar: Lumea la ora solidarit\u0103\u0163ii &nbsp; Atacarea redac\u0163iei Charlie Hebdo din Paris ne arat\u0103 c\u0103 terorismul ultimelor decenii \u015fi-a dezvoltat caracteristicile. De-a lungul timpului el a fost sprijinit din\u0103untrul unor state. Acum mi\u015fc\u0103rile teroriste vor s\u0103-\u015fi constituie un stat \u2013 \u201eStatul islamic\u201d. Fiind preg\u0103tite militar, alimentate financiar \u015fi inspirate (dup\u0103 cum m\u0103rturiseau atacatori din capitala&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/urmari-ale-terorismului-actual\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Urm\u0103ri ale terorismului actual<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[13243,13242],"class_list":["post-22047","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-atac-terorist-franta","tag-retele-teroriste-evenimente-paris"],"views":1027,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22047","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22047"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22047\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22047"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22047"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22047"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}