{"id":22043,"date":"2015-01-21T19:33:16","date_gmt":"2015-01-21T17:33:16","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22043"},"modified":"2015-01-21T19:34:39","modified_gmt":"2015-01-21T17:34:39","slug":"parisul-o-capitala-trista-a-lumii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/parisul-o-capitala-trista-a-lumii\/","title":{"rendered":"Parisul, o capital\u0103 trist\u0103 a lumii"},"content":{"rendered":"

Dosar: Lumea la ora solidarit\u0103\u0163ii<\/strong><\/p>\n

Am intrat \u00eentr-un an crucial al luptei \u00eempotriva terorismului. Imediat dup\u0103 atentatele din Fran\u0163a, din 7-9 ianuarie, 50 de \u015fefi de stat \u015fi de guvern s-au al\u0103turat demonstra\u0163iei uria\u015fe organizate \u00eempotriva noului val de crime. Un ocean de oameni s-a rev\u0103rsat prin marile bulevarde pariziene \u00een Place de la R\u00e9publique \u015fi Place de la Nation. Presa vorbe\u015fte de aproape dou\u0103 milioane de manifestan\u0163i la Paris \u015fi de aproape patru \u00een toat\u0103 Fran\u0163a. De m\u00e2ine, se sper\u0103, nimic nu mai poate fi ca p\u00e2n\u0103 acum. Trauma prin care au trecut parizienii timp de trei zile \u015fi tragedia adus\u0103 de moartea a 17 oameni nevinova\u0163i au produs revolt\u0103, solidaritate \u015fi determinare. Vor fi, oare, suficiente \u00een lupta cu re\u0163elele teroriste islamice?<\/strong> <\/em>
\nM\u0103suri, desigur, <\/strong>
\ndar ce fel de m\u0103suri?<\/strong>
\nReac\u0163ia la noul val de terorism impune \u00een\u0103sprirea legisla\u0163iei anti-teroriste la nivelul Uniunii Europene. \u00cen acest sens s-a discutat la reuniunea mini\u015ftrilor de Interne de la Paris, din 11 ianuarie, la care au participat reprezentan\u0163ii Fran\u0163ei, Germaniei, Marii Britanii, Italiei, Belgiei, Spaniei, Suediei, Poloniei, Olandei, Danemarcei, Letoniei \u015fi ministrul american al Justi\u0163iei. Rom\u00e2nia a fost absent\u0103. Este de a\u015fteptat o \u00eent\u0103rire a controlului la frontierele exterioare ale Uniunii Europene, poate chiar o amendare a normelor de circula\u0163ie \u00een spa\u0163iul Schengen, ceea ce ar confirma opinia c\u0103 Uniunea nu tr\u0103ie\u015fte zile prea faste. ,,Suntem de acord cu to\u0163ii c\u0103 trebuie instituite controale am\u0103nun\u0163ite \u00een cazul unor pasageri, pe baza unor criterii sigure\u201c, a declarat ministrul francez de Interne. Criterii sigure, desigur, dar apare \u00eengrijorarea fa\u0163\u0103 de o posibil\u0103 restr\u00e2ngere a drepturilor civile c\u0103reia pot s\u0103-i cad\u0103 victime persoane nevinovate. Este adus \u00een discu\u0163ie ,,sindromul Patriotic Act\u201c, legisla\u0163ie adoptat\u0103 de Administra\u0163ia Bush dup\u0103 atentatele din 11 septembrie 2011 care a condus, \u00eentre altele, la r\u0103zboiul din Afganistan \u015fi la deschiderea larg\u0103 a por\u0163ilor \u00eenchisorii de la Guantanamo. M\u0103suri similare \u00een Europa sunt de neconceput. Dar Patriotic Act nu a reprezentat numai r\u0103zboi \u015fi \u00eenchisoare, ci a acoperit legal ascultarea telefoanelor, supravegherea tranzac\u0163iilor bancare, perchezi\u0163ionarea locuin\u0163elor, a ascuns ani buni tortura, dup\u0103 cum se recunoa\u015fte \u00eentr-un raport al Congresului american.
\nDelimitare necesar\u0103<\/strong>
\nEste de \u00een\u0163eles c\u0103 tragedia de la Paris necesit\u0103 o delimitare a Islamului, ca religie, de fanatismul care \u015fi-a g\u0103sit \u00een interpretarea abuziv\u0103 a doctrinei islamice resurse de ur\u0103 \u015fi r\u0103zbunare, iar \u00een traficul de arme \u015fi droguri \u2013 surse de subven\u0163ionare a crimei. Uciga\u015fii sunt recruta\u0163i din r\u00e2ndurile nemul\u0163umi\u0163ilor \u015fi ale s\u0103racilor, instrui\u0163i \u015fi antrena\u0163i \u00een ideile absolutismului politic pe care \u00eel propov\u0103duie\u015fte Salafiya \u00een numele p\u0103str\u0103rii tradi\u0163iilor str\u0103bunilor. Pe acest fond doctrinar s-a produs radicalizarea crucia\u0163ilor ,,statului islamic\u201c, re\u0163eaua cea mai de temut a terorismului de azi. Bombardarea pozi\u0163iilor acesteia cucerite \u00een nordul Siriei \u015fi al Irakului nu a dat rezultate. R\u00e2ndurile se \u00eent\u0103resc, crimele se multiplic\u0103, frontul de atac se l\u0103rge\u015fte. Dup\u0103 uciderea lui Osama bin-Laden, re\u0163elele de terorism ale grup\u0103rii Al-Qaeda nu au fost distruse \u00een totalitate. Cele care au supravie\u0163uit au recurs la o surprinz\u0103toare schimbare de tactic\u0103, deplas\u00e2ndu-se \u00een teritorii c\u00e2t mai apropiate de Europa, \u015fi-au concentrat for\u0163a de atac \u00een grupuri restr\u00e2nse \u015fi au folosit televiziunea pentru ridicarea gradului de impact mediatic al crimelor. Terori\u015ftii au ales s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u00een 2015 cu Fran\u0163a pentru a poten\u0163a la maximum simbolistica r\u0103zbun\u0103rii: lovituri \u00een inima civiliza\u0163iei. Cinismul acestei alegeri este greu de egalat, Fran\u0163a fiind a doua \u015fi cea mai r\u00e2vnit\u0103 patrie a musulmanilor. Atacurile de la Paris au fost concepute deliberat \u00een afara oric\u0103rei precau\u0163ii. \u00cen momentele cele mai dramatice, unul dintre criminali a \u0163inut s\u0103 ia leg\u0103tura cu un canal de televiziune pentru a r\u0103sp\u00e2ndi c\u00e2t mai rapid \u015fi c\u00e2t mai larg mesajul lui criminal: R\u0103zbun bombardarea fra\u0163ilor mei din ,,statul islamic\u201c! O astfel de reac\u0163ie este posibil\u0103 numai \u00een min\u0163ile sp\u0103late \u00een laboratoarele urii. Gratuitatea gestului este demontat\u0103 de faptul c\u0103 acest individ \u015ftia c\u0103 terori\u015ftii ac\u0163ionaser\u0103 \u00een Belgia \u015fi \u00ee\u015fi propuneau s\u0103 loveasc\u0103 \u00een Italia, \u0163\u0103ri care nu sunt implicate \u00een lupta \u00eempotriva ,,statului islamic\u201c. Pe uciga\u015f \u00eel interesa s\u0103 semene teroarea \u015fi teama de moarte. Terorismul a devenit o profesie, cea mai odioas\u0103, bine pl\u0103tit\u0103, \u00een pre\u0163 intr\u00e2nd chiar \u015fi propria via\u0163\u0103 a criminalilor.
\nEvaluarea erorilor<\/strong>
\nS\u0103 treac\u0103 starea de surescitare emo\u0163ional\u0103 \u015fi s\u0103 vedem unde au ap\u0103rut erori. Pentru c\u0103 erori au existat, o recunosc chiar autorit\u0103\u0163ile franceze. ,,Autocritica este cel mai bun sf\u0103tuitor pentru o distan\u0163are salutar\u0103, scria un ziarist de la La Croix. Cu condi\u0163ia de a nu c\u0103dea \u00een excesul invers, al devaloriz\u0103rii elanului tr\u0103it \u00een aceste zile pentru ap\u0103rarea unei anumite idei despre Fran\u0163a, cea a Fran\u0163ei ca patrie a democra\u0163iei \u015fi a convie\u0163uirii religiilor \u015fi a comunit\u0103\u0163ilor. Fran\u0163a care se \u00eendoie\u015fte at\u00e2t de des de ea \u00eens\u0103\u015fi a manifestat \u00een ochii lumii capacitatea ei proprie de a se mobiliza\u201c. Au existat lacune ale serviciilor secrete sau reac\u0163ii neadecvate ale poli\u0163iei \u015fi ale jandarmeriei \u00een urm\u0103rirea \u015fi anihilarea terori\u015ftilor. Dar \u00een discu\u0163ie intr\u0103 \u015fi sistemul de organizare social\u0103, de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi educa\u0163ie. Un semnal de alarm\u0103 a fost dat \u00eentr-un raport din 2004 asupra pericolului pe care \u00eel reprezint\u0103 cultivarea \u00een \u015fcoala francez\u0103 a unui ,,curent anti-na\u0163iune\u201c, sus\u0163inut din exterior. Sociologii au relevat pericolul social reprezentat de concentrarea str\u0103inilor \u00een ghetouri, s\u0103r\u0103cia \u015fi rata mare a \u015fomajului \u00een aceste medii, cre\u015fterea fluxului emigran\u0163ilor ilegali.
\nTerorismul respinge nu numai misionarismul civilizator din vremea colonialismului, ci \u015fi transferul valorilor lumii democrate. \u00cen zonele de conflict mecanismele democra\u0163iei sunt puternic contestate. Reac\u0163ia violent\u0103 determin\u0103 disloc\u0103ri masive de popula\u0163ie. Din zonele de conflict provine cea mai mare parte a emigra\u0163iei de ast\u0103zi. Cu decenii \u00een urm\u0103, emigra\u0163ia era acceptat\u0103 ca for\u0163\u0103 de munc\u0103, apreciat\u0103 chiar ca factor pozitiv al diversit\u0103\u0163ii culturale. Acum, Uniunea European\u0103 este nevoit\u0103 s\u0103-\u015fi revizuiasc\u0103 legisla\u0163ia pentru a reglementa cursul acestui fenomen. Iat\u0103 o tem\u0103 de reflec\u0163ie nu neap\u0103rat \u00eendep\u0103rtat\u0103 de cea a terorismului mondial.
\nExist\u0103 un alt plan sensibil, cel al politicii externe. Exper\u0163ii sus\u0163in c\u0103 revolu\u0163iile arabe au surprins diploma\u0163ia francez\u0103 ezitant\u0103; \u00een timpul Administra\u0163iei Sarkozy Parisul a avut leg\u0103turi privilegiate \u015fi profitabile cu dictatorii din Maghreb. Desigur, Fran\u0163a s-a al\u0103turat cursului istoric schimbat de revolu\u0163iile arabe. Dar evolu\u0163iile evenimentelor nu au fost favorabile, \u00een locul regimurilor autoritare s-au instalat dictaturi religioase. S-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Egipt cu Fr\u0103\u0163iile Musulmane, \u00een Siria cu infiltrarea opozi\u0163iei \u00een care se puneau speran\u0163e pentru r\u0103sturnarea lui Bachar al-Assad, \u00een Mali \u015fi Republica Centrafrican\u0103, unde islamicii au declan\u015fat mi\u015fc\u0103ri de secesiune recurg\u00e2nd la sprijinul re\u0163elelor teroriste. Situa\u0163ia nou-creat\u0103 \u00een aceste dou\u0103 state a afectat interesele Fran\u0163ei, iar interven\u0163ia militar\u0103 a fost considerat\u0103 necesar\u0103 pentru pacificarea acestor foste colonii franceze. Dup\u0103 experien\u0163a r\u0103zboiului din Afganistan, interven\u0163iile \u00een Mali \u015fi Republica Centrafrican\u0103 ridic\u0103 \u00eentrebarea dac\u0103 for\u0163a armat\u0103 este calea de urmat pentru contracararea terorismului. O abordare global\u0103 pentru stingerea conflictelor \u015fi pacificarea Orientului Apropiat ar putea duce la solu\u0163ii mai eficiente? Care ar fi soarta p\u0103cii \u00een aceast\u0103 regiune dac\u0103 s-ar \u00eenchide conflictul dintre israelieni \u015fi palestinieni? Pacea \u00een Orientul Apropiat a venit \u00eentotdeauna de la Ierusalim. Astfel pus\u0103 problema, atentatele terori\u015ftilor \u00een Fran\u0163a sunt cu at\u00e2t mai odioase, cu c\u00e2t lumea arab\u0103 salutase gestul politic al Parisului, curajos \u015fi normal, de a recunoa\u015fte dreptul palestinienilor la un stat propriu.
\nO observa\u0163ie marginal\u0103 privind participarea statelor la manifestarea de la Paris. Am constatat c\u0103 nu a trecut neobservat\u0103 reprezentarea Statelor Unite la nivel de ambasador. Dar, de la Descartes, francezii au \u00eenv\u0103\u0163at arta relativiz\u0103rii, a\u015fa c\u0103 \u015ftiu s\u0103 dea interpretarea potrivit\u0103 \u015fi convenabil\u0103 acestei situa\u0163ii. Reiau din comentariul g\u0103sit \u00een La Croix \u015fi citat par\u0163ial mai sus: ,,\u00cen acest 11 ianuarie Fran\u0163a pare s\u0103 simbolizeze un principiu comun democra\u0163iilor, cel \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 fac\u0103 pe mul\u0163i lideri str\u0103ini s\u0103 se considere parte, c\u0103-i apar\u0163in; participan\u0163ii au conferit Parisului onoarea de a-l considera \u00een acea zi capital\u0103 a lumii. Strategii personale sau solidaritate adev\u0103rat\u0103? Pu\u0163in import\u0103. \u00cen fond, ace\u015fti lideri au fost al\u0103turi de francezi \u015fi \u0163ara noastr\u0103 a atras aten\u0163ia cu altceva dec\u00e2t frumuse\u0163ea, gastronomia \u015fi muzeele ei\u201c.
\nPentru o zi, \u00eentr-adev\u0103r, Parisul a fost din nou capital\u0103 a lumii. Din p\u0103cate, o capital\u0103 trist\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dosar: Lumea la ora solidarit\u0103\u0163ii Am intrat \u00eentr-un an crucial al luptei \u00eempotriva terorismului. Imediat dup\u0103 atentatele din Fran\u0163a, din 7-9 ianuarie, 50 de \u015fefi de stat \u015fi de guvern s-au al\u0103turat demonstra\u0163iei uria\u015fe organizate \u00eempotriva noului val de crime. Un ocean de oameni s-a rev\u0103rsat prin marile bulevarde pariziene \u00een Place de la R\u00e9publique… Cite\u0219te mai mult »Parisul, o capital\u0103 trist\u0103 a lumii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[13240,13239,13241,13238],"class_list":["post-22043","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-absolutism-politic","tag-atac-terorist-paris","tag-elauarea-erorilor-evenimente-paris","tag-franta-drepturi-civile"],"views":1152,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22043","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22043"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22043\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22043"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22043"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22043"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}