\u00cenc\u0103 la \u00eenceputurile lor ca fiin\u0163e umane, desprin\u015fi de celelalte fiin\u0163e vii, oamenii au sim\u0163it nevoia, care r\u0103spundea menirii lor de excep\u0163ie \u00een lume, s\u0103 introduc\u0103 \u015fi trecutul \u00een existen\u0163a lor cotidian\u0103.
\nImaginile rupestre din pe\u015fteri reflect\u0103 aceast\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 a lor. Omul \u00eenzestrat cu inteligen\u0163\u0103 \u015fi memorie a avut deci de la \u00eenceputurile sale trebuin\u0163a de a fi dependent \u015fi de experien\u0163a sa succesiv\u0103, dar \u015fi de a folosi mo\u015ftenirea speciei sale.
\nTrecutul \u015fi-a dob\u00e2ndit locul s\u0103u \u00een c\u00e2mpul din ce \u00een ce mai \u00eentins al cunoa\u015fterii umane. De timpuriu, omul n-a existat izolat, ci necontenit s-a str\u0103duit la o \u00een\u0163elegere mai profund\u0103 prin extinderea ariei mediului \u00een care exista \u015fi prin comprehensiunea progresiv\u0103 a lumii. \u015ei-a construit \u00een experien\u0163e succesive o lume a zeilor, a c\u0103utat explica\u0163ii \u00een evolu\u0163ie, a construit pas cu pas imaginea Universului, av\u00e2nd tendin\u0163a de a i se integra, \u015fi-a ad\u00e2ncit progresiv cunoa\u015fterea multiform\u0103 \u015fi a recurs la o reconstituire a proceselor istorice \u00een care el era actorul principal. Istoria a devenit un reaz\u0103m al fiin\u0163\u0103rii omului, ajut\u00e2ndu-l s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 evolu\u0163iile, transmi\u0163\u00e2ndu-i experien\u0163a predecesorilor, menit\u0103 a fi \u015fi un semnalizator al unor erori de comportament.
\nDe timpuriu, istoria a fost considerat\u0103 un magister vitae, o sf\u0103tuitoare \u00een\u0163eleapt\u0103, pre\u0163ioas\u0103 \u015fi indispensabil\u0103 a mersului \u00eenainte al umanit\u0103\u0163ii. Ea asigur\u0103 puntea c\u0103tre trecut, dar totodat\u0103 este menit\u0103 s\u0103 dea sentimentul continuit\u0103\u0163ii, al unicit\u0103\u0163ii unei intransigen\u0163e, ca un arbitru al vie\u0163ii trecute, pe care s-o supun\u0103 dreptei judec\u0103\u0163i. Ea trebuie s\u0103 fie obiectiv\u0103 \u00een sensul cel mai bun al cuv\u00e2ntului, s\u0103 fie nep\u0103rtinitoare \u015fi mai ales nepartizan\u0103 \u015fi de asemenea s\u0103 se str\u0103duiasc\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 ansamblul problematic supus judec\u0103\u0163ii ei, f\u0103r\u0103 idei preconcepute sau sentin\u0163e pronun\u0163ate din start. Preocuparea ei central\u0103 o reprezint\u0103 adev\u0103rul, care nu trebuie amendat ori denaturat. Este cea dint\u00e2i datorie a istoricului de a reconstitui faptele trecute cu m\u0103sur\u0103, resping\u00e2nd denatur\u0103rile \u00een orice sens \u015fi respect\u00e2nd evolu\u0163ia faptelor, chiar dac\u0103 ele ar fi potrivnice pozi\u0163iei fire\u015fti a fiec\u0103ruia \u00een problema dat\u0103. Adev\u0103rul nu poate fi \u00een\u0103bu\u015fit dec\u00e2t temporar, el afirm\u00e2ndu-se p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 biruitor. Istoricul trebuie s\u0103 fie cel dint\u00e2i gardian al s\u0103u resping\u00e2nd tenta\u0163iile unor denatur\u0103ri sau compromisuri care \u201ear da bine\u201d.
\nIstoria este necesar\u0103 societ\u0103\u0163ii umane, dar ea nu trebuie s\u0103 fie supus\u0103 rigorilor unui regim, oricare ar fi el. Ea trebuie s\u0103 fie neat\u00e2rnat\u0103, liber\u0103. Prin ea trebuie s\u0103 se asigure m\u0103sura \u015fi echilibrul care s\u0103 fie oferite fiec\u0103ruia, \u015fi totodat\u0103 prin ea s\u0103 se realizeze construirea unui numitor comun de imagine. Tot ei \u00eei revine s\u0103 cultive reciproca \u00een\u0163elegere a mersului lumii, s\u0103 fie o \u00eemp\u0103ciuitoare \u015fi nu o provocatoare! Istoria trebuie s\u0103 descifreze situa\u0163iile cele mai complicate, s\u0103 transmit\u0103 genera\u0163iilor succesive imaginea c\u00e2t mai apropiat\u0103 de realitate a unor evolu\u0163ii, s\u0103 \u00eencerce s\u0103 dea explica\u0163ii \u2013 \u00eentemeiate \u00eens\u0103 pe izvoare \u015fi nu pe fantezie \u2013 a faptelor \u015fi a pozi\u0163iilor unor grupuri mai largi sau mai restr\u00e2nse de oameni ori a unor personalit\u0103\u0163i.
\nIstoria mai are menirea de a induce unitatea, intercorel\u0103rile, dar \u015fi de a contribui la eliminarea divergen\u0163elor produse pe parcursul unor evolu\u0163ii, eviden\u0163iind cauzele acestora pentru a ajuta la solu\u0163ionarea contradic\u0163iilor, d\u00e2nd \u00een ansamblu sentimentul unui curs unic al istoriei \u015fi \u00eentre\u0163in\u00e2nd sim\u0163\u0103minte de solidaritate. De\u015fi, \u00een general, \u00eentemeierea pe izvoare, pe informa\u0163ii certe \u015fi controlabile constituie o lege pentru istoric, \u00eei este acestuia evident permis s\u0103 \u00eencerce reconstruirea unor pete albe de cunoa\u015ftere. Acest lucru este \u00eens\u0103 necesar de a fi semnalat \u00een fiecare caz si totodat\u0103 de a se ac\u0163iona cu maximum de seriozitate, pas cu pas, f\u0103r\u0103 ca istoricul s\u0103 se l\u0103se prad\u0103 tenta\u0163iilor ieftine!
\nLocul \u015ftiin\u0163elor umane \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt a fost supus unei progresive restr\u00e2ngeri sub impactul proceselor de mondializare. Istoriei se impune s\u0103 i se apere pozi\u0163iile, ea reprezent\u00e2nd o disciplin\u0103 de esen\u0163ial\u0103 \u00eensemn\u0103tate \u00een formarea omului mileniului al III-lea. Istoriei universale urmeaz\u0103, este evident, s\u0103 i se acorde un loc mai de seam\u0103, corespunz\u0103tor fenomenelor de globalizare, oamenii acestui mileniu tr\u0103ind \u00eentr-o etap\u0103 a istoriei umanit\u0103\u0163ii de accentuat\u0103 intercorelare a lumii.
\nDar, \u00een acela\u015fi timp, sentimentele de apartenen\u0163\u0103 identitar\u0103 trebuie ap\u0103rate. Trecerea la o lume ideal\u0103 a \u00eentregii omeniri impune \u00eenc\u0103 evolu\u0163ii \u00een multe direc\u0163ii \u015fi mai ales o apropiere a nivelului de trai, dar \u015fi a nivelului cultural realizat\u0103 la nivelul umanit\u0103\u0163ii. Procesele istorice sunt de durat\u0103, majoritatea chiar de lung\u0103 durat\u0103; ele nu se pot rezolva \u00eendeob\u015fte prin decizii sau decrete, cu at\u00e2t mai mult c\u00e2nd este vorba de \u00eentreaga umanitate. Chiar \u015fi av\u00e2nd \u00een vedere extraordinara evolu\u0163ie a informaticii, mai este lung drumul p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd apropierea dintre oameni va ajunge la forme des\u0103v\u00e2r\u015fite \u015fi ei vor forma o unitate la toate nivelele.
\nFiin\u0163area popoarelor, a na\u0163iunilor, fiecare cu tr\u0103s\u0103turi proprii, cu situa\u0163ii diferite, reprezint\u0103 deci o realitate. Fiecare popor, fiecare na\u0163iune are interesele sale, care uneori vin chiar \u00een contradic\u0163ie cu ale celorlalte. Conflictele armate tind s\u0103 fie limitate, dar \u00eentrecerea, fie \u015fi pa\u015fnic\u0103, este real\u0103 \u015fi revine fiec\u0103ruia, p\u00e2n\u0103 la eliminarea deosebirilor, s\u0103-\u015fi afirme propria cauz\u0103. Interesul na\u0163ional nu este o vorb\u0103 goal\u0103, ci o realitate \u00eenc\u0103 fundamental\u0103. Patria reprezint\u0103 \u015fi ast\u0103zi o dominant\u0103 a existen\u0163ei si cultivarea sim\u0163\u0103mintelor patriotice \u2013 o necesitate pentru viitorul fiec\u0103rui popor, fiec\u0103rei na\u0163iuni. Or, istoria are tocmai menirea, pe l\u00e2ng\u0103 fireasca cunoa\u015ftere a trecutului \u015fi conservarea \u015fi transmiterea c\u0103tre noile genera\u0163ii a experien\u0163ei \u00eenainta\u015filor, de a \u00eentre\u0163ine sentimentele de unitate identitar\u0103, de a da t\u0103rie \u015fi a stimula solidaritatea cet\u0103\u0163enilor unei \u0163\u0103ri.
\nLocul istoriei \u00een \u015fcoal\u0103 trebuie conservat \u015fi ap\u0103rat, deoarece este disciplina principal\u0103 care contribuie la evolu\u0163ia fiec\u0103rui cet\u0103\u0163ean \u015fi \u00eei motiveaz\u0103 comportamentele. Extraordinara dezvoltare a lumii computerelor \u015fi a internetului nu trebuie s\u0103 duc\u0103 la o robotizare, iar sim\u0163\u0103mintele care reprezint\u0103 componenta noastr\u0103 uman\u0103 fundamental\u0103 sunt \u00eenre\u0163inute \u015fi cultivate prin \u015ftiin\u0163ele umaniste pentru ca oamenii s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenainte de toate oameni.
\nAcademia Rom\u00e2n\u0103 a avut de la \u00eenceputurile ei \u015fi misiunea de a sluji istoriografia, sarcin\u0103 necesar\u0103 societ\u0103\u0163ii noastre \u015fi acestei t\u0103ri. Lucr\u0103rile realizate \u00een cadrul ei au contribuit de aproape un veac \u015fi jum\u0103tate la afirmarea acestei \u0163\u0103ri, \u00eencadr\u00e2ndu-se totodat\u0103 istoriografiei universale. De ziua culturii a fost firesc \u015fi chiar necesar de a nu o uita!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cenc\u0103 la \u00eenceputurile lor ca fiin\u0163e umane, desprin\u015fi de celelalte fiin\u0163e vii, oamenii au sim\u0163it nevoia, care r\u0103spundea menirii lor de excep\u0163ie \u00een lume, s\u0103 introduc\u0103 \u015fi trecutul \u00een existen\u0163a lor cotidian\u0103. Imaginile rupestre din pe\u015fteri reflect\u0103 aceast\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 a lor. Omul \u00eenzestrat cu inteligen\u0163\u0103 \u015fi memorie a avut deci de la \u00eenceputurile sale trebuin\u0163a… Cite\u0219te mai mult »Istorie \u015fi societate<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[42],"tags":[13236,13237],"class_list":["post-22041","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-istoriei","tag-istorie-si-societate","tag-unitate-sociala"],"views":3498,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22041","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22041"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22041\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22041"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22041"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22041"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}