{"id":22032,"date":"2015-01-16T12:22:09","date_gmt":"2015-01-16T10:22:09","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22032"},"modified":"2015-01-16T12:23:36","modified_gmt":"2015-01-16T10:23:36","slug":"credinta-si-cultura-in-istoria-poporului-roman%ef%80%aa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/credinta-si-cultura-in-istoria-poporului-roman%ef%80%aa\/","title":{"rendered":"Credin\u0163\u0103 \u015fi cultur\u0103 \u00een istoria poporului rom\u00e2n\uf02a"},"content":{"rendered":"

Aniversarea Zilei Culturii Na\u0163ionale<\/em>, <\/em>ziua de na\u015ftere a poetului na\u0163ional Mihai Eminescu, care \u015fi-a iubit deopotriv\u0103 \u0163ara, cultura \u015fi credin\u0163a str\u0103mo\u015feasc\u0103, ne \u00eendeamn\u0103 la o reflexie asupra sensurilor profunde privind credin\u0163a \u015fi cultura \u00een via\u0163a poporului rom\u00e2n.<\/p>\n

Distincte, dar nedesp\u0103r\u0163ite, credin\u0163a \u015fi cultura la rom\u00e2ni s-au aflat \u00eentr-o rela\u021bie de comuniune, din care au rezultat mari valori ale spiritualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n

Enciclopedia Concis\u0103 Britanica<\/em> define\u015fte cultura ca fiind \u201eansamblul cuno\u015ftin\u0163elor, credin\u0163elor \u015fi comportamentelor umane ce reprezint\u0103 at\u00e2t rezultatul, c\u00e2t \u015fi o component\u0103 a capacit\u0103\u0163ii umane de a studia \u015fi de a transmite cuno\u015ftin\u0163ele c\u0103tre genera\u0163iile urm\u0103toare. Astfel, cultura const\u0103 \u00een limb\u0103, idei, credin\u0163e, obiceiuri, tabuuri, coduri, institu\u0163ii, instrumente, tehnologii, lucr\u0103ri de art\u0103, ritualuri, ceremonii \u015fi simboluri. A jucat un rol crucial \u00een evolu\u0163ia uman\u0103, oferind fiin\u0163elor umane posibilitatea de a adapta mediul la propriile scopuri, mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103 depind\u0103 exclusiv de selec\u0163ia natural\u0103. Fiecare societate uman\u0103 are propria cultur\u0103 sau propriul sistem socio-cultural. Diferen\u0163ele dintre culturi sunt atribuite unor factori precum: habitate fizice \u015fi resurse diferite; sfera posibilit\u0103\u0163ilor inerente \u00een domenii cum ar fi limba, ritualul \u015fi organizarea social\u0103; fenomenele istorice cum ar fi dezvoltarea leg\u0103turilor cu alte culturi. Atitudinile, valorile, idealurile \u015fi credin\u0163ele individuale sunt \u00een mare m\u0103sur\u0103 influen\u0163ate de cultura (sau culturile) \u00een care tr\u0103ie\u015fte persoana. Schimbarea cultural\u0103 are loc ca rezultat al schimb\u0103rilor ecologice, socio-economice, politice, religioase \u015fi al altor schimb\u0103ri fundamentale care afecteaz\u0103 o societate.<\/em>\u201d\u015f1\u0163<\/a><\/p>\n

Din acest citat mai extins se vede c\u0103 religia sau credin\u0163ele religioase \u015fi simbolurile, ceremoniile \u015fi ritualurile inspirate de ele sunt parte integrant\u0103 din cultura poporului.<\/p>\n

Rela\u0163ia dintre religia cre\u015ftin\u0103 \u015fi cultur\u0103 este subliniat\u0103 mai direct \u00eentr-un Dic\u0163ionar enciclopedic de etic\u0103 cre\u015ftin\u0103<\/em>, ap\u0103rut la Paris \u00een anul 2013, din care cit\u0103m un scurt pasaj:<\/p>\n

\u201eReligia a ocupat \u00eentotdeauna un loc special \u00een analiza cultural\u0103. Practica religioas\u0103 este str\u00e2ns legat\u0103 de ansamblul sferei culturale \u015fi contribuie, prin crea\u0163ii artistice, literare \u015fi arhitecturale care \u00eembog\u0103\u0163esc cultura unei \u00eentregi societ\u0103\u0163i, chiar \u015fi \u00een ochii acelor persoane care nu ader\u0103 la o tradi\u0163ie religioas\u0103. Bog\u0103\u0163ia simbolic\u0103 a cre\u015ftinismului a f\u0103cut posibil un vocabular \u015fi stiluri pe care nu putem s\u0103 le ignor\u0103m dac\u0103 vrem s\u0103 \u00een\u0163elegem formele \u015fi con\u0163inutul mo\u015ftenirii culturale.<\/em>\u201d\u015f2\u0163<\/a><\/p>\n

Din punct de vedere teologic, religia sau credin\u0163a religioas\u0103 este rela\u0163ia direct\u0103 \u015fi cultivat\u0103 a omului cu Dumnezeu – Creatorul lumii, iar cultura este modul \u00een care omul (persoane \u015fi popoare) \u00een\u0163elege \u015fi folose\u015fte lumea creat\u0103 de Dumnezeu<\/strong>; cultura este totalitatea rela\u0163iilor cultivate de om \u00een contactul s\u0103u cu existen\u0163a \u00eenconjur\u0103toare: de la modul \u00een care omul cultiv\u0103 p\u0103m\u00e2ntul \u015fi studiaz\u0103 stelele, p\u00e2n\u0103 la felul \u00een care cultiv\u0103 prietenia \u015fi poezia.<\/p>\n

Prin cultur\u0103, omul exprim\u0103 at\u00e2t modul s\u0103u de via\u0163\u0103 \u00een lumea aceasta, c\u00e2t \u015fi crezul \u015fi \u00een\u0163elegerea pe care el le are despre via\u0163\u0103 \u015fi despre rolul s\u0103u \u00een lume. \u00cen starea ei originar\u0103 \u015fi normal\u0103, a\u015fa cum este ea voit\u0103 de Creator, \u00eentreaga existen\u0163\u0103 activ\u0103 a omului este \u00eentr-un fel cultic\u0103<\/em>, religioas\u0103<\/em>, \u00eentruc\u00e2t ea se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een prezen\u0163a \u015fi \u00een crea\u0163ia lui Dumnezeu. Omul, ca fiin\u0163\u0103 p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 inteligent\u0103, liber\u0103 \u015fi iubitoare, a fost creat \u201edup\u0103 chipul lui Dumnezeu\u201d (Cf. Facere<\/em> 1, 26) ca s\u0103 reprezinte \u015fi s\u0103 pream\u0103reasc\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt pe Dumnezeu-Creatorul<\/strong>, prin ceea ce el este \u015fi face \u00een lumea acesta. \u00cens\u0103 p\u0103catul, ca sl\u0103bire sau rupere a leg\u0103turii vii a omului cu Dumnezeu-Creatorul s\u0103u, determin\u0103 pe om s\u0103 nu mai perceap\u0103 suficient prezen\u0163a spiritual\u0103 a Creatorului \u00een crea\u0163ie, \u00een lumea creat\u0103 de El. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, lumea oamenilor, ca mediu natural \u015fi societate, nu mai este pentru om \u015fi o lume a lui Dumnezeu-Creatorul universului, iar cultura pierde \u00een con\u015ftiin\u0163a omului secularizat dimensiunea sa cultic\u0103 de recunoa\u015ftere \u015fi apreciere a darurilor creatoare pe care Dumnezeu-Creatorul le-a s\u0103dit \u00een oamenii crea\u0163i dup\u0103 chipul Lui, ca prin ele s\u0103 poat\u0103 fi cultivat\u0103 comuniunea de viat\u0103 \u015fi iubire cu Dumnezeu \u015fi \u00eentreolalt\u0103.<\/p>\n

O analiz\u0103 teologic\u0103 \u015fi spiritual\u0103 a istoriei umanit\u0103\u0163ii arat\u0103 c\u0103 atunci c\u00e2nd sl\u0103be\u015fte credin\u0163a oamenilor \u00een Dumnezeu-Creatorul, cultura lor se umple de idoli sau dumnezei fal\u015fi, care sunt adesea proiec\u0163ii ale patimilor egoiste colective. \u00cens\u0103 credin\u0163a adev\u0103rat\u0103, ca rela\u0163ie a omului cu Dumnezeu-Creatorul, distinct de lume, dar nu absent din ea<\/em>, ajut\u0103 pe om s\u0103-\u015fi p\u0103streze at\u00e2t con\u015ftiin\u0163a sa de fiin\u0163\u0103 ra\u0163ional\u0103 \u015fi liber\u0103 \u00een raport cu celelalte creaturi, c\u00e2t \u015fi con\u015ftiin\u0163a sa de fiin\u0163\u0103 responsabil\u0103 \u00een fa\u0163a Creatorului, a lui Dumnezeu<\/strong>.<\/p>\n

\u00centruc\u00e2t prin credin\u0163\u0103 omul cultiv\u0103 rela\u0163ia sa cu Dumnezeu-Creatorul, cultul religios reprezint\u0103 forma esen\u0163ial\u0103 a culturii sufletului<\/strong><\/em>. \u00cen acest sens se confirm\u0103 adev\u0103rul c\u0103 \u201esufletul culturii este cultura sufletului<\/em>\u201d. \u00cen cult, cultura \u0219i credin\u021ba nu apar \u00een dihotomie, ci se armonizeaz\u0103. \u00ce<\/em>n limba latin<\/em>\u0103<\/em> \u0219<\/em>i <\/em>\u00ee<\/em>n limba rom<\/em>\u00e2<\/em>n<\/em>\u0103<\/em>, cultul <\/em>\u0219<\/em>i cultura au, din punct de vedere etimologic, o r<\/em>\u0103<\/em>d<\/em>\u0103<\/em>cin<\/em>\u0103<\/em> comun<\/em>\u0103<\/em>, implic<\/em>\u0103<\/em> ideea de cultivare, dar <\/em>\u0219<\/em>i de rela<\/em>\u021b<\/em>ie cu cineva sau cu ceva<\/em>. \u00cen jurul cultului cre\u015ftin s-a dezvoltat cultura noastr\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 tradi\u0163ional\u0103. Este \u00eendeob\u015fte cunoscut c\u0103 primele forme de cultur\u0103 evoluat\u0103 sunt legate de cult (c\u0103r\u0163i, \u015fcoli, art\u0103 etc.). Credin\u021ba cre\u015ftin\u0103 sfin\u0163e\u015fte sufletul poporului \u015fi transfigureaz\u0103 cultura \u00eentr-o comuniune \u00eentre genera\u0163ii<\/em>, iar cultura, la r\u00e2ndul ei, ajut\u0103 credin\u021ba s\u0103 se exprime \u00een mod dinamic \u015fi durabil.<\/p>\n

A\u015fadar, credin\u0163a \u015fi cultura nu sunt dou\u0103 entit\u0103\u0163i paralele, ci, de\u015fi distincte, ele se \u00eentrep\u0103trund \u015fi se con\u0163in reciproc. Cultura ofer\u0103 sol fertil credin\u0163ei, iar credin\u0163a face s\u0103 rodeasc\u0103 perenitatea culturii ca pe o liturghie a identit\u0103\u0163ii unui popor, s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u00een devenire \u015fi d\u0103inuire spre slava lui Dumnezeu-Domnul istoriei \u015fi demnitatea neamului<\/em>.<\/p>\n

Din punct de vedere teologic, tot ce este autentic, curat \u015fi sf\u00e2nt \u00een cultura unui popor devine cunun\u0103 sau coroan\u0103 de lumin\u0103 a acestuia \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia lui Dumnezeu<\/em>, unde \u201eneamurile (popoarele) \u00ee\u015fi vor aduce slava \u015fi cinstea lor<\/em>\u201d – dup\u0103 cum spune ultima carte a Noului Testament<\/em>, Apocalipsa<\/em> (21, 26).<\/p>\n

Credincios lui Hristos \u015fi deci iubit de Hristos, Care \u201eieri \u015fi azi \u015fi \u00een veci, este acela\u015fi<\/em>\u201c (Evrei 13, 89), poporul rom\u00e2n exprim\u0103 \u00een cultura sa cre\u015ftin\u0103 ceea ce rode\u015fte din \u00eent\u00e2lnirea credin\u0163ei sale statornice \u00een Dumnezeu cu istoria fr\u0103m\u00e2ntat\u0103 \u015fi schimb\u0103toare a oamenilor<\/em>.<\/p>\n

Spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103 a ar\u0103tat \u00eentr-un mod propriu, corespunz\u0103tor pozi\u0163iei sale geografice particulare \u00eentre Orient \u015fi Occident, o mare putere de sintez\u0103 cultural\u0103<\/em>. P\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae formula lapidar aceast\u0103 sintez\u0103 cre\u015ftinat\u0103, spun\u00e2nd c\u0103 noi, rom\u00e2nii, avem sim\u0163ul misterului din tradi\u0163ia cre\u015ftin\u0103 ortodox\u0103 r\u0103s\u0103ritean\u0103 \u015fi luciditatea latin\u0103<\/strong>. \u201eSpiritul de sintez\u0103 complex\u0103 al neamului nostru \u2013 <\/em>spune el – nu se explic\u0103 numai din persisten\u0163a lui din veacuri imemorabile \u00een spa\u0163iul de mijloc \u00eentre Occident \u015fi Orient, ci \u015fi \u00een \u00eembinarea \u00een el a caracterului latin \u015fi a cre\u015ftinismului ortodox. De altfel, caracterul nostru latin nu e str\u0103in de vechimea fiin\u0163ei noastre de traci, care nu s-au mutat niciodat\u0103 din acest spa\u0163iu de mijloc \u00eentre Occident \u015fi Orient, ci \u015fi din \u00eembinarea \u00een el a caracterului latin \u015fi al cre\u015ftinismului ortodox<\/em>\u201d\u015f3\u0163<\/a>.<\/p>\n

Sim\u0163ul misterului sau al tainei, care nu are nimic de a face cu obscurantismul, este o capacitate spiritual\u0103 deosebit\u0103 de a citi dincolo de evenimentele istoriei lumina prezen\u0163ei active a lui Dumnezeu \u00een ea. Sim\u0163ul misterului ca leg\u0103tur\u0103 nev\u0103zut\u0103 a omului cu Dumnezeu a dat poporului rom\u00e2n t\u0103ria de a respinge necredin\u0163a sau ateismul ca fiind contrare naturii \u015fi voca\u0163iei sale.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, luciditatea latin\u0103, \u00een \u00een\u0163elesul de sim\u0163 al m\u0103surii<\/em> \u015fi al deschiderii spre universal<\/em>, a ajutat cre\u015ftinismul rom\u00e2nesc s\u0103 evite at\u00e2t r\u0103zboaiele s\u00e2ngeroase confesionale \u015fi disputele sterile de ordin speculativ dogmatic, c\u00e2t \u015fi sentimentalismul mistic, nebulos \u015fi fanatic. Luciditatea latin\u0103 ne-a ajutat s\u0103 evit\u0103m extremele \u015fi a dat spiritualit\u0103\u0163ii noastre buna cuviin\u0163\u0103 \u015fi sim\u0163ul binecuv\u00e2ntat al vie\u0163ii \u00een comuniune<\/em>.<\/p>\n

Aceste tr\u0103s\u0103turi esen\u0163iale ale culturii \u015fi spiritualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti trebuie cultivate constant, deoarece statornicia rom\u00e2neasc\u0103,<\/em> exprimat\u0103 lapidar \u015fi popular \u00een cuvintele: \u201eiar noi locului ne \u0163inem, cum am fost a\u015fa r\u0103m\u00e2nem<\/em>\u201d, este ast\u0103zi greu \u00eencercat\u0103 de fenomenul emigra\u0163iei, al seculariz\u0103rii \u015fi al globaliz\u0103rii.<\/p>\n

Mihai Eminescu a cunoscut bine via\u0163a \u015fi istoria poporului rom\u00e2n, precum \u015fi rolul Bisericii \u015fi al credin\u0163ei \u00een dezvoltarea culturii \u015fi a limbii rom\u00e2ne ca ve\u015fm\u00e2nt viu al \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor de credin\u0163\u0103 \u015fi al cultului liturgic. F\u0103uritor al limbii rom\u00e2ne literare moderne, Eminescu a \u00een\u0163eles c\u0103 \u00eentre multe daruri mo\u015ftenite de la \u00eenainta\u015fi \u00een patrimoniul spiritual al neamului rom\u00e2nesc, cel mai mare dar este limba na\u0163ional\u0103<\/em> \u00een care ne exprim\u0103m identitatea \u015fi comuniunea \u00eentre genera\u0163ii, \u00een care chem\u0103m pe Dumnezeu \u00een rug\u0103ciune, \u00een care descriem frumuse\u0163ile locurilor natale \u015fi ale sufletului rom\u00e2nesc. Astfel, el a numit Biserica Ortodox\u0103<\/strong> \u201emaica spiritual\u0103 a neamului rom\u00e2nesc, care a n\u0103scut unitatea limbei \u015fi unitatea etnic\u0103 a poporului <\/em><\/strong>(\u2026)<\/em>\u201d<\/em><\/strong>\u015f4\u0163<\/a>;<\/strong> fiind<\/strong> \u201e<\/strong>p\u0103str\u0103toarea elementului latin (\u2026) care a stabilit \u015fi a unificat limba noastr\u0103 \u00eentr-un mod at\u00e2t de admirabil, \u00eenc\u00e2t suntem singurul popor f\u0103r\u0103 dialecte propriu-zise<\/em> (\u2026)\u201d<\/em>\u015f5\u0163<\/a>.<\/em><\/p>\n

Opera poetului na\u0163ional Mihai Eminescu ne ar\u0103t\u0103 comuniunea \u015fi rodirea luminoas\u0103 a credin\u0163ei \u015fi a culturii poporului rom\u00e2n<\/em>, fiind un \u00eendemn la o mai bun\u0103 cunoa\u015ftere a identit\u0103\u0163ii \u015fi demnit\u0103\u0163ii noastre rom\u00e2ne\u015fti, a dezvolt\u0103rii \u015fi d\u0103inuirii noastre spirituale \u00een istorie, \u00een dialog cu popoarele lumii.<\/p>\n

Ast\u0103zi, felicit\u0103m \u0219i binecuv\u00e2nt\u0103m pe to\u021bi cei care cinstesc memoria \u015fi citesc opera poetului na\u021bional Mihai Eminescu, precum \u015fi pe to\u0163i cei care contribuie la \u00eembog\u0103\u0163irea culturii rom\u00e2ne\u015fti cu valori perene!<\/p>\n

 <\/p>\n

NOTE:<\/p>\n

\u015f1\u0163<\/a> Enciclopedia Concis\u0103 Britanica<\/em>, Editura Litera<\/em>, Bucure\u015fti, 2009, p. 614.<\/p>\n

\u015f2\u0163<\/a>Dictionnaire encyclop\u00e9dique d\u00b4\u00e9thique chr\u00e9tienne<\/em>, Les \u00c9ditions du Cerf, Paris, 2013, p. 529<\/p>\n

\u015f3\u0163<\/a> Dumitru St\u0103niloae, \u201eReflexii despre spiritualitatea poporului rom\u00e2n\u201d, Editura Scrisul Rom\u00e2nesc<\/em>, Craiova 1992, p. 14.<\/p>\n

\u015f4\u0163<\/a> Mihai Eminescu, Timpul<\/em>, 14 august 1882, \u00een \u201eOpere\u201d, Editura Academiei Rom\u00e2ne<\/em>, Bucure\u015fti, 1989, vol. 13, pp. 168-169.<\/p>\n

\u015f5\u0163<\/a> Idem, \u201e<\/em>Liber-cuget\u0103tor, liber\u0103-cugetare\u201d<\/em>, Timpul<\/em>, 2 februarie 1879, \u00een \u201eOpere\u201d Editura Academiei Rom\u00e2ne<\/em>, Bucure\u015fti, 1989, vol. 10, p. 187.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Aniversarea Zilei Culturii Na\u0163ionale, ziua de na\u015ftere a poetului na\u0163ional Mihai Eminescu, care \u015fi-a iubit deopotriv\u0103 \u0163ara, cultura \u015fi credin\u0163a str\u0103mo\u015feasc\u0103, ne \u00eendeamn\u0103 la o reflexie asupra sensurilor profunde privind credin\u0163a \u015fi cultura \u00een via\u0163a poporului rom\u00e2n. Distincte, dar nedesp\u0103r\u0163ite, credin\u0163a \u015fi cultura la rom\u00e2ni s-au aflat \u00eentr-o rela\u021bie de comuniune, din care au rezultat… Cite\u0219te mai mult »Credin\u0163\u0103 \u015fi cultur\u0103 \u00een istoria poporului rom\u00e2n\uf02a<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13230],"tags":[1885,2553,13231,13232,8543],"class_list":["post-22032","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-eveniment","tag-academia-romana","tag-comunicare","tag-ortodoxie","tag-patriarhul-daniel","tag-politici-culturale"],"views":5559,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22032","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22032"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22032\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22032"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22032"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22032"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}