Viena a \u00eent\u00e2mpinat noul an cu o hain\u0103 sub\u0163ire de z\u0103pad\u0103 \u015fi cu mult\u0103 veselie \u00een pie\u0163ele sale amenajate, \u00een forfota oamenilor care gustau vin fiert sau punsch, al\u0103turi de c\u00e2nt\u0103re\u0163i pe numeroasele scene montate \u00een centrul ora\u015fului. Din Rathausplatz p\u00e2n\u0103 \u00een Stephansplatz, de la Universit\u00e4tsring spre Freyung, \u00een Graben, Neuer Markt sau Karsplatz mul\u0163imea era cernut\u0103 \u00een sita Ringului vienez de un duh al s\u0103rb\u0103torii care \u00eei face pe oameni mai toleran\u0163i \u015fi mai predispu\u015fi la aten\u0163ia fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i. \u00cens\u0103 ardoarea cu care oamenii petrec la limita dintre ani \u0163ine, parc\u0103, \u015fi de o imperceptibil\u0103 team\u0103 fa\u0163\u0103 de ceea ce le poate rezerva viitorul \u2013 de aici imensa capacitate de \u201euitare\u201c, de abandon, pe care o includ astfel de s\u0103rb\u0103tori tr\u0103ite sub semnul lui carpe diem. Sau trebuie s\u0103 uit\u0103m ca s\u0103 putem continua?
\nDup\u0103 Magritte \u015fi Max Ernst, Mir\u00f3 e prezent la Albertina
\nProgramul meu la \u201equartier21\u201d* este destul de relaxat \u015fi \u0163ine evident de toane, c\u0103ci un program drastic de \u201ecrea\u0163ie\u201d nu e genul meu de munc\u0103: scriu, citesc sau m\u0103 plimb \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 v\u0103d la pas o Vien\u0103 care tr\u0103ie\u015fte \u00een opulen\u0163a lucr\u0103rilor de art\u0103 sau \u00een proiec\u0163ia despre sine a unei capitale europene care se vrea \u201eGlobal. Smart.Premium\u201d. Cu c\u00e2teva zile \u00eenaintea finalului de an 2014 fusesem la Albertina, muzeul construit \u00een 1744 la extremitatea unei fortifica\u0163ii a Palatului Hofburg. Cl\u0103direa ca atare a apar\u0163inut ducelui Albert, guvernator al Habsburgilor la Bruxelles, unde i-a venit \u015fi ideea de a \u00eenfiin\u0163a o colec\u0163ie de art\u0103. Ajuta\u0163i de un conte genovez, el \u015fi so\u0163ia sa, Maria-Cristina, fiica Mariei Tereza, au creat o colec\u0163ie \u00een 1776, adun\u00e2nd\u00a0 opere de art\u0103. \u00cen 1919, dup\u0103 implozia Imperiului Habsburgic, palatul a intrat \u00een posesia statului \u015fi a fost ulterior extins. Structura cl\u0103dirii din Albertinaplatz cuprinde dou\u0103zeci \u015fi una de \u00eenc\u0103peri, pe dou\u0103 etaje, sc\u0103ri interioare \u015fi holuri unde abund\u0103 oglinzile, dar \u015fi un subsol unde poate fi v\u0103zut\u0103 expozi\u0163ia renumitului pictor austriac Arnulf Rainer. Straniu \u015fi impresionant acest artist n\u0103scut \u00een 1929 care are deja un muzeu ce-i poart\u0103 numele la New York.
\nPalatul a fost redecorat \u00een 1802 \u00een stilul Empire francez de c\u0103tre arhiducele Carl, \u00eenving\u0103torul lui Napoleon \u00een 1809 \u00een b\u0103t\u0103lia de la Aspern. Restaurarea sa \u00een forma actual\u0103 a \u00eenceput \u00een 2000, cu ajutorul MAK (Muzeul Austriac de Arte Aplicate) \u015fi a fost finalizat\u0103 \u00een 2007.
\nAlbertina are numero\u015fi sponsori \u015fi donatori, iar Funda\u0163iile Batliner \u015fi Forberg au donat dup\u0103 anul 2000 colec\u0163ii remarcabile care includ mari mae\u015ftri ai secolelor XIX \u015fi XX: Cezanne, Degas, Monet, Renoir, Signac, Picasso, Braque, Br\u00e2ncu\u015fi, Munch, Max Ernst, Arp, Modigliani, Malevich, Andi Warhol, Roy Liechtenstein, Francis Bacon, Javlensky, Kirchner, Maria Lasnig. Este o \u00eenc\u00e2ntare s\u0103 vezi reunite laolalt\u0103 at\u00e2tea capodopere ale mae\u015ftrilor expresioni\u015fti, dar \u015fi neoexpresioni\u015fti, \u00eentr-o exuberan\u0163\u0103 a stilurilor \u015fi a culorilor care tonific\u0103 ochiul \u015fi \u00eenc\u0103lze\u015fte spiritul. Br\u00e2ncu\u015fi este prezent cu lucrarea Pas\u0103rea \u00een spa\u0163iu, una din seria de dou\u0103zeci \u015fi \u015fapte, unic semn al geniului universal care a sculptat \u00een bronz lumina, cu splendida formul\u0103 a lui V.G. Paleolog.
\n\u00cens\u0103 \u0163inta vizitei mele a fost expozi\u0163ia Joan Mir\u00f3, De la p\u0103m\u00e2nt la cer, care cuprinde peste\u00a0 o sut\u0103 de lucr\u0103ri din toate perioadele artistului. Este cea de-a treia expozi\u0163ie major\u0103 din ultimii ani dedicat\u0103 unor mae\u015ftri ai suprarealismului, dup\u0103 cele ale lui Magritte \u015fi Max Ernst. Mir\u00f3 \u00eemi pare clasicul mereu proasp\u0103t, care nu \u00ee\u015fi pierde defel acuitatea, cu acea tu\u015f\u0103 cald\u0103 a unui mod indicibil de a propune o lume de fiecare dat\u0103 alta, aceea\u015fi niciodat\u0103, fie c\u0103 este vorba despre priveli\u015fti, femei, tauri, ghitare sau \u201emetamorfoze\u201d ale vie\u0163ii. Vizitatorii au \u00eentr-adev\u0103r ce vedea, de la tablouri din perioada catalan\u0103, Ferma, de la Mont-roig del Camp, la cel dedicat Senei \u015fi lui Michel Bataille, p\u00e2n\u0103 la cele influen\u0163ate de declicul suprarealist, din 1927, c\u00e2nd s-a decis s\u0103 \u201easasineze\u201d pictura. Sculpturi ale sale, ca faimoasa Moonbird, \u00eenso\u0163esc numeroasele picturi \u015fi desene care deschid fante \u00een spa\u0163iu, \u00eentr-o melancolie a sim\u0163urilor \u00eentrerupt\u0103 doar de extraordinara simfonie a culorilor. Undeva, \u00eentr-una din s\u0103lile care alc\u0103tuiesc expozi\u0163ia, pot fi citite cuvintele artistului n\u0103scut \u00een Catalunia, influen\u0163at de suprarealism, potrivit c\u0103rora pictura sa a aspirat la efasarea unei arte menite s\u0103 fie o esen\u0163\u0103 a universalului, o respira\u0163ie cald\u0103 a vie\u0163ii.
\nKlaus Maria Brandauer este
\nLear \u015fi Krapp la Burgtheater
\nBurgtheater, faimosul teatru vienez, respir\u0103 un interior calm, aristocratic, punct de reper cultural \u015fi turistic, \u00een imediata apropiere a Hofburgului. Arti\u015fti ca Johann Nestroy sau Max Reinhardt, dar \u015fi rom\u00e2nca Agatha B\u00e2rsescu \u015fi-au legat numele de gloria acestei institu\u0163ii fondate de \u00eemp\u0103r\u0103teasa Maria Tereza, \u00een 1741, c\u00e2nd se numea K.K Theater and der Burg, iar mai t\u00e2rziu, p\u00e2n\u0103 \u00een 1918, Hofburgtheater, Teatrul Cur\u0163ii Imperiale. Am vizitat \u00een ultima zi a anului trecut venerabila cl\u0103dire, cea inaugurat\u0103 \u00een 1888, ghidat de o competent\u0103 doamn\u0103 care a f\u0103cut o succint\u0103, rapid\u0103, dar eficient\u0103 prezentare a istoriei teatrului. La intrare, pe plafon, \u00eenc\u0103 se mai pot vedea picturile lui Gustav Klimt, pictorul cel mai \u00een vog\u0103 al ora\u015fului, prezent pe majoritatea materialelor de promovare turistic\u0103. Dar poate \u015fti\u0163i c\u0103 \u00een aceea\u015fi companie, a fratelului s\u0103u Ernst \u015fi a pictorului Franz von Matsch, Klimt a realizat \u015fi decora\u0163iunile interioare ale castelului Pele\u015f. Burgtheater, condus actualmente de Karin Bergmann, prima femeie numit\u0103 \u015fef al acestei prestigioase institu\u0163ii, a fost bombardat \u00een 1945. Multe dintre picturile sau decora\u0163iunile vechi s-au pierdut, dar unele continu\u0103 s\u0103 existe. Foaierul circular \u00eencadrez\u0103 o sal\u0103 elegant\u0103, cu scaune ro\u015fii, loji, care se preg\u0103tea \u00een acea ultim\u0103 zi a anului s\u0103 prezinte spectacolul Cum v\u0103 place, \u00een regia lui Matthias Hartman. Scena (larg\u0103 de 28,5 m, ad\u00e2nc\u0103 de 23 m, cu o \u00een\u0103l\u0163ime de 28 m), printre cele mai mari din Europa, este dotat\u0103 la cel mai \u00eenalt nivel, cu o excelent\u0103 tehnic\u0103 de sunet \u015fi lumini, poate fi glisat\u0103 \u015fi este computerizat asistat\u0103. M\u0103 g\u00e2ndeam la toate aceste aspecte care poate nu intereseaz\u0103 cititorii, pentru c\u0103 \u00eencercam s\u0103 \u00eemi imaginez dac\u0103 aici ar putea fi g\u0103zduit spectacolul Rinocerii, al Na\u0163ionalului craiovean, o produc\u0163ie ce necesit\u0103 o tehnic\u0103 impecabil\u0103, ca \u015fi un spa\u0163iu corespunz\u0103tor. B\u0103nuiesc c\u0103 da, poate cu c\u00e2teva mici ajust\u0103ri. Sala (\u201eauditorium\u201d) are 1175 de locuri, la parter \u015fi \u00een lojele elegante.
\nRepertoriul actual al Burgtheater cuprinde Regele Lear, \u00een regia lui Peter Stein, cu reputatul Klaus Maria Brandauer \u00een rolul principal \u2013 \u015fi i-am scris lui Emil Boroghin\u0103 propun\u00e2ndu-i s\u0103-l invite la viitoarea edi\u0163ie din 2016 a Festivalului Interna\u0163ional \u201eShakespeare\u201d de la Craiova. \u00cens\u0103 aici se joac\u0103 \u015fi un Hamlet, de cinci ore \u015fi jum\u0103tate, \u00een regia lui Andrea Breth, cu August Diehl \u00een rolul principal. Fiindc\u0103 veni vorba despre Klaus Maria Brandauer, actorul austriac cel mai faimos la ora actual\u0103, acesta joac\u0103 \u015fi \u00een Ultima band\u0103 a lui Krapp, de Samuel Beckett, \u00een regia lui Peter Stein. Spectacolul se joac\u0103 la Akademietheater cu deosebit succes, c\u0103ci biletele sunt deja epuizate pentru 4, respectiv 6 ianuarie c\u00e2nd sunt programate primele dou\u0103 spectacole ale anului. Un bilet foarte bun cost\u0103 aici 60 de euro (dar poate fi \u015fi mai scump la un spectacol de Shakespeare), \u00eens\u0103 pot fi g\u0103site bilete \u015fi la pre\u0163uri modice, \u00eentre 4 \u015fi 8 euro. Din repertoriu nu lipsesc piese clasice austriece sau str\u0103ine. Enum\u0103r c\u00e2teva spectacole: Pesc\u0103ru\u015ful, de Cehov, Prin\u0163ul Friedrich von Homburg, de Heinrich Kleist, Povestiri din p\u0103durea vienez\u0103, de \u00d6d\u00f6n von Horvat, Mutter Courage, de Bertolt Brecht, Omul f\u0103r\u0103 \u00eensu\u015firi, o adaptare dup\u0103 romanul lui Robert Musil, Str\u0103bunica, de Franz Grillparzer, Parsifal, de Tancred Dorst, C\u0103l\u0103torie la Petu\u015fki, de Venedikt Erofeev, Casa spiritelor, de Isabel Allende, Ultimele zile ale omenirii, de Karl Kraus, B\u0103rbatul ideal, o adaptare de Elfriede Jelinek dup\u0103 Oscar Wilde, Moartea lui Danton, de Georg B\u00fcchner, Dorian Gray, de Oscar Wilde, La c\u0103derea nop\u0163ii, de Peter Turrini, sau Claus Peymann cump\u0103r\u0103 o pereche de pantaloni \u015fi merge cu mine la mas\u0103, de Thomas Bernhard. Apropo de Claus Peyman, acesta a fost unul dintre cei mai renumi\u0163i \u015fi longevivi directori ai Burgtheater, cel care obi\u015fnuia s\u0103 spun\u0103 c\u0103 actorii sunt \u201eni\u015fte idio\u0163i. \u00cen seara premierei trebuie s\u0103 se poarte ca ni\u015fte regi, dar la repeti\u0163ii sunt ni\u015fte marionete manipulate de regizor\u201d. Fraza incriminant\u0103 a fost reluat\u0103 de reputatul jurnalist german, Andre M\u00fcller, \u00eentr-un interviu pe care l-a f\u0103cut cu marele actor austriac Bernhard Minetti, numit de Peymann \u201emegaloman\u201d. Actorul a replicat: \u201e\u00cen fond, el e cel care a \u00eenv\u0103\u0163at de la mine, nu invers, \u015fi a reac\u0163ionat admirabil de altfel. Ceea ce el nume\u015fte megalomanie vine din iritarea pe care o resimte pentru c\u0103 eu, \u00een conceperea unui rol sau a unei piese, sunt sigur pe mine \u015fi ap\u0103r aceast\u0103 siguran\u0163\u0103 interioar\u0103 chiar \u00een fa\u0163a lui\u201d. Ei bine, Thomas Bernhard, cunoscut pentru corozivitatea c\u0103r\u0163ilor sale, a scris trei dramolete av\u00e2ndu-l ca erou pe Peymann, iar cea de-a doua, Claus Peymann cump\u0103r\u0103 o pereche de pantaloni \u015fi merge cu mine la mas\u0103, se joac\u0103 acum. Prima se numea Claus Peymann p\u0103r\u0103se\u015fte Bochum \u015fi ajunge director al Burgteahter, iar ultima, Claus Peymann \u015fi Herman Beil \u00een Sulzwiesse, unde Beil este numele unui dramaturg \u015fi regizor austriac.
\nAjunge \u00eens\u0103 cu repertoriul Burgtheater, de\u015fi mi-a\u015f dori s\u0103 pot prinde un bilet la spectacolul lui Klaus Maria Brandauer, acel de neuitat Mefisto din filmul cu titlu omonim. Biletele sunt epuizate, \u00eens\u0103, \u00eenc\u0103 de anul trecut, iar pentru a mai spera la un loc ar trebui s\u0103 fac coad\u0103 la \u00eenceperea spectacolului pentru unul din acele bilete de favoare care se acord\u0103 pe ultimii metri. Poate c\u0103 am s-o fac, merit\u0103.<\/p>\n
*Nicolae Coande este invitat la \u201equartier21\u201d, o reziden\u0163\u0103 literar\u0103 din Viena, care i-a fost oferit\u0103 de Bundesministeriums f\u00fcr Europa, Integration und \u00c4u\u00dferes (BMEIA) \u00een perioada decembrie 2014 – ianuarie 2015.<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Viena a \u00eent\u00e2mpinat noul an cu o hain\u0103 sub\u0163ire de z\u0103pad\u0103 \u015fi cu mult\u0103 veselie \u00een pie\u0163ele sale amenajate, \u00een forfota oamenilor care gustau vin fiert sau punsch, al\u0103turi de c\u00e2nt\u0103re\u0163i pe numeroasele scene montate \u00een centrul ora\u015fului. Din Rathausplatz p\u00e2n\u0103 \u00een Stephansplatz, de la Universit\u00e4tsring spre Freyung, \u00een Graben, Neuer Markt sau Karsplatz mul\u0163imea… Cite\u0219te mai mult »Viena \u00eentre Albertina \u015fi Burgtheater<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[11317],"tags":[],"class_list":["post-21765","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-vizuala"],"views":1161,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21765","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21765"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21765\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21765"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21765"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21765"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}