{"id":21761,"date":"2015-01-15T13:53:56","date_gmt":"2015-01-15T11:53:56","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21761"},"modified":"2015-01-15T13:53:56","modified_gmt":"2015-01-15T11:53:56","slug":"o-retrospectiva-jules-perahim-la-strasbourg","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-retrospectiva-jules-perahim-la-strasbourg\/","title":{"rendered":"O retrospectiv\u0103 Jules Perahim la Strasbourg"},"content":{"rendered":"

Sub un generic rimbaldian, La parade sauvage \u2013 parada s\u0103lbatic\u0103 \u2013 a fost vernisat\u0103, la 14 noiembrie 2014, la Muzeul de Art\u0103 Modern\u0103 \u015fi Contemporan\u0103 din Strasbourg, o ampl\u0103 expozi\u0163ie dedicat\u0103 centenarului lui Jules Perahim (1914-2008) \u015fi ea va r\u0103m\u00e2ne deschis\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 8 martie 2015. E o prim\u0103 retrospectiv\u0103 francez\u0103 a operei acestui plastician de prim-plan al avangardei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi europene, ce poate fi descoperit acum, \u00een sf\u00e2r\u015fit, \u00een toate variatele \u015fi complexele ei dimensiuni. C\u0103ci de la foarte timpuriul debut, cu un desen, tip\u0103rit la 17 ani \u00een revista unu, cu prezen\u0163e semnificative de grafician \u00een cele dou\u0103 scurte serii ale revistei Alge din aceea\u015fi epoc\u0103, ori la publica\u0163iile \u00een numere unice, cu nume teribilist-sfid\u0103tor Muci sau… Pul\u0103, de la \u00eenceputul anilor \u201930, p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta patriarhal\u0103 pe care a atins-o, Perahim a avut timp \u015fi energie creatoare pentru a se ilustra deopotriv\u0103 \u00een grafic\u0103, pictur\u0103, decor de teatru, ceramic\u0103. A avut \u015fi o biografie suficient de agitat\u0103 \u2013 fronda adolescentin\u0103 de la Alge \u015fi \u00eemprejurimi s-a soldat cu o \u00eencarcerare la V\u0103c\u0103re\u015fti pentru atentat la bunele moravuri \u015fi insulte la adresa autorit\u0103\u0163ilor culturale ale vremii, al\u0103turi, \u00eentre al\u0163ii, de \u201emuco\u015fii\u201c Gherasim Luca \u015fi Paul P\u0103un; refugiul \u00een URSS din anii r\u0103zboiului, sub amenin\u0163\u0103ri antisemite, apoi \u00eentoarcerea acas\u0103, \u00een 1945, \u201epe tancurile sovietice\u201c \u2013 cum sun\u0103 un cli\u015feu extrem simplificator \u2013 \u015fi pozi\u0163iile sale oficiale controversate din perioada \u201erealismului socialist\u201c, \u00een fine, \u201er\u0103m\u00e2nerea\u201c lui la Paris din 1969 \u00eencolo \u2013 care n-a r\u0103mas f\u0103r\u0103 consecin\u0163e \u00een crea\u0163ie \u015fi receptarea ei. \u00cen orice caz, nicio manifestare expozi\u0163ional\u0103 n-a evocat, cum ar fi fost cazul, centenarul artistului. Doar revista Caietele avangardei, editat\u0103 de Muzeul Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne, i-a dedicat un substan\u0163ial num\u0103r special.<\/strong><\/em>
\nFrancezii au fost, \u00eens\u0103, mai aten\u0163i la valoare \u015fi au f\u0103cut din expozi\u0163ia strasbourghez\u0103 un eveniment de referin\u0163\u0103, document substan\u0163ial despre o epoc\u0103 \u015fi oper\u0103 reprezentative. E de notat, mai \u00eent\u00e2i, prezentarea sistematic\u0103 a lucr\u0103rilor pe perioade \u015fi teme de crea\u0163ie. Una st\u0103 sub genericul Enigme \u015fi provoc\u0103ri \u2013 pentru \u00eenceputurile rom\u00e2ne\u015fti precoce din anii \u201930, de marc\u0103 \u015fi atmosfer\u0103 suprarealist\u0103, de \u201epictur\u0103 metafizic\u0103\u201c, dar \u015fi cu trimiteri transparente la societatea vremii (vezi sec\u0163iunea Art\u0103 pentru for, cu ilustrarea reac\u0163iilor t\u00e2n\u0103rului plasticin nonconformist la actualitatea social-politic\u0103, participarea la gruparea Alge, colabor\u0103rile la presa de st\u00e2nga cu o grafic\u0103 protestatar\u0103); tot aici este ilustrat\u0103 prin e\u015fantioane reprezentatiuve arta de scenograf deloc cuminte, ci, dimpotriv\u0103 urm\u00e2nd marea linie avangardist\u0103 \u00een domeniu, \u00een plin \u201erealism socialist\u201c (decoruri pentru Baia lui Maiakovski ori pentru Ascensiunea lui Arturo Ui… a lui Brecht), o ampl\u0103 suit\u0103 de desene, dintre care ies \u00een relief Proverbele, cu echivelen\u0163e caricaturale, grote\u015fti, onirice, numeroasele sale ilustra\u0163ii de carte, bun\u0103oar\u0103 la Mateiu Caragiale \u015fi Al. Macedonski \u2013 activitate prin care se retrage \u00een mare m\u0103sur\u0103 din fa\u0163a artei comandate ideologic; ori lucr\u0103rile ceramistului, care preiau motive din insolitele sale viziuni picturale. Lucr\u0103ri de tinere\u0163e, \u00eencep\u00e2nd cu un promi\u0163\u0103tor desen de la v\u00e2rsta de zece ani, desenele din revista unu, grafica \u00eendr\u0103znea\u0163\u0103 de la Alge, picturi precum Echilibru perfect, Mitraliera, portretul lui Gherrasim Luca, Un plop traverseaz\u0103 marea, atest\u0103 o remarcabil\u0103 disponibilitate vizionar\u0103 \u015fi varietate de tehnici plastice, cu pigmen\u0163ii umoristici-caricaturali care-i vor marca apoi toat\u0103 opera.
\nCompartimentele cele mai ample ale expozi\u0163iei sunt \u00eens\u0103 cele de sub genericele Pretutindeni, universul face semne \u015fi Mic\u0103 lec\u0163ie de alchi-pictur\u0103, prin care p\u0103trundem pe calea regal\u0103 a operei de dup\u0103 instalarea la Paris, etap\u0103 \u00een care pictorul \u00ee\u015fi reia, foarte productiv, uneltele specifice, cu o individualizare pregnant\u0103 a figura\u0163iei \u015fi accentuarea acelei note de parade sauvage, \u2013 perind\u0103ri de figuri stranii, compozite, pluriforme, \u00een procesiuni de himerice trupe combatante, de o agresivitate care e \u015fi real\u0103 \u015fi mimat\u0103, trecut\u0103 \u00een registru mai degrab\u0103 carnavalesc, un festin al imagina\u0163iei onirice pline de culoare, dinamic\u0103, deschis\u0103 unor inepuizabile procese de metamorfoz\u0103. Transpunere, \u00een principiu, a dicteului automat suprareaalist, cu \u00eent\u00e2lnirile fortuite de obiecte, anatomii, proiec\u0163ii imaginare \u00een care sunt de mare efect contrastele dintre rotunjirea p\u00e2n\u0103 la \u015flefuire a materiei a unor figuri \u015fi m\u0103\u015fti, \u015fi abunden\u0163a de fragmente ce intr\u0103 \u00een compozi\u0163a hibrid\u0103, cumva neobaroc\u0103, a acestui univers fo\u015fg\u0103itor de concrete la limita fantasmaticului, \u00een coluziune \u015fi coliziune deopotriv\u0103, c\u0103ci subtilei arte combinatorii infinit inventive a plasticianului (apropiat\u0103 uneori de viziunea \u201eparanoic-critic\u0103\u201c dalinian\u0103) i se asociaz\u0103 fiorul, s\u0103-i spunem din nou \u201emetafizic\u201c al unei tensiuni ce \u0163ine sub unde magnetice mi\u015fcarea centrifug\u0103 a metamorfozelor formale, fidel\u0103 \u00een fond conceptului de \u201efrumuse\u0163e convulsiv\u0103\u201c lansat de Andr\u00e9 Breton. Se poate spune astfel c\u0103 asist\u0103m mai \u00eentodeauna la un soi de s\u0103rb\u0103toare nelini\u015ftit\u0103, animat\u0103 de impulsuri senzuale ca \u015fi agresive \u00een expansiunea voluptuoas\u0103 a \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103rii vecin\u0103t\u0103\u0163ilor obiectuale, cu posibilit\u0103\u0163i de arheologie psihanalitic\u0103 a figura\u0163iei, \u00een comunicare intim\u0103 cu eliberarea \u201efeeric\u0103\u201c a unei imagina\u0163ii diafane, luminoase, destinse, insinu\u00e2nd bucuria revela\u0163iilor pe care ni le poate oferi orice moment tr\u0103it. Experien\u0163a african\u0103 a plasticianului (cu dou\u0103 c\u0103l\u0103torii f\u0103cute la \u00eenceputul anilor \u201970 prin Kenia \u015fi vecin\u0103t\u0103\u0163i) a contat mult \u00een \u00eembog\u0103\u0163irea universului s\u0103u formal, ref\u0103c\u00e2nd comunicarea deja tradi\u0163ional\u0103 a avangardei plastice europene cu arta neagr\u0103, dar contribuind \u015fi la accentuarea caracterului spectacular, pitoresc, al viziunii \u00een care aspectele dansante, ritualice, baletul m\u0103\u015ftilor cu rigidit\u0103\u0163i predispuse totu\u015fi deplas\u0103rilor insolite de linii, se \u00eenmul\u0163esc. Cutare p\u00e2nz\u0103 se poate intitula, astfel, R\u0103zboiul african, alta Noaptea \u00een p\u0103dure (cu dou\u0103 stranii figuri totemice). Ni\u015fte P\u0103s\u0103ri posibile pot trimite la artizanatul continentului negru, Tribul Lozi sau Ubu \u00een Africa fac ecou stilistic aceluia\u015fi univers \u201eexotic\u201c, pitoresc, de o cuceritoare naivitate \u015fi candoare, alteori. Se simte, desigur, aerul de familie suprarealist – trimiteri se pot face \u015fi s-au f\u0103cut la amintitul Dali, cu anatomiile sale sf\u00e2rtecate, \u00een descompunere (vezi titlul cioranian Pr\u00e9cis de d\u00e9composition, Revolu\u0163ia imposibil\u0103, Barca iubirii s-a zdrobit de valurile vie\u0163ii de fiecare zi (cu aluzii, acestea dou\u0103 din urm\u0103, la decep\u0163iile fostului combatant de st\u00e2nga), la imaginarul post-diluvian al unui Yves Tanguy ori, din loc \u00een loc, la \u00eencremenirile \u015fi \u00eenvecin\u0103rile enigmatice ale lui Magritte de tradi\u0163ie Chirico (Potec\u0103 \u00een Carpa\u0163i, Paradisul f\u0103r\u0103 oameni, Un arbore se plimb\u0103, P\u0103durea pe soclu, Locul liber). Fascina\u0163ia alchimiei, a jocului de Tarot, se vede r\u0103sfr\u00e2nt\u0103, ca la prietenul apropiat Victor Brauner, \u015fi \u00een plastica lui Perahim, ce refigureaz\u0103 anatomic, de pild\u0103 alfabetul ebraic. E \u015fi mult\u0103 mitologie clasic\u0103 \u00een compozi\u0163iile de o naivitate studiat\u0103 de sub genericul Copil\u0103ria fericit\u0103 a lui Pytagora, Istoria unui mit, Supravie\u0163uitorii minotaurului, Prietenul meu, sfinxul…
\nMarca Perahim se simte \u00eens\u0103 peste tot, foarte personal\u0103, deopotriv\u0103 \u00een figura\u0163ie \u015fi \u201eregie\u201c, traduc\u00e2nd aliajul inconfundabil dintre enigmatic \u015fi carnavalesc, dintre terifiant \u015fi feeric, cu o fantezie de o excep\u0163ional\u0103 mobilitate, ce confer\u0103 acea gra\u0163ie dansant\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi la ceea ce ar fi putut r\u0103m\u00e2ne o viziune de sabat infernal. Perahim \u00ee\u015fi zugr\u0103ve\u015fte fantasmele cu un fel de tandre\u0163e, cu un sentiment al fragilit\u0103\u0163ii acestor lumi de vis ce intr\u0103 \u00een dialog cu \u201erealul\u201c de pe praguri suav desp\u0103r\u0163itoare, precum \u00een minunata Plimbare pe o linie conven\u0163ional\u0103 ori \u00een P\u0103s\u0103ri prinse \u00een capcana geometriei descriptive (comentate foarte fin, \u00een substan\u0163ialul catalog al expozi\u0163iei, de Petr Kr\u00e1l). Cum spune un titlu de tablou, artistul asist\u0103 la, sau propune mereu Na\u015fterea lui Nu exist\u0103, invit\u00e2ndu-\u015fi contemplatorul s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00eentr-o lume de miracole permanentizate, de surprize tulbur\u0103tor sau incantatoriu revelatoare. Retrospectiva din capitala Alsaciei aduce argumente definitiv conving\u0103toare privind valoarea unei opere majore a avangardei plastice rom\u00e2ne\u015fti \u015fi europene, pe care le sus\u0163in, \u00een excelentul catalog conceput de directoarea Muzeului de Art\u0103 Modern\u0103 \u015fi Contemporan\u0103 din Strasbourg, Estelle Pietrzyk, autori precum Serge Fauchereau (prezent cu un studiu foarte documentat despre Traiectoria grafic\u0103 a lui Perahim), Petr Kr\u00e1l, (Linia \u015fi lancea), Francis Hofstein (O lume de lumi), Dan Stanciu (Aerul Perahim). Un revelator dialog al comisarei expozi\u0163iei cu so\u0163ia artistului, Marina Vanci-Perahim, profesor de Istoria artei la Sorbona, evoc\u0103 momentele cele mai semnificative din biografia \u015fi opera plasticianului omagiat.<\/p>\n

\"-Mitraliera-Perahim-1932\"<\/a>Jules perahim, Mitraliera, 1932<\/p>\n

 <\/p>\n

\"28-de-vizibili-1974\"<\/a>Jules Perahim, 28 de vizibili, 1974<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sub un generic rimbaldian, La parade sauvage \u2013 parada s\u0103lbatic\u0103 \u2013 a fost vernisat\u0103, la 14 noiembrie 2014, la Muzeul de Art\u0103 Modern\u0103 \u015fi Contemporan\u0103 din Strasbourg, o ampl\u0103 expozi\u0163ie dedicat\u0103 centenarului lui Jules Perahim (1914-2008) \u015fi ea va r\u0103m\u00e2ne deschis\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 8 martie 2015. E o prim\u0103 retrospectiv\u0103 francez\u0103 a operei acestui plastician… Cite\u0219te mai mult »O retrospectiv\u0103 Jules Perahim la Strasbourg<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11317],"tags":[13218,13217,13216],"class_list":["post-21761","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-vizuala","tag-jules-perahim-lucrari","tag-muzeul-de-arta-moderna-si-contemporana-din-strasbourg","tag-retrospectiva-jules-perahim"],"views":2049,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21761","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21761"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21761\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21761"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21761"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21761"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}