{"id":21758,"date":"2015-01-15T13:46:51","date_gmt":"2015-01-15T11:46:51","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21758"},"modified":"2015-01-15T13:46:51","modified_gmt":"2015-01-15T11:46:51","slug":"premiera-la-opera-nationala-bucuresti-la-fille-mal-gardee-mai-mult-decat-a-very-english-ballet","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/premiera-la-opera-nationala-bucuresti-la-fille-mal-gardee-mai-mult-decat-a-very-english-ballet\/","title":{"rendered":"Premier\u0103 la Opera Na\u0163ional\u0103 Bucure\u015fti. La Fille mal gard\u00e9e, mai mult dec\u00e2t \u201ea very English ballet\u201c"},"content":{"rendered":"<p>Cea dint\u00e2i premier\u0103 de balet a stagiunii curente, care ne-a prilejuit \u00een data de 13 decembrie re\u00eent\u00e2lnirea cu un titlu disp\u0103rut de pe afi\u015ful Operei Na\u0163ionale Bucure\u015fti de la \u00eenceputul mileniului, a fost a\u015fteptat\u0103 cu ner\u0103bdare \u015fi curiozitate, ca&#8230; pomul de Cr\u0103ciun. Spectatorii cu state vechi \u00ee\u015fi aminteau reprezenta\u0163ia cu La fille mal gard\u00e9e oferit\u0103 de Baletul Australian, \u00een 1973, ba chiar \u015fi pe cea a Baletului Operei Regale Covent Garden din 1966, la \u015fase ani de la premiera versiunii reluate acum la Bucure\u015fti \u015fi devenite \u00een scurt timp de referin\u0163\u0103. Cei \u201e\u00eentre dou\u0103 v\u00e2rste\u201c v\u0103zuser\u0103 produc\u0163ia bucure\u015ftean\u0103 semnat\u0103 de Alexa Mezincescu \u00een 1980, \u00een echip\u0103 cu scenografii Roland Laub si Elisabeta Benedek, care a f\u0103cut sali pline sub diferite traduceri ale titlului (Precau\u0163iuni inutile sau Fata r\u0103u p\u0103zit\u0103). Baletomanii \u015ftiau de mont\u0103rile reu\u015fite, ulterioare, de la Teatrul Muzical \u201eNae Leonard\u201c din Gala\u0163i (Atilla Akyla Silvester) \u015fi Opera Na\u0163ional\u0103 Rom\u00e2n\u0103 din Ia\u015fi (Mihai Babuska), iar dansatorii mai tineri evocau reluarea integral\u0103 a variantei Alexei Mezincescu de c\u0103tre elevii Liceului de Coregrafie \u201eFloria Capsali\u201c acum aproape un deceniu, inclus\u0103 apoi \u00een repertoriul ONB.<br \/>\nOptiunea pentru La Fille mal gard\u00e9e \u00een prag de s\u0103rb\u0103tori e justificat\u0103 de caracterul vesel \u015fi spumos al acestei pastorale dansate, un \u201espectacol pentru \u00eentreaga familie\u201c, \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului. Cunosc\u00e2nd programarea celorlalte premiere din stagiune m\u0103 \u00eentreb totu\u015fi (retoric) de ce se prevede prioritar o nou\u0103 montare cu Giselle, c\u00e2nd cea existent\u0103 \u201est\u0103tea bine \u00een picioare\u201c, \u00een schimb repertoriul companiei reclam\u0103 alte refri\u015f\u0103ri importante, precum Frumoasa din p\u0103durea adormit\u0103, Sp\u0103rg\u0103torul de nuci sau Coppelia. Recunosc, sunt o nostalgic\u0103, nu pot s\u0103 nu-mi amintesc vremurile c\u00e2nd se rulau dou\u0103zeci de titluri pe an (fa\u0163\u0103 de zece \u00een prezent) \u015fi aveau loc c\u00e2te cinci-\u015fase premiere \u00eentr-un ritm imuabil de dou\u0103 balete pe s\u00eept\u0103m\u00e2n\u0103.<br \/>\nLa Fille mal gard\u00e9e e \u00een primul r\u00e2nd povestea unui libret de succes, poate cel mai de succes din toate timpurile \u2013 apar\u0163in\u00e2nd, ca \u015fi coregrafia, lui Jean Dauberval, care reu\u015fe\u015fte un ballet d\u2019action pe sufletul teoreticianului Jean-Georges Noverre. \u00centr-o istorie bogat\u0103 \u00een abord\u0103ri, a fost reluat \u00een fel \u015fi chip din 1789 \u00eencoace \u2013 s\u0103-i men\u0163ion\u0103m doar pe Paul Taglioni \u00een Fran\u0163a, Marius Petipa \u015fi Lev Ivanov, \u00een secolul XIX, apoi pe Alexandr Gorski \u00een Rusia, la \u00eenceputul secolului XX \u2013 \u015fi a cunoscut nu mai pu\u0163in de \u015fase variante muzicale. Dintre acestea, \u00een zilele noastre, cea mai des folosit\u0103 \u00een Occident (ca \u015fi la noi) este cea apar\u0163in\u00e2nd lui Ferdinand H\u00e9rold, \u00een orchestra\u0163ia modernizat\u0103 de John Lanchbery, \u00een timp ce pas-de-deux-ul \u00eent\u00e2lnit at\u00e2t de des \u00een concursuri \u015fi gale deriv\u0103 din cea a lui Alexandr Gorski, pe muzica lui Peter Ludwig Hertel.<br \/>\nSub bagheta lui Ciprian Teodora\u015fcu (c\u0103ruia abia dac\u0103 i se vedea cre\u015ftetul, \u00een ciuda \u00een\u0103l\u0163imii, din fosa proasp\u0103t ad\u00e2ncit\u0103 \u00een urma renov\u0103rilor complexe prin care a trecut cl\u0103direa Operei), partitura comic-liric\u0103 a sunat clar \u015fi antrenant, cu un efort de urm\u0103rire sensibil al evolu\u0163iilor de pe scen\u0103.<br \/>\nSir Frederic Ahton este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, unul dintre cei mai buni coregrafi ai secolului XX, tipic pentru \u015fcoala englez\u0103 a performance-ului \u00een general, \u00een care regia are primul cuv\u00e2nt. Nicio mi\u015fcare nu e aleas\u0103 doar din motive estetice, coeren\u0163a \u015fi grija pentru detaliu sunt permanente, iar emo\u0163ia curge \u00eentr-un continuum \u00eentre creator-interpret-spectator. Impresioneaz\u0103 capacitatea sa de a asimila pa\u015fi folclorici \u00een \u0163es\u0103tura dramatic\u0103 \u015fi de a imprima un caracter na\u0163ional crea\u0163iei sale, transpun\u00e2nd povestea situat\u0103 ini\u0163ial \u00een Fran\u0163a sf\u00e2r\u015fitului de secol XVIII \u00een atmosfera rural\u0103 a comitatului Lancashire preindustrial.<br \/>\nVeridicitatea personajelor e accentuat\u0103 \u015fi de lucrul cu recuzita: se danseaz\u0103 cu furci, cu be\u0163e, balo\u0163i de gr\u00e2u, cu fusul, m\u0103tura, umbrela etc., ca s\u0103 nu mai pomenim de panglici \u015fi e\u015farfe, care alc\u0103tuiesc un \u00eentreg vocabular simbolic, dinamic \u015fi cromatic, ce creeaz\u0103 momente de mare atractivitate.<br \/>\nUmorul s\u0103u englezesc nu e deloc sec, ci suculent \u015fi divers \u2013 de caracter, de situa\u0163ie sau ivit din \u00eent\u00e2lnirea cu pantomima. Un moment irezistibil este Dansul sabo\u0163ilor, executat de V\u0103duva Simone \u015fi de patru Prietene ale Lisei, amestec de parodie \u015fi step dance. Cum de la o ferm\u0103 nu pot lipsi or\u0103t\u0103niile, Coco\u015ful \u015fi G\u0103inu\u015fele lui, \u00een costume full body, par s\u0103 redimensioneze personajele umane \u015fi ne duc cu g\u00e2ndul la Alice \u00een \u0162ara minunilor sau la Pove\u015ftile lui Beatrice Potter, baletul filmat din 1971 \u00een coregrafia aceluia\u015fi Sir \u2013 un posibil titlu pentru o premier\u0103 viitoare, de ce nu?!<br \/>\nPandant al laturii amuzante sunt adagio-urile surprinz\u0103tor de lente ale celor doi tineri \u00eendr\u0103gosti\u0163i, unde lirismul primeaz\u0103 \u00een fa\u0163a elementelor tehnice. La fel de nea\u015fteptat este ca un moment de pur\u0103 pantomim\u0103 \u2013 Lise vis\u00e2nd la via\u0163a ei de femeie m\u0103ritat\u0103 \u2013 s\u0103 fie at\u00e2t de \u00eenc\u0103rcat de emo\u0163ie.<br \/>\nDac\u0103 suportul sonor al operelor e definitiv, regizorii \u00eentrec\u00e2ndu-se de o bun\u0103 bucat\u0103 de vreme \u00een a-\u015fi contemporaneiza montarea, \u00een cazul unor crea\u0163ii coregrafice ale c\u0103ror drepturi de autor sunt ap\u0103rate de funda\u0163ii sau mo\u015ftenitori (cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi aici) accentul se pune pe ment\u0163nerea tel-quel a spectacolului \u00een ansamblu, ceea ce poate s\u0103 nu fie totdeauna un lucru pozitiv, atunci c\u00e2nd palierele realiz\u0103rii sunt inegale. Decorurile lui Sir Osbert Lancaster, cu cortina a doua \u00een stilul picturii naive \u015fi elemente formale (u\u015fa din dreapta, cu butoaiele vopsite de deasupra, nu este folosit\u0103 \u00een nicio \u00eemprejurare), c\u00e2t \u015fi costumele fade uneori \u015fi u\u015for pestri\u0163e alteori reduc din impactul vizual. (La respectarea \u00eentocmai a originalului, pus \u00een scen\u0103 de Johan Kobborg \u015fi Malin Thoors, a vegheat consultantul coregrafic Michael O\u2019Hare \u2013 cu to\u0163ii vechi cunosc\u0103tori \u201edin interior\u201c \u2013, produc\u0163ia fiind supervizat\u0103 de Jean-Pierre Jouventin.)<br \/>\nLight design-ul (Ionu\u0163 Gabriel Pruteanu) este \u00een general corect; doar \u00een scena furtunii, acele de lumin\u0103 ce str\u0103bat fundalul aduc mai cur\u00e2nd a ninsoare dec\u00e2t a ploaie de var\u0103.<br \/>\n\u00cen prima sear\u0103 am avut bucuria de a o revedea pe Alina Cojocaru, devenit\u0103 invitata permanent\u0103 a ONB. Din punctul de vedere al unei prim-balerine din topul mondial, Lise pare un rol lejer, \u00eentr-un spectacol poten\u0163ial de matineu. Alina Cojocaru \u00eel trateaz\u0103, \u00eens\u0103, cu un profesionalism britanic, intr\u00e2nd \u00een pielea Fetei r\u0103u p\u0103zite cu senin\u0103tatea \u015fi sinceritatea unei adolescente care \u015ftie foarte bine ce vrea \u2013 \u015fi mai ales ce nu vrea \u2013 care, de fapt, nu are nevoie s\u0103 fie p\u0103zit\u0103, fiindc\u0103 abia dac\u0103 \u00eei \u00eeng\u0103duie iubitului ei s\u0103-i fure o s\u0103rutare \u00eenainte de nunt\u0103. S\u0103riturile \u00eenalte \u015fi ample, acurate\u0163ea pa\u015filor \u015fi pozelor, at\u00e2t \u00een secven\u0163ele de vitez\u0103 c\u00e2t \u015fi \u00een cele lente, echilibrele fugitive care marcheaz\u0103 sintaxa coregrafic\u0103, rafinamentul mi\u015fc\u0103rii sunt poate detalii pe care publicul rom\u00e2n nu le apreciaz\u0103 \u00eendeajuns, mai atent fiind la mediatizare \u015fi la pasajele de virtuozitate.<br \/>\nRobert Enache, cel mai promi\u0163\u0103tor nume din prima linie a Baletului ONB \u00een momentul de fa\u0163\u0103, \u00eentruchipeaz\u0103 \u00een Colas un t\u00e2n\u0103r iste\u0163 \u015fi hot\u0103r\u00e2t s\u0103-\u015fi \u00eemplineasc\u0103 dragostea, \u00een pofida opozi\u0163iei \u00eenver\u015funate a viitoarei mame-soacre (\u015fi cu ajutorul involuntar al acesteia). Odat\u0103 \u201e\u00eenc\u0103lzit\u201c, \u00ee\u015fi dep\u0103\u015fe\u015fte tracul ini\u0163ial (e totu\u015fi o responsabilitate apreciabil\u0103 s\u0103 dansezi cu o asemenea partener\u0103!) \u015fi etaleaz\u0103 o bun\u0103 preg\u0103tire tehnic\u0103, o prezen\u0163\u0103 charismatic\u0103 \u015fi expresivitate \u00een zona comic-romantic\u0103.<br \/>\nJohan Kobborg, personalitate de anvergur\u0103 interna\u0163ional\u0103, actualul director artisic al compartimentului de balet al ONB, dar \u00eenc\u0103 activ \u00een calitate de balerin, \u015fi-a rezervat sie\u015fi rolul \u00een travesti al V\u0103duvei Simone, mama Lisei, care are pentru aceasta aspira\u0163ii sociale mult mai mari dec\u00e2t fl\u0103c\u0103ul ales de ea. Nici el \u015fi nici Alina Cojocaru nu se afl\u0103 la prima experien\u0163\u0103 de acest gen, binecunoscut\u0103 fiind Gala de balet din Japonia, \u00een care cei doi evolueaz\u0103 \u00eentr-un pas de deux din La Sylphide invers\u00e2nd rolurile (https:\/\/www. youtube.com\/watch?v=4t6TpovbUX8). Simone a sa e autoritar\u0103, suspicioas\u0103, aferat\u0103, dar uman\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103; ea \u201ese fle\u015fc\u0103ie\u015fte\u201c c\u00e2nd e pupat\u0103 pe obraz de c\u0103tre Lise sau invitat\u0103 s\u0103 danseze, ceea ce face cu pl\u0103cere \u015fi cochet\u0103rie.<br \/>\nAlain, pretendentul bogat \u015fi t\u00e2mpi\u0163el la m\u00e2na Lisei, g\u0103se\u015fte \u00een Cristian Preda un interpret de un haz nebun. Mic \u015fi retardat, \u00een viziunea lui Sir Ashton Alain, e un adolescent timorat de voin\u0163a tat\u0103lui s\u0103u, bog\u0103ta\u015ful Thomas, c\u0103ruia hormonii nu-i dau pace, astfel \u00eenc\u00e2t inelul preg\u0103tit pentru Lise \u015fi r\u0103mas f\u0103r\u0103 destinatar poate fi oferit oric\u0103rei fete de pe scen\u0103 \u015fi\u2026 din sal\u0103.<br \/>\nA doua sear\u0103 ne-a adus o distribu\u0163ie la fel de echilibrat\u0103, cu Bianca Fota \u00een Lise (fireasc\u0103, aproape juc\u00e2ndu-se pe sine, u\u015foar\u0103 \u015fi plin\u0103 de c\u0103ldur\u0103), David\u00a0 \u00een Colas (prezentabil, \u00eentr-un stil blond arian rar \u00eent\u00e2lnit pe malurile D\u00e2mbovi\u0163ei, cu o frumoas\u0103 linie de premier danseur noble \u015fi execu\u0163ii curate), C\u0103lin R\u0103dulescu \u00een<br \/>\nSimone (mai \u201emoale\u201c la \u00eenceput, recuper\u00e2ndu-\u015fi energia \u015fi implicarea pe parcurs) \u015fi Shuhei Yoshida \u00een Alain (tot mic \u015fi mobil, creion\u00e2nd cu elan un personaj de compozi\u0163ie prostu\u0163-simpatic).<br \/>\n\u00cemi permit s\u0103-i amintesc aici, for the record, pe interpre\u0163ii celorlalte personaje din primele dou\u0103 seri, omi\u015fi probabil din gre\u015fal\u0103 \u00een flutura\u015ful de sal\u0103, care \u00eei \u00een\u015firuie altminteri pe to\u0163i participan\u0163ii la produc\u0163ia premierei \u2013 p\u00e2n\u0103 la proprietarul simpaticului ponei Amore, \u00eenh\u0103mat la tr\u0103sura care-i poart\u0103 pe Lise \u015fi Simone printre viile poten\u0163ialului socru: Thomas &#8211; Antonel Oprescu; Notarul &#8211; C\u0103t\u0103lin Caracas\/Raul Oprea; Asistentul notarului &#8211; Vincenzo Casteluccio\/Gabriel Luca; Coco\u015ful: Alistair Beattie; G\u0103inu\u015fele\/Prietenele Lisei: Maki Shirase, Remi Tomioka, Diana Tudor, Megumi Koshi.<br \/>\nAnsamblul, destul de omogen ca aspect (un progres mai ales la b\u0103ie\u0163i), danseaz\u0103 cu bucurie \u015fi aten\u0163ie; f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, odat\u0103 cu rodajul, vor disp\u0103rea \u015fi \u201eb\u00e2lbele\u201c ocazionale.<br \/>\nMerit\u0103 aprecieri efortul de aducere la standarde europene a \u201eambal\u0103rii mediatice\u201c a Baletului ONB, dar coeren\u0163a acestuia e discutabil\u0103: caietul de sal\u0103 are o prezentare \u00eengrijit\u0103 (\u015fi \u00een sf\u00e2r\u015fit, o traducere decent\u0103 \u00een limba englez\u0103, la fel ca \u015fi site-ul ), dar o parte din fotografii sunt neinspirate tr\u0103d\u00e2nd, ca \u015fi redactarea, necunoa\u015fterea domeniului. Sigla ONB seam\u0103n\u0103 cam mult cu formatul celei de la Royal Opera House Covent Garden, iar \u00eemp\u0103r\u0163irea dansatorilor \u00een categorii neasumate de legisla\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 sau vehicularea titulaturii \u201eCompania Baletul Na\u0163ional Rom\u00e2n\u201c sunt deocamdat\u0103 etichete f\u0103r\u0103 acoperire, no more than wishful thinking.<br \/>\nCu o companie europeano-asiatic\u0103, \u00een care rom\u00e2nii tind s\u0103 fie \u00een minoritate, o echip\u0103 de creatori englezi, o punere \u00een scen\u0103 danezo-suedez\u0103, o Lise rom\u00e2no-britanic\u0103, un Colas polonez sau un Alain japonez, simpatica produc\u0163ie actual\u0103 La Fille mal gard\u00e9e este mai degrab\u0103 \u201ea very cosmopolitan ballet\u201c&#8230;<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/Untitled-11.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-large wp-image-21759\" src=\"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/Untitled-11-448x323.jpg\" alt=\"Untitled-1\" width=\"448\" height=\"323\" srcset=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/Untitled-11-448x323.jpg 448w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/Untitled-11-300x217.jpg 300w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/Untitled-11-200x144.jpg 200w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/Untitled-11.jpg 636w\" sizes=\"auto, (max-width: 448px) 100vw, 448px\" \/><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cea dint\u00e2i premier\u0103 de balet a stagiunii curente, care ne-a prilejuit \u00een data de 13 decembrie re\u00eent\u00e2lnirea cu un titlu disp\u0103rut de pe afi\u015ful Operei Na\u0163ionale Bucure\u015fti de la \u00eenceputul mileniului, a fost a\u015fteptat\u0103 cu ner\u0103bdare \u015fi curiozitate, ca&#8230; pomul de Cr\u0103ciun. Spectatorii cu state vechi \u00ee\u015fi aminteau reprezenta\u0163ia cu La fille mal gard\u00e9e oferit\u0103&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/premiera-la-opera-nationala-bucuresti-la-fille-mal-gardee-mai-mult-decat-a-very-english-ballet\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Premier\u0103 la Opera Na\u0163ional\u0103 Bucure\u015fti. La Fille mal gard\u00e9e, mai mult dec\u00e2t \u201ea very English ballet\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11319],"tags":[13215,145],"class_list":["post-21758","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-sunetelor","tag-la-fille-mal-gardee","tag-opera-nationala-bucuresti"],"views":1813,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21758","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21758"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21758\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21758"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21758"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21758"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}