{"id":21749,"date":"2015-01-15T13:31:42","date_gmt":"2015-01-15T11:31:42","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21749"},"modified":"2015-01-15T13:31:42","modified_gmt":"2015-01-15T11:31:42","slug":"revolutiile-trec-eminescu-ramane","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/revolutiile-trec-eminescu-ramane\/","title":{"rendered":"Revolu\u0163iile trec,  Eminescu r\u0103m\u00e2ne"},"content":{"rendered":"<p>Anivers\u00e2ndu-l pe Eminescu \u00een acest al 25-lea ianuarie de la ruptura din 1989, trebuie s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m: ce s-a f\u0103cut \u00een epoca a\u015fa-numit\u0103 postdecembrist\u0103 sau de tranzi\u0163ie pentru cultivarea operei \u015fi spiritului s\u0103u? Pe eliti\u015fti \u015fi detractori, de tipul \u201em\u0103trea\u0163\u0103 cu barb\u0103\u201d ori doctori \u00een calibanism \u2013 lua\u0163i-le ca ni\u015fte metafore definitorii! \u2013, pe europenii de nic\u0103ieri, cum \u00eei numea Octavin Paler, \u00eei l\u0103s\u0103m \u00een plata Domnului sau, cu o zicere rom\u00e2neasc\u0103 ce li se potrive\u015fte de minune, \u00een boii lor. Pe cei care i-au decorat \u00een 2000, Anul Eminescu, pentru inestimabila contribu\u0163ie la denigrarea Poetului, denigr\u00e2ndu-se pe ei, de asemenea. Sunt, din fericire, destule alte fapte \u2013 \u015fi subliniez: fapte \u2013 care au marcat puternic \u015fi fecund ultimul sfert de veac din posteritatea de p\u00e2n\u0103 \u00een prezent a celui mai mare poet \u015fi ziarist rom\u00e2n. Nu mi-am propus s\u0103 fac un inventar al lor, ci s\u0103 consemnez doar c\u00e2teva dintre cele mai importante.<br \/>\nMai \u00eent\u00e2i, Caietele eminesciene, facsimilate, \u00een 62 de volume, pe care le de\u0163inem acum \u00eentr-o hain\u0103 grafic\u0103 \u015fi tipografic\u0103 de o excep\u0163ional\u0103 \u0163inut\u0103. Oper\u0103 de salvare, de restituire \u015fi conservare a unui inestimabil tezaur, ce o dator\u0103m \u00een primul r\u00e2nd lui Eugen Simion \u015fi unui mare artist: graficianul Mircia Dumitrescu. Visul lui Constantin Noica, proiectul sus\u0163inut \u00eenaintea sa de Nicolae Iorga,<br \/>\nG. C\u0103linescu sau Perpessicius s-au \u00eemplinit. Cu toat\u0103 \u201enetrebnicia rom\u00e2neasc\u0103\u201d, pe care o depl\u00e2ngea filozoful de la P\u0103ltini\u015f, \u015fi care s-a f\u0103cut v\u0103dit\u0103, din p\u0103cate, \u015fi de aceast\u0103 dat\u0103. Dar ce mai conteaz\u0103 stupiditatea unor a\u015fa-zi\u015fi eminescologi \u015fi eminescoloage, a unor procurori improviza\u0163i care au confundat cu rea-credin\u0163\u0103 planurile \u015fi institu\u0163iile?! R\u0103utatea s-a \u00eenso\u0163it, ca de at\u00e2tea ori, cu prostia. Dac\u0103 prima ne indigneaz\u0103, cealalt\u0103 e de comp\u0103timit, c\u0103ci, ca s\u0103 citez un proverb de pe meleaguri mai \u00eendep\u0103rtate, pe care l-am auzit rostit sau scris nu mai \u015ftiu \u00een ce context de Augustin Buzura: \u201eDac\u0103 mori, mai ai o \u015fans\u0103, dac\u0103 e\u015fti prost, nu mai ai nici una!\u201d.<br \/>\nSuperba edi\u0163ie Opere \u00een trei volume<br \/>\n(I. Poezii; II. Teatru; III. Publicistic\u0103), \u00eengrijit\u0103 de D. Vatamaniuc \u015fi prefa\u0163at\u0103 de Eugen Simion, ap\u0103rut\u0103 la Univers Enciclopedic, \u00een seria Opere fundamentale, coordonat\u0103 de criticul academician, \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte ceea ce a\u015f numi biblioteca Eminescu.<br \/>\nUn veritabil eveniment editorial l-a constituit epistolarul Eminescu \u2013 Veronica Micle (108 scrisori inedite) pe care ni l-a d\u0103ruit Editura Polirom. Nicolae Manolescu \u00eel punea pe acela\u015fi raft, ca \u201eamploare \u015fi necesitate \u00een bibliografia lui Eminescu\u201d, cu publicarea postumelor.<br \/>\nMerit\u0103 cu prisosin\u0163\u0103 amintit aici volumul Doina, semnat de Magda Ursache \u015fi regretatul Petru Ursache, ap\u0103rut la Editura Timpul, cuprinz\u00e2nd variantele eminesciene ale Doinei, dar \u015fi doinele folclorice. Sunt probate astfel r\u0103d\u0103cinile ad\u00e2nci ale durerii de neam ce avea s\u0103 fie exprimat\u0103 la incandescen\u0163a liricit\u0103\u0163ii lui Eminescu.<br \/>\n\u00cen ordinea necesit\u0103\u0163ii, ca s\u0103 preiau cuv\u00e2ntul lui N. Manolescu, se \u00eenscrie \u015fi masivul tom de 750 de pagini, intitulat Versuri lirice, editat de Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne din Bucure\u015fti. O edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Oxana Busuioceanu \u015fi Aurelia Dumitra\u015fcu, coordonat\u0103 de Alexandru Condeescu.<br \/>\nDespre edi\u0163ia Mihai Eminescu \u2013 Poezii, realizat\u0103 de reputatul filolog \u015fi eminentul eminescolog Dumitru Irimia, autor al unor studii privind limbajul liricii celui ce a dat un nou \u201evestm\u00e2nt cuget\u0103rii\u201d noastre, s-a vorbit mai pu\u0163in. Ap\u0103rut la Editura Universit\u0103\u0163ii \u201eAl. I. Cuza\u201d, volumul aminte\u015fte prin grafic\u0103 \u015fi format de edi\u0163ia princeps Maiorescu (Socec, 1883). Se deschide cu dou\u0103 texte antologice apar\u0163in\u00e2nd mentorului Junimii \u015fi lui<br \/>\nG. C\u0103linescu: celebrul studiu Eminescu \u015fi poeziile lui din 1889 \u015fi, respectiv,<br \/>\nM. Eminescu, poet na\u0163ional, \u00een fapt faimoasa conferin\u0163\u0103 rostit\u0103 de C\u0103linescu la Academie, \u00een iunie 1964, c\u00e2nd se \u00eemplineau 75 de ani de la moartea poetului. \u00cen primul capitol este reprodus con\u0163inutul edi\u0163iei princeps la care editorul a ad\u0103ugat poemele pe care Maiorescu le-a publicat \u00een edi\u0163iile urm\u0103toare. Capitolul al doilea con\u0163ine antumele necuprinse \u00een edi\u0163ia Maiorescu, grupate \u00een dou\u0103 sec\u0163iuni: \u00een prima cele anterioare colabor\u0103rii la Convorbiri literare \u015fi \u00een cealalt\u0103 poemele publicate \u00een organul Junimii \u015fi \u00een Familia. Se contureaz\u0103 astfel o imagine clar\u0103 a evolu\u0163iei crea\u0163iei eminesciene. \u00cen \u201eArgument\u201d \u015fi apoi \u00een comentariile de la sf\u00e2r\u015fitul volumului se fac preciz\u0103rile ce se impuneau \u015fi sunt trecute \u00een revist\u0103 marile repere ale recept\u0103rii \u00een timp \u015fi spa\u0163iu a operei poetice eminesciene. Dumitru Irimia subliniaz\u0103 c\u0103 a urm\u0103rit s\u0103 ilustreze \u00eendeosebi trei momente ale intr\u0103rii poeziei lui Eminescu \u00een con\u015ftiin\u0163a cititorului rom\u00e2n, pe care le consider\u0103 fundamentale: 1. revista Familia; 2. Edi\u0163ia Maiorescu, care \u00ee\u015fi asum\u0103 \u015fi momentul Convorbiri literare; 3. Edi\u0163ia Perpessicius. \u00cen fine, precizeaz\u0103 editorul \u2013 \u201eaduc\u00e2nd \u00een aceea\u015fi pagin\u0103 diferite variante (autentic eminesciene sau numai a\u015fa cum au fost puse acestea \u00een circula\u0163ie prin revistele Familia \u015fi Convorbiri literare sau prin edi\u0163iile Maiorescu \u015fi Perpessicius \u00een primul r\u00e2nd, precum \u015fi prin edi\u0163ia D. Mur\u0103ra\u015fu) ale unor versuri sau ale structurii unor poeme, edi\u0163ia (de fa\u0163\u0103 \u2013 nota mea) \u00eel invit\u0103 pe cititor s\u0103 \u00eent\u00e2rzie mai mult, \u00een mod activ, implic\u00e2ndu-se din mai multe puncte de vedere, pe de o parte, asupra limbajului, pe de alta, asupra atitudinii poetului fa\u0163\u0103 de propriile poeme (niciodat\u0103 considerate definitive), precum asupra raportului dintre poet \u015fi limbaj\u201d. C\u00e2t prive\u015fte \u201erela\u0163ia de complementaritate\u201d dintre antume \u015fi postume, Dumitru Irimia atrage aten\u0163ia c\u0103 ea relev\u0103 \u201eo imagine mai complex\u0103\u201d \u015fi mai adev\u0103rat\u0103 a universului poetic eminescian \u201etensionat de \u00eentreb\u0103ri privind esen\u0163a fiin\u0163ei umane&#8230;, esen\u0163a fiin\u0163ei poetice \u00een raport cu lumea exterioar\u0103 \u015fi cu lumea semantic\u0103 a propriei opere\u201d.<br \/>\n\u015ei de aceast\u0103 dat\u0103 este confirmat\u0103 valoarea excep\u0163ional\u0103 \u015fi, fire\u015fte, inaugural\u0103 a celei din 1883, care a r\u0103mas, cum observa Perpessicius la apari\u0163ia volumului I al edi\u0163iei care \u00eei poart\u0103 numele \u2013 \u201emodelul celei mai ideale or\u00e2nduiri a poeziilor lui Eminescu\u201d, editorii ce au urmat plec\u00e2nd \u00een fond de la sugestiile celei maioresciene. Au trecut 132 de ani de c\u00e2nd un ziar al vremii anun\u0163a apari\u0163ia la Editura libr\u0103riei Socec a Poesiilor lui Eminescu \u201e\u00eentr-un splendid volum de 300 de pagini, care face cea mai mare onoare artei tipografice&#8230;\u201d. Era 22 decembrie 1883. A doua zi, o alt\u0103 gazet\u0103 \u00ee\u015fi informa cititorii: \u201ePoeziile eminentului nostru poet Eminescu au ap\u0103rut ast\u0103zi \u00een libr\u0103ria d-lui Socec, o perl\u0103 f\u0103r\u0103 pre\u0163 a poeziei noastre\u201d. Cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenainte de ie\u015firea de sub tipar a acestei c\u0103r\u0163i f\u0103r\u0103 egal ca importan\u0163\u0103 \u00een istoria marii poezii ce s-a scris apoi \u00een limba lui Eminescu, Titu Maiorescu \u00eei scria surorii sale Emilia Humpel c\u0103 a trimis corectura ultimei coli la tipografie. \u015fi olimpianul Maiorescu nu-\u015fi putea reprima emo\u0163ia generat\u0103 de un asemenea eveniment: \u201ePoeziile, a\u015fa cum sunt or\u00e2nduite, sunt cele mai str\u0103lucite din c\u00e2te s-au scris vreodat\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u015fte \u015fi unele chiar \u00een alte limbi. Unele absolut inedite, mai ales un foarte frumos sonet despre Vene\u0163ia \u015fi o Gloss\u0103\u2026\u201d. Providen\u0163ial\u0103 \u00eent\u00e2lnire \u00een secol dintre Poet \u015fi Critic. \u00cen edi\u0163ia realizat\u0103 de Dumitru Irimia recitim \u015fi o alt\u0103 m\u0103rturie poate cea mai tulbur\u0103toare din \u00eentreaga noastr\u0103 literatur\u0103. \u00cen num\u0103rul din februarie 1885 al revistei Familia, num\u0103r dedicat lui Eminescu la a 35-a aniversare, Iosif Vulcan evoc\u0103 primirea unei scrisori din Bucovina: \u201eEpistola con\u0163inea poezii, primele \u00eencerc\u0103ri ale unui t\u00e2n\u0103r care se subsemna Mihai Eminovici. Comitiva poeziilor ne mai spunea c\u0103 autorul lor este numai de 16 ani. Farmecul ginga\u015f al poeziilor, consider\u00e2nd \u015fi etatea t\u00e2n\u0103r\u0103 a autorului, ne indica un talent adev\u0103rat, care avea un viitor frumos \u00een literatura rom\u00e2n\u0103. De aceea publicar\u0103m cu pl\u0103cere acele inspira\u0163iuni juvenile: prima ap\u0103ru \u00een nr. 6 al Familiei din anul acela. Redactorul \u00eens\u0103 \u00ee\u015fi permite o mic\u0103 schimbare. Numele Eminovici nu-i suna bine, c\u0103ci avea termina\u0163iune slav\u0103; rom\u00e2niz\u0103 dar\u0103 numele, modific\u00e2nd termina\u0163iunea \u015fi astfel poeziile acele ap\u0103rur\u0103 \u00een foaia noastr\u0103 sub numele Eminescu. Autorul n-a protestat, ba a adoptat \u00eensu\u015fi acest nume \u015fi semn\u0103 apoi a\u015fa toate poeziile \u015fi scrierile sale \u00een viitor. Astfel fu introdus numele Eminescu \u00een literatura noastr\u0103: scriitorul acestor \u015fire i-a fost na\u015ful\u201d.<br \/>\n\u00cen amintita conferin\u0163\u0103 de la sesiunea omagial\u0103 a Academiei, din 1964, G. C\u0103linescu, referindu-se la biografia lui Eminescu, afirma: \u201eRar se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca un poet s\u0103 fie sigilat de destin&#8230;\u201d. Destinul a vrut ca na\u015ful celui mai mare poet al rom\u00e2nilor s\u0103 fie un c\u0103rturar \u015fi publicist ardelean, adic\u0103 din leag\u0103nul rom\u00e2nismului \u015fi al \u015fcolii latiniste (\u201eNumele Eminovici nu-i suna bine, c\u0103ci avea termina\u0163iune slav\u0103\u201d). Nu-mi pot imagina na\u015f mai norocos \u015fi mai fericit dec\u00e2t neobositul militant pentru unitatea na\u0163ional\u0103 prin limb\u0103 \u015fi cultur\u0103 a rom\u00e2nilor. Prin acest botez, Iosif Vulcan s-a dovedit a fi \u015fi el \u201esigilat de destin\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Anivers\u00e2ndu-l pe Eminescu \u00een acest al 25-lea ianuarie de la ruptura din 1989, trebuie s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m: ce s-a f\u0103cut \u00een epoca a\u015fa-numit\u0103 postdecembrist\u0103 sau de tranzi\u0163ie pentru cultivarea operei \u015fi spiritului s\u0103u? Pe eliti\u015fti \u015fi detractori, de tipul \u201em\u0103trea\u0163\u0103 cu barb\u0103\u201d ori doctori \u00een calibanism \u2013 lua\u0163i-le ca ni\u015fte metafore definitorii! \u2013, pe europenii&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/revolutiile-trec-eminescu-ramane\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Revolu\u0163iile trec,  Eminescu r\u0103m\u00e2ne<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13205,13206],"class_list":["post-21749","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-aniversare-eminescu","tag-anul-eminescu"],"views":1053,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21749","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21749"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21749\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21749"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21749"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21749"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}