{"id":21747,"date":"2015-01-15T13:30:17","date_gmt":"2015-01-15T11:30:17","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21747"},"modified":"2015-01-15T13:30:17","modified_gmt":"2015-01-15T11:30:17","slug":"condeierul-de-vise","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/condeierul-de-vise\/","title":{"rendered":"Condeierul de vise"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Roxana Pavnotescu,<em> Ploaia de sub limba calului,<\/em> Editura Junimea, Ia\u015fi, 2014, 201 pp.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<br \/>\n<em><strong>Roxana Pavnotescu a debutat \u00een proz\u0103 \u00een 2009, cu volumul intitulat Sub semnul Aspidei. Sub auspiciile \u201esemnelor\u201c st\u0103 \u015fi ultima sa carte, Ploaia de sub limbile calului: sincronicitatea de factur\u0103 jungian\u0103, recuren\u0163ele, arhetipurile \u015fi prevalen\u0163ele unor con\u0163inuturi subliminale alc\u0103tuiesc e\u015fafodajul scrierii.<\/strong> <\/em><br \/>\nDin punct de vedere structural \u015fi genologic, Ploaia de sub limbile calului este cel pu\u0163in la fel de insolit\u0103 pe c\u00e2t o anun\u0163\u0103 elementul de paratext. O pies\u0103 \u00een \u015fase acte, colorat\u0103 muzical cu piesele forma\u0163iei Led Zeppelin, pune laolalt\u0103 dialoguri \u015fi monologuri absurd-suprarealiste, caracterizate de vise cabalice, constelarea animei \u015fi complexe sublimate. De altfel, angoasa castr\u0103rii (\u00een\u0163eleas\u0103 \u00een accep\u0163iune freudian\u0103) este fundalul ce cadreaz\u0103 reful\u0103rile, deful\u0103rile \u015fi \u201eevenimentele sincroniste\u201c ale Personajului, atent orchestrate din umbr\u0103 de \u201escribidorul contrariat \u015fi subversiv\u201c.<br \/>\nAc\u0163iunea propriu-zis\u0103 este greu de rezumat. Scena este \u00eencet-\u00eencet estompat\u0103, iar cititorul ia la cuno\u015ftin\u0163\u0103 e\u015fecul protagonistului \u00een rela\u0163ia cu o anume M. Ulterior, ini\u0163iala M. \u00eel va denumi \u015fi pe fiul b\u0103rbatului, iar dublat, M.M., o va desemna pe consoarta sa. De c\u00e2nd a fost p\u0103r\u0103sit de M., Personajului i s-au declan\u015fat predispozi\u0163ii onirice. Nu a mai visat niciodat\u0103, nici \u00eenainte \u015fi nici dup\u0103 plecarea femeii. \u00cendep\u0103rtarea acesteia i-a provocat, timp de c\u00e2teva zile, opt vise succesive, \u00eenc\u0103rcate de semnifica\u0163ie.<br \/>\nPrimul dintre ele are ca tem\u0103 domina\u0163ia. \u00centr-o atmosfer\u0103 de petrecere \u015fi dans, \u00eentre\u0163inut\u0103 de aceia\u015fi Led Zepp, b\u0103rbatul se viseaz\u0103 c\u0103s\u0103torit cu M. (de\u015fi, \u00een realitate, nu fuseser\u0103), \u00eens\u0103, de-a dreptul ciudat\u0103 este \u00een\u0103l\u0163imea femeii. \u00cenc\u0103l\u0163at\u0103 cu ni\u015fte pantofi mov, M. dep\u0103\u015fe\u015fte cu jum\u0103tate de trunchi \u00een\u0103l\u0163imea partenerului, motiv pentru care el o compar\u0103 cu uria\u015fa lui Baudelaire. \u00cens\u0103, domina\u0163ia femeii asupra b\u0103rbatului nu apar\u0163ine doar planului oniric \u015fi nu se reduce numai la \u00een\u0103l\u0163ime: \u201eO so\u0163ie at\u00e2t de incomod\u0103, ce m-a dominat \u00eentotdeauna, \u00eenc\u0103 de la prima noastr\u0103 \u00eent\u00e2lnire, cu spiritul ei de o\u0163el, cu inteligen\u0163a ei ascu\u0163it\u0103, cu perseveren\u0163a \u015fi inimaginabila ei putere de munc\u0103. P\u00e2n\u0103 \u015fi fizic m\u0103 domina. B\u0103tea un cui cu mai mare precizie \u015fi aplica\u0163iune dec\u00e2t mine, muta mobile singur\u0103, c\u0103ra geamantane uria\u015fe ce-i ajungeau p\u00e2n\u0103 sub bra\u0163 \u015fi care mie mi-ar fi rupt spatele. P\u00e2n\u0103 \u015fi sexual m\u0103 domina cu \u0163\u00e2\u0163ele \u00een\u0163epate de p\u0103uni, cum spunea Emil Brumaru \u015f\u2026\u0163 M\u0103 sim\u0163eam inutil, impotent, incapabil, complet dominat de aceast\u0103 mare voin\u0163\u0103 \u015fi for\u0163\u0103 a ei\u201c. A\u015fadar, \u00eenc\u0103 din primul dintre cele opt vise, pot fi trasate coordonatele psiho-fiziologice ale actantului, dup\u0103 cum \u00eensu\u015fi \u015fi le cartografiaz\u0103 \u2013 lipsit de virilitate \u015fi sexualitate, autist \u015fi alienat. Revelatoriu este \u015fi al treilea vis, subintitulat \u201eUgetsu Monogatari\u201c (inspirat de fabulosul film japonez din 1953). Acum, personajul masculin se viseaz\u0103 femeie, iar pe M. o viseaz\u0103 b\u0103rbat. Inter\u015fanjabilitatea sexualit\u0103\u0163ii \u00eel face s\u0103 se simt\u0103 \u201emelancolizat\u0103\u201c, iar pe femeie o \u00eenveste\u015fte cu \u201ebicep\u015fi puternici \u015fi armonio\u015fi\u201c.<br \/>\nSexualitatea schizoid\u0103 transpare \u00een toate episoadele onirice. \u00cen cel de-al patrulea, Personajul se viseaz\u0103 la \u00eenchisoare \u015fi \u00ee\u015fi manifest\u0103 obsesia pentru cifra 8. Nimic bizar p\u00e2n\u0103 aici: toposul carceral ar putea sugera dorin\u0163a de captivitate \u00een uter, \u00een caverna feminin\u0103, la fel cum 8, prin forma sa, este reprezentarea numeric\u0103 a unui trup de femeie. Totu\u015fi, din ra\u0163ionamentul pe care \u00eel face \u2013 \u201eDe-ar fi s\u0103 reducem toate no\u0163iunile la numere, sau \u015fi mai mult, s\u0103 le abstractiz\u0103m \u00een cifre, 8 \u015fi ideea de femeie ar face un mariaj perfect\u201c\u2013 se ob\u0163ine, la o lectur\u0103 mai atent\u0103, un rezultat multiplu de sex feminin, adic\u0103 defini\u0163ia animei.<br \/>\nImagini de factur\u0103 homosexual\u0103 traverseaz\u0103 \u015fi alte secven\u0163e: \u00een gimnaziu, b\u0103rbatul fusese atras de un coleg de clas\u0103, iar \u00een visul \u015fase \u00eel st\u00e2rne\u015fte un b\u0103iat frumos \u015fi blond cu ochi alba\u015ftri. Cel din urm\u0103 \u00eei aduce aminte de Tadzio, superbul puber fa\u0163\u0103 de care Gustav von Aschenbach, \u00een Moartea la Vene\u0163ia, nutrise mai mult dec\u00e2t o inefabil\u0103 emo\u0163ie estetic\u0103. Leg\u0103tura dintre Personajul c\u0103r\u0163ii Roxanei Pavnotescu \u015fi protagonistul lui Thomas Mann poate fi trasat\u0103 \u015fi dintr-un alt punct de vedere. \u00cen visul al cincilea, b\u0103rbatul apare sub ipostaza creatorului. Dup\u0103 ce o sculpteaz\u0103 pe M. dintr-un material ros\u00e9, sufl\u0103 peste ea ca s\u0103-i ofere via\u0163\u0103. Desp\u0103r\u0163irea de propria crea\u0163ie \u015fi transformarea operei \u00een \u201eobiectul neru\u015finat al celor mai insidioase priviri\u201c \u00eei provoac\u0103 aceea\u015fi ne\u00eencredere \u00een posibilitatea artistului de a fi fericit, care \u00eel caracteriza \u015fi pe Aschenbach. Incompletitudinea este starea fundamental\u0103 a Ploii de sub limba calului.<br \/>\nRepudiat de M., ur\u00e2t de propriul copil \u015fi cople\u015fit de boal\u0103, b\u0103rbatul alege (sau este ales) de securitatea animalelor totemice. Dup\u0103 ce \u00eenf\u0103ptuise, \u00een planul visului, actul \u00eensufle\u0163irii, personajul-narator rateaz\u0103 actul numirii Calului: \u201eCheam\u0103-m\u0103 cum vrei, pe orice nume, am s\u0103 \u015ftiu c\u0103 despre mine e vorba! Zi-mi cum \u00ee\u0163i trece prin minte!\u201c. Figura arhetipal\u0103 a calului este asociat\u0103 cu Chiron, vindec\u0103torul, devenit, dup\u0103 moarte, constela\u0163ia S\u0103get\u0103torului. \u00cen mentalul colectiv, animalul psihopomp avea atribute cathartice imanente: agresiune, distrugere, co\u015fmaresc. Pentru b\u0103rbat \u015fi fiul s\u0103u, M., calul este o instan\u0163\u0103 protectoare, feminin\u0103: dup\u0103 ce li se al\u0103tur\u0103 calul, b\u0103iatul iese din lumea autismului \u015fi intr\u0103 \u00eentr-una a oamenilor-cai. Compunerea copilului este notat\u0103 cu 5 la \u015fcoal\u0103 pentru lipsa de aderen\u0163\u0103 la realitate, \u00eens\u0103 nic\u0103ieri ca acolo nu este mai bine sintetizat\u0103 esen\u0163a universului suprarealist \u00een care se \u00eenv\u00e2rtesc el \u015fi p\u0103rintele s\u0103u: \u201eTat\u0103l meu g\u0103te\u015fte, spal\u0103 vase \u015fi se v\u0103ic\u0103re\u015fte \u00eentruna ca muierile. C\u00e2nd era mic avea p\u0103rul blond \u015fi c\u00e2rlion\u0163at \u015fi c\u00e2teva p\u0103pu\u015fi. \u00cens\u0103, nu le d\u0103dea nicio aten\u0163ie. Mama lui nu-l tundea niciodat\u0103 pentru c\u0103 \u015fi-a dorit o feti\u0163\u0103 \u015f\u2026\u0163. Tat\u0103l meu e iap\u0103. Tata n-o iube\u015fte pe mama pentru c\u0103 e iap\u0103\u201c.<br \/>\nComplexul emascul\u0103rii \u2013 sesizat \u015fi de fiu \u2013 i-a fost alimentat, \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie, de figura castratoare a mamei, cu organul ei masculin \u201ec\u00e2t de mic, c\u00e2t de ne\u00eensemnat, dar invincibil\u201c. \u00cen toate experien\u0163ele de mai t\u00e2rziu a fost dominat sau p\u0103r\u0103sit de femei, p\u00e2n\u0103 \u00eentr-acolo \u00eenc\u00e2t s\u0103-\u015fi obnubileze fiziologia masculin\u0103 \u015fi s\u0103 resimt\u0103 graviditatea: \u201e\u015f\u2026\u0163 tot timpul c\u00e2t a fost \u00eens\u0103rcinat\u0103 cu M., aveam senza\u0163ia c\u0103 M. este \u00een mine \u015fi nu \u00een ea. C\u0103 eu \u00eel purtam \u015fi ea cu burta ei uria\u015f\u0103 era doar o apari\u0163ie pentru restul lumii. Cred c\u0103 \u00eentr-una dintre nop\u0163i l-am \u015fi sim\u0163it cum se mi\u015fc\u0103 \u00een\u0103untru\u201c.<br \/>\nP\u0103r\u0103sit \u015fi de Cal, Personajul \u00eencepe s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 sensul existen\u0163ei. Boala \u00eei restituie timpul pierdut, nu i-l ia. \u00cen solitudinea lui structural\u0103, \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 descifreze semnele din jur, afl\u0103 c\u0103 realitatea \u201ese va mula dup\u0103 dorin\u0163a \u015fi a\u015fteptarea ta\u201c \u015fi \u00ee\u015fi reconfigureaz\u0103 destinul. Lumea ca reprezentare este ideea pe care o esen\u0163ializeaz\u0103 personajul \u00eenainte de ie\u015firea de pe scena instrumentalizat\u0103 de scribidor. Pentru a dep\u0103\u015fi amatorismul \u015fi a atinge plenitudinea scrisului, condeierul trebuie s\u0103-\u015fi \u00eensu\u015feasc\u0103 lec\u0163ia oferit\u0103 de Personaj. De altfel, Personajul reu\u015fe\u015fte s\u0103 epuizeze toate pistele interpretative ale textului ce-l are ca protagonist \u015fi s\u0103 fie cu un pas \u00eenaintea cititorului. Actorul este \u00eensu\u015fi interpretul prim al textului.<br \/>\nPloaia de sub limba calului poetizeaz\u0103 literatura absurdului. Totu\u015fi, edi\u0163ia necesit\u0103 c\u00e2teva revizuiri, \u00eentruc\u00e2t pot fi descoperite mai multe erori ale redactorilor, ce \u015ftirbesc candoarea c\u0103r\u0163ii. Totodat\u0103, o ultim\u00e3 observa\u0163ie ar fi c\u0103 filmul Moartea la Vene\u0163ia a fost regizat de Visconti, nu de Antonioni, a\u015fa cum apare men\u0163ionat la pagina 45. Dar, dac\u0103 e s\u0103 plas\u0103m aceast\u0103 gre\u015feal\u0103 \u00een contextul impregnat de psihanaliz\u0103 al volumului Roxanei Pavnotescu, ea devine un simpatic act ratat, a\u015fa cum l-ar fi numit Freud.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Roxana Pavnotescu, Ploaia de sub limba calului, Editura Junimea, Ia\u015fi, 2014, 201 pp. &nbsp; Roxana Pavnotescu a debutat \u00een proz\u0103 \u00een 2009, cu volumul intitulat Sub semnul Aspidei. Sub auspiciile \u201esemnelor\u201c st\u0103 \u015fi ultima sa carte, Ploaia de sub limbile calului: sincronicitatea de factur\u0103 jungian\u0103, recuren\u0163ele, arhetipurile \u015fi prevalen\u0163ele unor con\u0163inuturi subliminale alc\u0103tuiesc e\u015fafodajul scrierii.&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/condeierul-de-vise\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Condeierul de vise<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13031,6689],"class_list":["post-21747","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-ploaia-de-sub-limba-calului","tag-roxana-pavnotescu"],"views":2398,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21747","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21747"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21747\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21747"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21747"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21747"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}