{"id":21745,"date":"2015-01-15T13:28:57","date_gmt":"2015-01-15T11:28:57","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21745"},"modified":"2015-01-15T13:28:57","modified_gmt":"2015-01-15T11:28:57","slug":"o-carte-document","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-carte-document\/","title":{"rendered":"O carte document"},"content":{"rendered":"<blockquote><p>\n<strong>Genoveva Preda, <em>Macii, ploaia \u015fi singur\u0103t\u0103\u0163ile Irinei Mavrodin,<\/em> Editura Scrisul Rom\u00e2nesc, Craiova,, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>Genoveva Preda, cu impetuozitatea ei caracteristic\u0103 \u015fi cu talentul indiscutabil, a publicat de cur\u00e2nd o nou\u0103 carte, dup\u0103 ce \u00een 2011, la Editura Funda\u0163iei Na\u0163ionale pentru \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Art\u0103, i-a ap\u0103rut Destinul unui spectacol: Cioran, l\u2019homme \u00e0 fragments. Este vorba despre Macii, ploaia \u015fi singur\u0103tatea Irinei Mavrodin, o edi\u0163ie bilingv\u0103 (rom\u00e2n\u0103-francez\u0103), traducerea apar\u0163in\u00e2ndu-i Alinei Ioni\u0163\u0103, ap\u0103rut\u0103 la Editura Scrisul Rom\u00e2nesc, chiar \u00een ziua c\u00e2nd autoarea Punctului central ar fi \u00eemplinit 85 de ani. Cartea a fost lansat\u0103 cu ocazia celei de a IX-a edi\u0163ie a Colocviilor Scrisul Rom\u00e2nesc, ce a avut loc \u00een perioada 30-31 octombrie, \u00een Sala Oglinzilor a\u00a0 Muzeului de Art\u0103 din Craiova. Cu acest prilej, actri\u0163a-autoare a prezentat, cu un succes impresionant, recitalul \u201eCioran \u2013 despre carte, iubire, muzic\u0103 \u015fi Dumnezeu\u201d. Volumul a fost prezentat de criticul teatral Ion Parhon.<\/strong> <\/em><br \/>\nMacii, ploaia \u015fi singur\u0103tatea Irinei Mavrodin este o carte omagiu adresat\u0103 uneia dintre personalit\u0103\u0163ile noastre literare, care a marcat poezia, eseistica \u015fi traducerea timp de decenii. Prietenia dintre Irina Mavrodin \u015fi autoare s-a n\u0103scut, dup\u0103 cum m\u0103rturise\u015fte chiar ea, \u00een 1995, \u00een Bretania, c\u00e2nd actri\u0163a era invitat\u0103 cu spectacolul Legende vechi rom\u00e2ne\u015fti\u00a0 la un mare festival. Au urmat luni, ani, c\u00e2nd cele dou\u0103 prietene se vedeau, ascultau muzic\u0103, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feau opinii despre via\u0163a rom\u00e2neasc\u0103. \u00cen fapt, spectacolul Cioran l\u2019homme \u00e0 fragments, scenariul \u015fi regia apar\u0163in\u00e2ndu-i actri\u0163ei, \u015fi cu care ea a cucerit inimile francezilor din aproape toate regiunile \u015fi ale rom\u00e2nilor, mai ales din Sibiu, s-a n\u0103scut la \u00eendemnul profesoarei Irina Mavrodin. Impresionante sunt m\u0103rturiile Genovevei Preda, autoarea v\u0103dind o bun\u0103 cunoa\u015ftere a resorturilor psihologice ale celui care \u00eei st\u0103 \u00een fa\u0163\u0103. Este o prospe\u0163ime a descrierilor \u015fi o putere a evoc\u0103rii\u00a0 cum rar se \u00eent\u00e2lnesc la cei care nu \u015fi-au f\u0103cut din scris o profesiune. Pentru c\u0103 Genoveva Preda \u015fi-a descoperit talentul de a scrie destul de t\u00e2rziu. Totodat\u0103 putem afirma c\u0103 actri\u0163a are \u015ftiin\u0163a de a-\u015fi alc\u0103tui singur\u0103 c\u0103r\u0163ile. Pentru c\u0103 \u015fi prima \u015fi aceast\u0103 a doua carte este g\u00e2ndit\u0103 grafic, de la copert\u0103 p\u00e2n\u0103 la a\u015fezarea \u00een pagin\u0103, corp de liter\u0103 \u015fi titluri,\u00a0 de ea. Cartea este \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een nou\u0103 sec\u0163iuni, reu\u015find s\u0103 configureze personalitatea celei care ni l-a tradus, \u00een integralitate, pe Proust. \u00cen prima, O prietenie care \u0163ine de miracol, ne este relevat\u0103 \u00eent\u00e2lnirea dintre cele dou\u0103 personalit\u0103\u0163i, precum \u015fi vizitele pe care autoarea i le f\u0103cea profesoarei, la locuin\u0163a sa din strada Apolodor din Bucure\u015fti. \u201ePlin\u0103 de noble\u0163e, de simplitate, m\u0103 impresiona de fiecare dat\u0103, iar vocea sa \u00eemi p\u0103rea un sunet de violoncel. Vorbeam ore \u00een \u015fir despre c\u0103r\u0163i, despre muzic\u0103 \u015fi chiar despre via\u0163a monden\u0103 \u015fi politic\u0103. De multe ori r\u00e2deam \u00een hohote, iar alteori ascultam t\u0103cute muzica lui Mozart, Chopin sau Massenet, ori citeam din Bacovia, Paul Val\u00e9ry, Rimbaud, George Sand. Chipul \u015fi vocea ei \u00eemi transmiteau lini\u015fte \u015fi pace. \u00cemi p\u0103rea desprins\u0103 dintr-o icoan\u0103. \u00cen ad\u00e2ncul meu o asem\u0103nam cu o sf\u00e2nt\u0103\u201d \u2013 noteaz\u0103 autoarea \u00eentr-un discurs reveren\u0163ios la adresa celei care se \u201e\u00eengrozea s\u0103 descopere la fiin\u0163ele apropiate minciuna cu tot arsenalul de interese \u015fi scopuri meschine\u201d. Ca pe un fir de p\u00e2nz\u0103 de p\u0103ianjen, Genoveva Preda rememoreaz\u0103 dialogurile pe care le-a avut, de-a lungul a c\u00e2torva ani buni, cu profesoara. Sunt confesiuni care impresioneaz\u0103 \u015fi ne dezv\u0103luie o personalitate puternic\u0103 \u015fi d\u0103ruit\u0103 scrisului. A doua sec\u0163iune, Cu Irina la Mont Saint-Michel, ne este \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat\u0103 c\u0103l\u0103toria \u00een Bretania, din toamna lui 1995, c\u00e2nd cele dou\u0103 au fost la m\u0103n\u0103stirea Saint-Michel, a\u015fezat\u0103 pe muntele ce-i poart\u0103 numele. Aici, puterea descriptiv\u0103 a autoarei \u00ee\u015fi spune cuv\u00e2ntul, pentru c\u0103 \u00een tu\u015fe u\u015foare reu\u015fe\u015fte s\u0103 redea m\u0103re\u0163ia locului, pe care Guy de Maupassant \u00eel considera, dup\u0103 spusele Irinei Mavrodin, \u201eun palat al viselor\u201d. \u00cen a treia sec\u0163iune, Portul Saint-Malo, suntem tot \u00een anul 1995, c\u00e2nd cele dou\u0103 protagoniste au vizitat cetatea medieval\u0103. Aici avem de-a face cu un crochiu plin de poezie. \u00cen a patra, La Paris, acas\u0103 la Paul Barb\u0103neagr\u0103, suntem \u00een 2001, c\u00e2nd Genoveva a sus\u0163inut spectacolul s\u0103u inspirat din opera lui Cioran la colocviul organizat de Centrul Cultural Rom\u00e2n din capitala Fran\u0163ei \u015fi c\u00e2nd ea a fost \u00een vizit\u0103 la regretatul regizor de excep\u0163ionale documentare, Paul Barb\u0103neagr\u0103. Din nou puterea descriptiv\u0103 a autoarei ne \u00eenc\u00e2nt\u0103. A cincea sec\u0163iune, \u00cempreun\u0103 cu Irina la Sete, pe urmele lui Paul Val\u00e9ry, Jean Vilar \u015fi Georges Brassens, ne poart\u0103 pe un itinerariu mediteranean, unde \u201epescarii cu chipul \u015fi trupul lor de aram\u0103, viguro\u015fi, rida\u0163i din cauza soarelui \u015fi a apei s\u0103rate, desc\u0103rcau l\u0103zile \u015fi co\u015furile pline cu pe\u015fte\u201d. \u00cen acest loc, cele dou\u0103 prietene au admirat p\u00e2nzele pictate de Paul Val\u00e9ry. Sec\u0163iunile \u015fase \u015fi \u015fapte sunt dedicate lui Cioran \u015fi \u00eemplinirii a unui secol de la na\u015fterea celui care a scris C\u0103derea \u00een timp. Se \u015ftie c\u0103 Irina Mavrodin a tradus Tratat de descompunere, carte care l-a impus pe Cioran \u00een lumea literelor franceze \u015fi l-a cunoscut la Paris. Cioran era numitorul comun al celor dou\u0103 prietene. Prima carte a Genovevei Preda a ap\u0103rut chiar \u00een ziua c\u00e2nd Cioran ar fi \u00eemplinit un secol de la na\u015ftere. Sunt relatate toate manifest\u0103rile organizate cu acel prilej. De remarcat stilul frust \u015fi f\u0103r\u0103 elogii gratuite al autoarei, precum \u015fi unda u\u015for melancolic\u0103 a aducerilor aminte. Ultimele dou\u0103 sec\u0163iuni se \u00eencadreaz\u0103 \u00eentr-un gest pe care pu\u0163ini autori \u00eel fac, atunci c\u00e2nd \u00ee\u015fi concep o carte. \u00centr-un gest de reveren\u0163\u0103 a memoriei prietenei, Genoveva Preda include Cr\u00e2mpeie din eseurile \u015fi poeziile celei care a scris Cvadratura cercului. Totodat\u0103, este inclus\u0103 o secven\u0163\u0103 cu ilustra\u0163ii ca un memento Irina Mavrodin.<br \/>\nCrucea Irinei Mavrodin \u015fi cea a lui Dan Lauren\u0163iu sunt la c\u00e2\u0163iva pa\u015fi una de alta. Hazardul \u00een care credeau am\u00e2ndoi \u015fi, mai ales, iubirea i-au unit pe aripa timpului, \u00een ve\u015fnicie&#8230; \u00cen nop\u0163ile t\u00e2rzii, am\u00e2ndoi ascult\u0103 ploaia \u015fi v\u00e2ntul&#8230; iar iarna sunt acoperi\u0163i cu fulgi de nea, ce danseaz\u0103 \u00een aer ca ni\u015fte poeme scrise \u00een Cer&#8230; \u00cen ziua Sfin\u0163ilor Constantin \u015fi Elena eram cu Alina la morm\u00e2ntul Irinei, exact la un an de la dispari\u0163ia ei. Am r\u0103mas am\u00e2ndou\u0103 \u00eenm\u0103rmurite: l\u00e2ng\u0103 cruce r\u0103s\u0103rise o tuf\u0103 cu maci&#8230; \u00eengr\u0103dit locul cu c\u00e2teva pietre, marc\u00e2nd \u00een acest fel miracolul d\u0103ruit de Dumnezeu\u201d \u2013\u00a0 \u00ee\u015fi \u00eencheie Genoveva Preda acest itinerar prin memoria timpului petrecut al\u0103turi de cea care a \u015ftiut s\u0103 le cultive studen\u0163ilor ei \u201eg\u00e2ndirea \u015fi nu memoria\u201d. Macii, ploaia \u015fi singur\u0103t\u0103\u0163ile Irinei Mavrodin a Genovevei Preda este, parafraz\u00e2nd un titlu celebru, un exerci\u0163iu de admira\u0163ie, scris \u00eentr-un stil direct, f\u0103r\u0103 formul\u0103ri encomiastice, cu un talent al descrierii \u015fi o prospe\u0163ime a frazei deosebite. Este o carte document, realizat\u0103 cu dragoste \u015fi respect pentru memoria uneia dintre cele mai interesante eseiste \u015fi poete a literaturii noastre contemporane.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Genoveva Preda, Macii, ploaia \u015fi singur\u0103t\u0103\u0163ile Irinei Mavrodin, Editura Scrisul Rom\u00e2nesc, Craiova,, 2014 &nbsp; Genoveva Preda, cu impetuozitatea ei caracteristic\u0103 \u015fi cu talentul indiscutabil, a publicat de cur\u00e2nd o nou\u0103 carte, dup\u0103 ce \u00een 2011, la Editura Funda\u0163iei Na\u0163ionale pentru \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Art\u0103, i-a ap\u0103rut Destinul unui spectacol: Cioran, l\u2019homme \u00e0 fragments. Este vorba despre&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-carte-document\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">O carte document<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13202,13203,13204],"class_list":["post-21745","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-genoveva-preda","tag-macii","tag-ploaia-si-singuratatile-irinei-mavrodin"],"views":1698,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21745","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21745"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21745\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21745"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21745"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21745"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}