{"id":21724,"date":"2015-01-15T12:58:27","date_gmt":"2015-01-15T10:58:27","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21724"},"modified":"2015-01-15T12:58:27","modified_gmt":"2015-01-15T10:58:27","slug":"karl-marx-si-martin-heidegger-o-sinteza-imposibila-cateva-ganduri-pe-marginea-unei-carti-de-claude-karnoouh","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/karl-marx-si-martin-heidegger-o-sinteza-imposibila-cateva-ganduri-pe-marginea-unei-carti-de-claude-karnoouh\/","title":{"rendered":"Karl Marx \u015fi Martin Heidegger: o sintez\u0103 imposibil\u0103? C\u00e2teva g\u00e2nduri pe marginea unei c\u0103r\u0163i de Claude Karnoouh"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Claude Karnoouh,<em> Raport asupra comunismului \u015fi alte eseuri incorecte politic,<\/em> traducere din francez\u00e3 de Teodora Dumitru, Alexandria Publishing House, 2014<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p><\/blockquote>\n<p><em><strong>Dac\u0103 e s\u0103 da\u0163i peste o apari\u0163ie editorial\u0103 de anul acesta care nu-\u015fi va l\u0103sa cititorii indiferen\u0163i, ba \u201e\u00eei va \u015fi enerva cu siguran\u0163\u0103 pe mul\u0163i\u201c dintre ei, cum o spune chiar autorul, atunci este ultima carte a lui Claude Karnoouh, Raport asupra postcomunismului \u015fi alte eseuri incorecte politic (1).<\/strong><\/em><br \/>\nLa 25 de ani de la c\u0103derea lui Ceau\u015fescu p\u0103rerile sunt \u00eemp\u0103r\u0163ite c\u00e2nd vine vorba de epoca comunist\u0103 \u015fi de sfertul de veac scurs de atunci. Bun cunosc\u0103tor al Rom\u00e2niei, pe care o exploreaz\u0103 \u00eenc\u0103 din anii \u201970, Claude Karnoouh \u015ftie, pe de alt\u0103 parte, c\u0103 nu mai exist\u0103 istorie pur na\u0163ional\u0103, iar cheia \u00een\u0163elegerii unei situa\u0163ii locale trebuie c\u0103utat\u0103 la nivelul istoriei \u015fi al politicii mondiale. Adun\u00e2nd eseuri scrise \u00eentre 2008 \u015fi 2013, multe din ele ap\u0103rute chiar \u00een revista Cultura, cartea pune, a\u015fadar, realitatea rom\u00e2neasc\u0103 \u00eentr-o perspectiv\u0103 mai larg\u0103, la care contribuie \u2013 inevitabil \u015fi salutar \u2013 \u015fi \u201eochiul str\u0103inului\u201c. Iar dac\u0103 din the big picture nu lipsesc evenimente esen\u0163iale ale ultimilor ani (precum criza financiar\u0103 din 2008 ori diverse momente electorale, ca alegerile parlamentare europene), resortul lor explicativ nu se poate lipsi totu\u015fi de o privire care poart\u0103 mai departe, asupra \u00eentregului \u201escurt secol XX\u201c, a \u201er\u0103zboiului civil european\u201c, a modernit\u0103\u0163ii occidentale, a coloniz\u0103rii, a apari\u0163iei \u015ftiin\u0163ei, ba chiar \u015fi asupra vechilor greci, cu lec\u0163iilor lor de istorie, politic\u0103, moral\u0103 \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, metafizic\u0103. C\u0103ci, dincolo de personajele de prim-plan luate la bani m\u0103run\u0163i, de la miliardari ipocri\u0163i, sau cinici, ca Bill Gates, George Soros sau Warren Buffet, p\u00e2n\u0103 la \u201eomul providen\u0163ial\u201c Obama, \u201ecel mai \u00een vog\u0103 neuroleptic colectiv de pe pia\u0163a american\u0103, o nou\u0103 versiune de prozac\u201c (2), cartea se leag\u0103 mai cu seam\u0103 de institu\u0163iile \u015fi modelele publice. Ea ne vorbe\u015fte deci despre neputin\u0163a politic\u0103 a Uniunii Europene, despre criza universit\u0103\u0163ii, iluziile ecologiei, simulacrul multiculturalismului \u015fi, last but not least (cum \u00eei place autorului s\u0103 spun\u0103), despre \u00eensu\u015fi modul problematic de fiin\u0163are a lumii noastre: capitalismul.<br \/>\nNu e de mirare, a\u015fadar, dac\u0103 Raport asupra postcomunismului cheam\u0103 uneori la ac\u0163iune, ca un ecou al celei de-a XI-a teze despre Feuerbach a lui Marx: \u201eFilozofii n-au f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 interpreteze lumea \u00een diferite moduri; important este \u00eens\u0103 a o schimba\u201c (3). Totu\u015fi, paradoxal sau nu, cartea lui Claude Karnoouh st\u0103 \u00een realitate sub semnul unui profund pesimism nu doar \u00een ce prive\u015fte \u015fansele, dar \u015fi sensul sau direc\u0163ia istoric\u0103 a unei asemenea schimb\u0103ri. C\u0103ci, de\u015fi planeta e mizerabil\u0103 pretutindeni, la periferii ca \u015fi \u00een centrele superdezvoltate (4), subiectul istoric capabil s\u0103 aduc\u0103 schimbarea lipse\u015fte, crede autorul. Iar asta prin dispari\u0163ia, cel pu\u0163in ca agent c\u00e2t de c\u00e2t organizat \u015fi con\u015ftient de sine, a proletariatului clasic despre care vorbea Marx, ca \u015fi prin lipsa de consisten\u0163\u0103 social-politic\u0103 a noilor figuri contestatare despre care unii se am\u0103gesc c\u0103 ar putea s\u0103-l \u00eenlocuiasc\u0103: imigran\u0163ii clandestini exploata\u0163i nemilos, tinerii f\u0103r\u0103 viitor sp\u0103rg\u00e2nd ma\u015fini \u015fi vitrine din suburbiile marilor ora\u015fe, a\u015fa-zisele \u201eregimuri ale R\u0103ului\u201c (Iran, Venezuela sau Bolivia) \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 se sustrag\u0103 hegemoniei americane, sau a\u015fa-numitul proletariat nou, \u201emultitudinea\u201c lui Antonio Negri \u015fi Michael Hardt, produc\u0103toare, dar nu \u015fi st\u0103p\u00e2nitoare de capital (5). Doar c\u0103 situa\u0163ia e f\u0103r\u0103 ie\u015fire, spune Claude Karnoouh, de vreme ce, dincolo de un motiv sau altul, exist\u0103 o cauz\u0103 structural\u0103 a imposibilit\u0103\u0163ii schimb\u0103rii, \u015fi anume hiperconsumul \u2013 real ori \u00eenchipuit \u2013, care nimice\u015fte con\u015ftiin\u0163a de clas\u0103, \u00eenlocuind aspira\u0163iile revolu\u0163ionare ale exploata\u0163ilor cu orizontul conformist al micului burghez, sau, \u00een cel mai bun caz, cu violen\u0163a lipsit\u0103 de viziune politic\u0103 a consumatorului frustrat (6). Or, consumismul acesta e greu de \u00eenl\u0103turat, adaug\u0103 autorul, c\u0103ci nu e dec\u00e2t cealalt\u0103 fa\u0163\u0103 a unui productivism f\u0103r\u0103 margini, a\u0163\u00e2\u0163at de goana capitalist\u0103 dup\u0103 profit \u015fi \u00eenlesnit de organizarea industrial\u0103 a lumii bazat\u0103 pe tehnica \u015fi \u015ftiin\u0163a moderne. \u00cen plus, acest complex de factori nu a fost pe de-a-ntregul anticipat de Marx nici \u00een cauzele, nici \u00een efectele sale. Fiu al Iluminismului, am\u0103git de credin\u0163a \u00een progresul istoric, Marx nu a \u00een\u0163eles capacitatea capitalului de a rezista oric\u0103ror for\u0163e contrare \u015fi mai cu seam\u0103 de a fi productiv la infinit (7) \u015fi nici faptul c\u0103 productivitatea infinit\u0103 este ruin\u0103toare pentru natur\u0103 ca \u015fi pentru om (8). \u00cen schimb, situa\u0163ia pare mai bine \u00een\u0163eleas\u0103 de Heidegger, chiar dac\u0103 dintr-o alt\u0103 perspectiv\u0103, nelegat\u0103 direct de analiza capitalului, c\u00e2nd vorbe\u015fte despre istoria metafizicii europene culmin\u00e2nd cu tehnica modern\u0103, destin nihilist al lumii noastre (9). De unde, a\u015fadar, \u015fi nevoia unei abord\u0103ri \u201ea fiin\u0163ei modernit\u0103\u0163ii t\u00e2rzii, (&#8230;) \u00eentr-o simultaneitate dialectic\u0103 \u00een care fenomenologia Capitalului lui Marx \u015fi cea a Tehnicii lui Heidegger ajung la sintez\u0103\u201c (10). O sintez\u0103 \u00eentrev\u0103zut\u0103 de altfel deja de G\u00e9rard Granel, pe care Claude Karnoouh \u00eencearc\u0103 \u00eens\u0103 s-o continue \u015fi aprofundeze.<br \/>\nOr, aceast\u0103 tem\u0103, care reprezint\u0103 unul dintre laitmotivele cele mai interesante ale c\u0103r\u0163ii, merit\u0103, cred, urm\u0103rit\u0103 \u015fi analizat\u0103 cu aten\u0163ie, \u00een special de cititorii preocupa\u0163i de filosofie. \u00cen ce m\u0103 prive\u015fte, fire\u015fte, nu cred a putea l\u0103muri acum, \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri, aceast\u0103 problem\u0103. A\u015f spune doar c\u0103 ideea unei convergen\u0163e \u201e\u00een r\u0103u\u201c \u00eentre capitalism \u015fi tehnica modern\u0103 n-a fost lipsit\u0103 de sus\u0163in\u0103tori chiar din r\u00e2ndul marxi\u015ftilor, unii merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la a vorbi despre confuziile marxismului ortodox \u00een aceast\u0103 chestiune: adic\u0103 de faptul de a fi neglijat critica tehno-\u015ftiin\u0163ei, a productivismului \u015fi a caracterului alienant al muncii industriale, concentr\u00e2ndu-se doar asupra p\u0103catelor propriet\u0103\u0163ii private (11). Iar aici nu m\u0103 g\u00e2ndesc neap\u0103rat la Noua St\u00e2ng\u0103 ori la postmarxi\u015ftii de dup\u0103 1960. Deja \u00een anii \u201930, bun\u0103oar\u0103, comunistul catolic Pierre Pascal era scandalizat de \u201eamericanizarea\u201c URSS-ului, de cultul idolatru al dezvolt\u0103rii economice \u015fi tehnologice \u015fi de progresul ob\u0163inut \u201ecu pre\u0163ul unei teribile exploat\u0103ri a clasei muncitoare, folosindu-se toate procedeele micului \u015fi marelui capitalism\u201c (12). Iar Simone Weil, cu o experien\u0163\u0103 nemijlocit\u0103 de muncitoare \u00een uzinele din Fran\u0163a, ajunge \u00een 1932 la concluzia c\u0103 nu doar capitalismul, ci \u015fi \u201eregimul \u00eensu\u015fi al produc\u0163iei moderne, \u015fi anume marea industrie\u201c e cel care trebuie pus sub semnul \u00eentreb\u0103rii, mai ales c\u0103 \u00een \u201eocnele industriale care sunt marile uzine nu se pot fabrica dec\u00e2t sclavi, iar nu lucr\u0103tori liberi, \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in lucr\u0103tori care s\u0103 constituie o clas\u0103 dominant\u0103\u201c (13), cum credea Marx.<br \/>\nPrin urmare, perspectiva unei critici cuprinz\u0103toare, a capitalului, dar \u015fi a tehnicii, e bogat\u0103 \u00een argumente. S\u0103 mi se \u00eeng\u0103duie totu\u015fi c\u00e2teva scurte observa\u0163ii, legate mai cu seam\u0103 de \u00eentrebarea dac\u0103 cele dou\u0103 momente pot face cu adev\u0103rat un sistem.<br \/>\nS-a spus uneori c\u0103 tehnica genereaz\u0103 intrinsec un sistem de comand\u0103 \u015fi deci de clase. Dar, de fapt, \u00een capitalism cel pu\u0163in, ierarhia tehnic\u0103 nu s-a confundat dec\u00e2t arareori cu cea social\u0103: inginerii, savan\u0163ii implica\u0163i \u00een cercetarea lucrativ\u0103 etc. nu sunt neap\u0103rat conduc\u0103torii ori proprietarii \u00eentreprinderilor \u00een care lucreaz\u0103 \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in clasa dominant\u0103 a societ\u0103\u0163ii. Iar asta chiar dac\u0103 \u00een atmosfera fordist\u0103 a anilor \u201930, c\u00e2nd se \u00eencerca prin diverse metode administrative (New Deal, nazism, stalinism) s\u0103 se (re)pun\u0103 \u00een mi\u015fcare ma\u015fina acumul\u0103rii de capital \u015fi c\u00e2nd au ap\u0103rut numeroase lucr\u0103ri despre iminen\u0163a unei organiz\u0103ri tehnocratice a societ\u0103\u0163ii, p\u0103rea \u00eentr-adev\u0103r c\u0103 \u0103sta va fi viitorul. Dar nu numai c\u0103 previziunea nu s-a confirmat, \u00eens\u0103 chiar \u015fi aceste teorii nu confundau \u00eentru totul capitalul \u015fi tehnica, ci f\u0103ceau \u00eenc\u0103 diferen\u0163a dintre capitalism \u015fi ceea ce ele numeau o societate birocratic\u0103 sau managerial\u0103 (14). Iat\u0103 de pild\u0103 ce spune tot Simone Weil \u00eentr-un text din 1933: \u201e\u00cen zilele noastre exist\u0103 \u00een \u00eentreprindere trei straturi sociale distincte: muncitorii, instrument pasiv al \u00eentreprinderii, capitali\u015ftii, care p\u0103streaz\u0103 pozi\u0163ia dominant\u0103 \u00eentr-un sistem economic pe cale de descompunere, \u015fi administratorii, care, dimpotriv\u0103, sunt sus\u0163inu\u0163i de o tehnologie a c\u0103rei evolu\u0163ie nu poate dec\u00e2t s\u0103 le creasc\u0103 puterile\u201c (15).<br \/>\nDe asemenea, Georg Luk\u00e1cs, unul din primii marxi\u015fti care a socotit c\u0103 exist\u0103 o leg\u0103tura necesar\u0103 \u015fi esen\u0163ial\u0103 \u00eentre obiectivarea lumii specific\u0103 \u015ftiin\u0163elor moderne ale naturii, organizarea mecanizat\u0103, ra\u0163ional\u0103 \u015fi calculabil\u0103 a muncii \u015fi produc\u0163ia de marf\u0103, mai ales a omului-marf\u0103, a abandonat \u00een cele din urm\u0103 ideea de a echivala pur \u015fi simplu industria cu capitalismul (16). Fire\u015fte, abstrac\u0163ia unei tehnici \u00een sine, a c\u0103rei organizare intern\u0103 ar fi relativ indiferent\u0103 la rela\u0163iile de produc\u0163ie sociale (\u015fi \u00een cele din urm\u0103 la natura propriet\u0103\u0163ii, private sau colective, asupra mijloacelor de munc\u0103), cum sus\u0163inuse o parte a marxismului ortodox, era gre\u015fit\u0103. Dar tot o exagerare era s\u0103 reduci complet raporturile tehnice de produc\u0163ie la cele sociale. Nu degeaba vorbise Marx despre antagonismele folosirii ma\u015finii \u00een capitalism: cu alte cuvinte ma\u015fina \u015fi rela\u0163iile de produc\u0163ie tehnice care o fac posibil\u0103 nu se confund\u0103 cu rela\u0163iile de produc\u0163ie sociale, de\u015fi nu sunt indiferente la felul de societate \u00een care func\u0163ioneaz\u0103. Sau, dup\u0103 cuvintele lui Marx: ma\u015fina \u00een sine reduce timpul de munc\u0103, dar folosirea ei capitalist\u0103 prelunge\u015fte ziua de munc\u0103; \u00een sine, ea u\u015fureaz\u0103 munca, dar folosirea ei capitalist\u0103 m\u0103re\u015fte intensitatea muncii; \u00een sine, ea spore\u015fte avu\u0163ia produc\u0103torului, dar folosirea ei capitalist\u0103 \u00eel pauperizeaz\u0103 (17). De unde \u015fi concluzia final\u0103 a lui Luk\u00e1cs, dup\u0103 care e la fel de eronat s\u0103 lipse\u015fti socialismul de industrie, ca \u015fi s\u0103 crezi c\u0103 \u201eo industrie comunist\u0103 va func\u0163iona exact ca una capitalist\u0103 sau de orice alt tip\u201c, uit\u00e2nd c\u0103 anularea treptat\u0103 a diviziunii sociale a muncii, ori a deosebirii dintre munca manual\u0103 \u015fi cea intelectual\u0103 sunt ni\u015fte efecte imanente organiz\u0103rii tehnice a muncii despre care Marx \u00eensu\u015fi spunea c\u0103 ar rezulta totu\u015fi abia \u00een urma socializ\u0103rii depline a rela\u0163iilor sociale de produc\u0163ie.<br \/>\nOr, tocmai aceast\u0103 \u00eentrep\u0103trundere dialectic\u0103, cu influen\u0163e, dar \u015fi opozi\u0163ii reciproce, \u00eentre for\u0163e \u015fi rela\u0163ii de produc\u0163ie, \u00eentre tehnic\u0103 \u015fi forma ori func\u0163ia ei social\u0103 (\u00een spe\u0163\u0103, de satisfacere a unui bine privat sau colectiv) e poate subestimat\u0103 de Claude Karnoouh. De unde, a\u015fadar, o identificare uneori prea direct\u0103 a industriei cu capitalismul, ca \u015fi o extindere f\u0103r\u0103 rezerve a criticii capitalismului asupra productivismului, care, cum am v\u0103zut, st\u0103 \u00een centrul reflec\u0163iilor sale.<br \/>\nDesigur, nu e locul aici pentru o analiz\u0103, fie \u015fi schematic\u0103, a func\u0163ion\u0103rii mecanismelor productivit\u0103\u0163ii capitaliste, ori de o repetare a poncifelor ortodoxiei marxiste. Iar asta mai ales c\u0103 exploatarea for\u0163ei de munc\u0103 \u015fi concuren\u0163a capitalurilor private sunt adesea un motor formidabil de cre\u015ftere a productivit\u0103\u0163ii muncii.<br \/>\n\u015ei totu\u015fi tocmai dialectica dintre for\u0163e \u015fi rela\u0163ii de produc\u0163ie face ca \u00een anumite situa\u0163ii capitalismul s\u0103 nu fie at\u00e2t de productiv pe c\u00e2t se crede. S\u0103 ne g\u00e2ndim la forma ciclic\u0103 pe care o ia expansiunea produc\u0163iei \u015fi la blocajele care apar \u00een timpuri de criz\u0103 economic\u0103, c\u00e2nd cererea \u015fi oferta nu se mai \u00eent\u00e2lnesc. Cu alte cuvinte, c\u00e2nd fabricile dau faliment pentru c\u0103 produsele nu li se cump\u0103r\u0103 de\u015fi e nevoie de ele (doar c\u0103 aceast\u0103 nevoie nu e solvabil\u0103), sau c\u00e2nd cei lipsi\u0163i de bani n-au unde s\u0103 munceasc\u0103 spre a putea apoi s\u0103 cumpere m\u0103rfuri, de\u015fi exist\u0103 capacit\u0103\u0163i productive unde s\u0103 fie angaja\u0163i, dar care se \u00eenchid din lips\u0103 de comenzi etc. Or, aceste probleme nu sunt tehnice (c\u0103ci, tehnic vorbind, sunt de toate, ba tocmai surplusul e problema: \u015fi uzine sau materii prime, \u015fi muncitori, \u015fi nevoi). Sunt \u00een schimb blocaje ce se nasc din raporturile economice tipic capitaliste (precum diferen\u0163a dintre valoarea de \u00eentrebuin\u0163are (inclusiv de \u00eentrebuin\u0163are tehnic\u0103) \u015fi cea de schimb, sau sc\u0103derea ratei profitului datorat\u0103 cre\u015fterii productivit\u0103\u0163ii muncii), ce afecteaz\u0103 \u00eens\u0103 performan\u0163ele productive de ansamblu ale societ\u0103\u0163ii.<br \/>\nFire\u015fte, antiproductivismul e justificat c\u00e2nd cere ca produc\u0163ia s\u0103 nu mai fie telos-ul societ\u0103\u0163ii, sau cel pu\u0163in al majorit\u0103\u0163ii membrilor ei folosi\u0163i doar ca for\u0163\u0103 de munc\u0103 cresc\u0103toare de capital. Dar are el oare dreptate s\u0103 cread\u0103 c\u0103 o economie \u201e\u00een slujba omului\u201c e doar o idee generoas\u0103, ce trebuie s\u0103 duc\u0103 \u00eens\u0103 (fie \u00een sensul german de m\u00fcssen, fie de sollen) la o societate mai pu\u0163in productiv\u0103 dec\u00e2t cea \u00een care omul e \u201e\u00een slujba economiei\u201c? Ca \u015fi cum \u201eomul st\u0103p\u00e2n pe economie\u201c n-ar vrea ca aceasta s\u0103 fie tot mai eficient\u0103, adic\u0103 s\u0103-i acopere nevoile cu tot mai pu\u0163in\u0103 munc\u0103. Sau ca \u015fi cum n-ar r\u0103m\u00e2ne at\u00e2tea trebuin\u0163e, inclusiv de baz\u0103, nesatisf\u0103cute de capitalism, spre a nu vorbi de nevoile cerute de natur\u0103 (s\u0103 le spunem ecologice), care devin tot mai numeroase \u00een rela\u0163ia noastr\u0103 schimb\u0103toare cu ea. \u00cen fine, ca \u015fi cum o organizare colectiv\u0103 a economiei n-ar \u00eenl\u0103tura anumite bariere private puse \u00een calea cre\u015fterii productivit\u0103\u0163ii sociale a muncii.<br \/>\nE vorba chiar de acele bariere ce fac, cum spuneam, ca for\u0163a de munc\u0103 s\u0103 nu fie folosit\u0103 \u00een \u00eentregime (\u015fomaj), ca produc\u0163ia s\u0103 par\u0103 excedentar\u0103 \u015fi s\u0103 se restr\u00e2ng\u0103 (supraproduc\u0163ie), sau ca investi\u0163iile \u00een inova\u0163ii s\u0103 scad\u0103 \u00eentruc\u00e2t nu sunt \u00eentotdeauna \u00eenso\u0163ite de o rat\u0103 convenabil\u0103 a profitului (cu efectul colateral al transform\u0103rii plusvalorii \u00een rent\u0103 capitalist\u0103 sau \u00een investi\u0163ii financiare speculative, adic\u0103 \u00een cheltuieli sociale neproductive).<br \/>\n\u00cen sf\u00e2r\u015fit, cele zise mai sus despre productivitatea capitalist\u0103 arunc\u0103 poate un semn de \u00eentrebare \u015fi asupra celuilalt aspect al sistemului pe care \u00eel acuz\u0103 Claude Karnoouh: consumismul. C\u0103ci, dac\u0103 capitalul mai are un p\u0103cat, acela e mai degrab\u0103 subconsumul social pe care \u00eel genereaz\u0103 \u00een raport cu poten\u0163ialul productiv al societ\u0103\u0163ii, ca \u015fi cu produc\u0163ia realizat\u0103 efectiv. La urma urmei, cineva trebuie totu\u015fi s\u0103 fie lipsit de plusvaloarea extras\u0103 cu nesa\u0163 din munc\u0103.<br \/>\nReflec\u0163ia asupra conexiunilor dintre tehnic\u0103, \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi capital r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 necesar\u0103, iar Raport asupra postcomunismului reu\u015fe\u015fte s\u0103-i dea carnea care s\u0103 hr\u0103neasc\u0103 apetitul cititorului. Ea este un binevenit avertisment adresat celor \u00eemb\u0103ta\u0163i de noile tehnologii \u015fi de \u201erevolu\u0163iile\u201c de tot soiul pe care se presupune c\u0103 le anun\u0163\u0103 (digitale, energetice, ecologice etc.), despre care se crede c\u0103 vor rezolva totul. Ea este de asemenea un prilej de reamintire pentru cei ce uit\u0103 c\u0103 dezvoltarea tehnicii \u015fi a \u015ftiin\u0163ei europene nu s-a f\u0103cut doar cu c\u0103r\u0163i, eprubete \u015fi discu\u0163ii savante, ci a fost legat\u0103 de o istorie social\u0103 \u015fi politic\u0103 bazat\u0103 pe violen\u0163\u0103 \u015fi exploatare. Vorba lui Claude Karnoouh: \u00eenc\u0103 un efort, tovar\u0103\u015fi, ca s\u0103 fi\u0163i cu adev\u0103rat revolu\u0163ionari!<\/p>\n<blockquote>\n<p>1 Claude Karnoouh, Raport asupra postcomunismului \u015fi alte eseuri incorecte politic, traducere din limba francez\u0103 de Teodora Dumitru, Alexandria Publishing House, Suceava, 2014.<br \/>\n2 Idem, p. 29.<br \/>\n3 Idem, p. 119.<br \/>\n4 A se vedea \u015fi excelentul eseu al autorului \u00een marginea lui City of Quartz a lui Mike Davis, risipind mirajul din jurul ora\u015fului Los Angeles \u201einima expresiei celei mai spectaculoase \u015fi crude a capitalismului\u201c, idem, p. 134).<br \/>\n5 Idem, pp. 44-45 \u015fi 63-65.<br \/>\n6 Idem, pp. 127-129.<br \/>\n7 Vezi de pild\u0103 ideea dup\u0103 care \u201ecapitalismul nu e \u00abhegelian\u00bb \u015fadic\u0103 nu are o dinamic\u0103 care s\u0103-l \u00eemping\u0103 la autosuprimare, explica\u0163ia mea\u0163, capitalismul e algebric \u015fi hiperbolic\u201c, idem, p. 46).<br \/>\n8 Idem, p. 94.<br \/>\n9 Idem, pp. 100 \u015fi 129-130.<br \/>\n10 Idem, p. 441.<br \/>\n11 Vezi \u00een acest sens am\u0103nuntele istorice din articolul lui Domenico Losurdo, Gramsci, un g\u00e2nditor politic pentru secolul XXI, ap\u0103rut \u00een traducere rom\u00e2neasc\u0103 pe site-ul CriticAtac.<br \/>\n12 Apud Losurdo, ibidem.<br \/>\n13 Apud Losurdo, ibidem.<br \/>\n14 Din zona marxismului heterodox vezi de pild\u0103 Bruno Rizzi, La Bureaucratisation du Monde, Paris, 1939, sau James Burnham, The Managerial Revolution. What Is Happening in the World, John Day Company, New York, 1941.<br \/>\n15 Simone Weil, Allons-nous vers la r\u00e9volution prol\u00e9tarienne?, \u00een La R\u00e9volution prol\u00e9tarienne nr. 158, 1933, p. 315.<br \/>\n16 Pentru evolu\u0163ia ideilor lui Luk\u00e1cs \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 vezi eseul despre Reificarea con\u015ftiin\u0163ei proletariatului din Istorie \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103 de clas\u0103 \/ Geschichte und Klassenbewu\u00dftsein, Malik, Berlin, 1923), iar apoi schimb\u0103rile teoretice survenite \u015fi \u00eenregistrate \u00eentr-un manuscris din 1925-1926, publicat postum sub titlul Chvostismus und Dialektik, \u00c1ron Verlag, Budapest, 1996.<br \/>\n17 Cf. Karl Marx, Capitalul, vol. 1, Editura Politic\u0103, Bucure\u015fti, 1960, p. 454.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Claude Karnoouh, Raport asupra comunismului \u015fi alte eseuri incorecte politic, traducere din francez\u00e3 de Teodora Dumitru, Alexandria Publishing House, 2014 &nbsp; Dac\u0103 e s\u0103 da\u0163i peste o apari\u0163ie editorial\u0103 de anul acesta care nu-\u015fi va l\u0103sa cititorii indiferen\u0163i, ba \u201e\u00eei va \u015fi enerva cu siguran\u0163\u0103 pe mul\u0163i\u201c dintre ei, cum o spune chiar autorul, atunci&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/karl-marx-si-martin-heidegger-o-sinteza-imposibila-cateva-ganduri-pe-marginea-unei-carti-de-claude-karnoouh\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Karl Marx \u015fi Martin Heidegger: o sintez\u0103 imposibil\u0103? C\u00e2teva g\u00e2nduri pe marginea unei c\u0103r\u0163i de Claude Karnoouh<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[1632,13178],"class_list":["post-21724","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-claude-karnoouh","tag-raport-asupra-comunismului-si-alte-eseuri-incorecte-politic"],"views":3565,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21724","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21724"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21724\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21724"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21724"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21724"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}