{"id":21713,"date":"2015-01-15T12:37:33","date_gmt":"2015-01-15T10:37:33","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21713"},"modified":"2015-01-15T12:38:01","modified_gmt":"2015-01-15T10:38:01","slug":"viitorul-privit-de-aproape","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/viitorul-privit-de-aproape\/","title":{"rendered":"Viitorul privit de aproape"},"content":{"rendered":"

Dintre evenimentele care s-au aglomerat la sf\u00e2r\u015fit de an vechi aleg s\u0103 deschid prima cronic\u0103 pe 2015 cu evocarea unui act de frond\u0103: un reputat economist francez, Thomas Piketty, a refuzat Legiunea de onoare. Explica\u0163ia gestului deschide o discu\u0163ie privind natura rela\u0163iei elitei cu autoritatea politic\u0103: ,,Nu cred c\u0103 \u00eei revine guvernului rolul de a decide cine este onorabil; acesta s\u0103 se consacre cre\u015fterii economice \u00een Fran\u0163a \u015fi \u00een Europa\u201c. Este, s\u0103 recunoa\u015ftem, o reac\u0163ie afurisit\u0103, dar motivat\u0103, la atitudinea politicului de locul, rolul \u015fi condi\u0163ia intelectualului. \u00cen 2013, la numai 40 de ani, Piketty atrage aten\u0163ia lumii cu o carte de maturitate deplin\u0103, Capitalul secolului XXI, care a declan\u015fat deja dezbateri publice \u00een Statele Unite \u015fi \u00een multe \u0163\u0103ri din Europa. Tocmai aceast\u0103 faim\u0103 a determinat guvernul francez s\u0103-l recompenseze pe autor cu \u00eenalta distinc\u0163ie. Piketty a refuzat \u2013 probabil \u2013 pentru a ar\u0103ta c\u0103 \u00eentre actul de guvernare \u015fi cercetarea economic\u0103 de v\u00e2rf nu exist\u0103 nici o leg\u0103tur\u0103. Ideile din Capitalul secolului XXI sunt de strict\u0103 necesitate \u00een aceste vremuri de criz\u0103, iar teza este simpl\u0103: pentru a \u00een\u0163elege fenomenul concentr\u0103rii bog\u0103\u0163iilor, cauz\u0103 primordial\u0103 a s\u0103r\u0103ciei \u015fi a r\u0103zboaielor, trebuie s\u0103 evalu\u0103m viitorul prin prisma experien\u0163elor din trecut; este timpul s\u0103 dep\u0103\u015fim obsesia modelelor, inclusiv a celui american.<\/strong> <\/em>
\nCe ne aduce Anul Nou?<\/strong>
\nP\u0103r\u0103sim fiecare an cu ur\u0103ri de pace, s\u0103n\u0103tate, prosperitate, vorbe intrate \u00een folclorul sentimental al iubirii de oameni. La desp\u0103r\u0163irea de 2014, s\u0103 ad\u0103ug\u0103m acestora \u015fi pe cea a unui reporter transmis\u0103 de l\u00e2ng\u0103 Zidul Pl\u00e2ngerii: An Nou f\u0103r\u0103 violen\u0163e! De\u015fi p\u0103rea mai degrab\u0103 o chemare pentru oprirea \u00eencr\u00e2ncen\u0103rii instaurate \u00eentre palestinieni \u015fi israelieni, g\u00e2ndul ne poate duce \u015fi la milioanele de refugia\u0163i \u015fi mor\u0163i c\u0103zu\u0163i \u00een r\u0103zboaiele din Siria, Iran, Libia, Somalia, Congo, Ruanda, Afganistan, Mali, Republica Centrafrican\u0103, Ucraina. R\u0103zboiul pare s\u0103 fi intrat \u00een obi\u015fnuin\u0163a guvernan\u0163ilor de azi. De c\u00e2nd Cain \u00eel ucidea pe Abel pentru o palm\u0103 de p\u0103m\u00e2nt, pacea nu mai este dec\u00e2t un interval \u2013 mai mic sau mai mare \u2013 \u00eentre dou\u0103 r\u0103zboaie, \u00eenc\u00e2t suntem \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 lumea a p\u0103r\u0103sit cu adev\u0103rat Timpul Vechiului Testament. Un Mesia\u00a0 care s\u0103 ridice schilozii \u015fi s\u0103 redea orbilor lumina nu se mai arat\u0103. R\u00e2ndurile ferici\u0163ilor s\u0103raci (cu duhul, cei ce pl\u00e2ng, cei bl\u00e2nzi, cei ce fl\u0103m\u00e2nzesc etc.) din Evanghelie au crescut odat\u0103 cu v\u00e2rstele omului, iar ferici\u0163ii f\u0103uritori de pace nu au ajuns s\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u0163easc\u0103 p\u0103m\u00e2ntul.
\nAnul 2015 aduce cu sine o mo\u015ftenire grea. Milioanele de refugia\u0163i din Siria \u015fi Irak nu se vor \u00eentoarce la casele lor \u00een acest an. R\u0103zboaiele \u015fi s\u0103r\u0103cia au declan\u015fat exoduri masive de popula\u0163ie. \u00cen Orientul Mijlociu ,,statul islamic\u201c continu\u0103 tactica ,,p\u0103m\u00e2ntului p\u00e2rjolit\u201c a re\u0163elei teroriste Al-Qaeda. Virusului Ebola nu i se g\u0103se\u015fte leac. Cea mai mare parte dintre dramele lumii de azi sunt provocate de conflicte. Subdezvoltarea nu mai este cauza principal\u0103 a s\u0103r\u0103ciei \u00een lume, ci r\u0103zboiul \u015fi corup\u0163ia. Se vorbe\u015fte obsedant de migrarea s\u0103racilor din Sud spre Nord, dar iat\u0103 c\u0103 apar con\u015ftiin\u0163e ca Piketty care vorbesc \u015fi despre ,,migrarea\u201c averilor din Sud spre Nord. Drepturile omului sunt universale pe h\u00e2rtie, n\u0103p\u0103stui\u0163ilor nu le este permis\u0103 alegerea \u00eentre fatalitate \u015fi libertate. Pe acest teren, extrema dreapt\u0103 \u2013 inclusiv \u00een Marea Britanie \u015fi Fran\u0163a \u2013 \u00ee\u015fi arog\u0103 meritul de salvatoare a identit\u0103\u0163ii unui popor sau a unei doctrine, o dovad\u0103 \u00een plus c\u0103 politica se poate priva de sensul moral.
\nM\u0103 opresc la dou\u0103 idei din discursurile de \u00eenceput de an. Regina Marii Britanii a reamintit dorin\u0163a regelui George al V-lea, f\u0103cut\u0103 la Cr\u0103ciunul din 1932, prin care ura britanicilor prosperitate f\u0103r\u0103 egoism. Sun\u0103 frumos, dar timpul nu a confirmat \u00een\u0163elepciunea vorbelor. De la Paris, pre\u015fedintele Hollande a lansat propunerea adopt\u0103rii unei ,,Declara\u0163ii a drepturilor umanit\u0103\u0163ii\u201c. Cea universal\u0103 a drepturilor omului nu mai este suficient\u0103?
\nO privire spre lumea de azi<\/strong>
\nR\u0103zboiul Rece este o permanen\u0163\u0103 a istoriei \u00eenc\u0103 din Evul Mediu. No\u0163iunea este folosit\u0103 pentru prima dat\u0103 de Don Juan Manuel, regent al Castiliei prin secolul al XII-lea, \u015fi se referea, interesant!, la conflictul dintre cre\u015ftinii \u015fi arabii din Peninsula Iberic\u0103. ,,R\u0103zboiul care este extrem de crud \u015fi foarte fierbinte se sf\u00e2r\u015fe\u015fte fie cu moarte, fie cu pace, \u00een timp ce un r\u0103zboi rece nu aduce nici pace \u015fi nu confer\u0103 onoare acelora care l-au ini\u0163iat\u201c (Martin McCauley, Rusia, America \u015fi R\u0103zboiul Rece, 1949-1991, Editura Polirom).
\nIluzia p\u0103cii \u00een Europa a fost \u00eenc\u0103 o dat\u0103 spulberat\u0103 de criza din Ucraina. Ordinea pe planet\u0103, cea sperat\u0103 prin \u00eencheierea R\u0103zboiului Rece, scria un ziarist de la The Economist, este puternic destabilizat\u0103; tr\u0103im \u00eentr-o lume neobi\u015fnuit de greu de guvernat. Implica\u0163iile unei astfel de confrunt\u0103ri pe timp de pace pot conduce la modificarea raportului de for\u0163e. Dac\u0103 asta se dore\u015fte, viitorul merit\u0103 s\u0103 fie privit de aproape, foarte de aproape, iar trecutul examinat cu grij\u0103, cu foarte mare grij\u0103. Schimbarea raportului de for\u0163\u0103 nu se face la masa tratativelor \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in prin mobilizarea re\u0163elelor de socializare, oricare ar fi fost succesele acestora de p\u00e2n\u0103 acum. Reac\u0163iile adversit\u0103\u0163ilor sunt imprevizibile, au resorturile \u015fi energiile lor. NATO \u015fi Uniunea European\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi re-defineasc\u0103 raporturile cu Rusia \u00een plin\u0103 criz\u0103 ucrainean\u0103. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 p\u0103r\u0163ile se afl\u0103 fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 ca adversari. De la destr\u0103marea Uniunii Sovietice, Occidentul manifest\u0103 preocupare pentru democratizarea Rusiei. Motivele se plaseaz\u0103 \u00eentre interes \u015fi iluzie. Este o realitate c\u0103 nici m\u0103car \u00een tab\u0103ra alia\u0163ilor nu exist\u0103 o unitate de vederi. Condamnarea Rusiei pentru criza din Ucraina este f\u0103cut\u0103 de pe pozi\u0163ii apropiate \u00een plan politic, nu \u015fi economic. Statele Unite pun \u00een joc un comer\u0163 de circa 40 de miliarde de dolari, \u00een timp ce Uniunea European\u0103 are \u00een Rusia un partener de afaceri esen\u0163ial, cu un poten\u0163ial \u00een desf\u0103\u015furare de peste 400 de miliarde de euro. Se poate discuta de pe pozi\u0163ii de for\u0163\u0103 cu Moscova \u00een aceste condi\u0163ii?
\nCu Dumnezeu \u00eenainte!<\/strong>
\nRevenind la trecut \u015fi la nevoia de a privi viitorul de aproape, \u00eemi vine \u00een minte remarca poetului rus Tiucev, citat de Antony Beevor \u00een excelenta monografie a b\u0103t\u0103liei de la Stalingrad: ,,Rusia nu poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 cu mintea\u201c (Stalingrad, Editura RAO, 2009). Pe un astfel de ra\u0163ionament sunt luate \u00een calcul noi strategii. \u00cen 2015, sus\u0163in unii politologi, vom asista la o reconciliere major\u0103 \u00eentre China \u015fi Rusia, \u00een detrimentul Statelor Unite. Sl\u0103bit\u0103 de sanc\u0163iunile impuse ca urmare a crizei din Ucraina \u015fi a sc\u0103derii pre\u0163ului petrolului, Moscova a primit deja un sprijin financiar din partea Beijingului. O astfel de apropiere corespunde strategiei pre\u015fedintelui Xi Jinping de a consolida politica de bun\u0103 vecin\u0103tate cu Rusia pentru a asigura Chinei o pondere cresc\u00e2nd\u0103 \u00een Asia \u015fi de a dezvolta leg\u0103turile cu statele emergente, \u00een cea mai mare parte aflate pe continentul asiatic. Nimeni nu se mai \u00eendoie\u015fte de perspectiva Chinei de a deveni \u00een 2015 cea mai mare putere economic\u0103 a lumii. O astfel de predic\u0163ie se cerea testat\u0103, chiar bombardat\u0103. Ceea ce s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat. Pe pia\u0163a informa\u0163iilor a fost strecurat\u0103 \u015ftirea c\u0103 la Beijing a circulat o not\u0103 ultraconfiden\u0163ial\u0103 \u00een care i se sugera conducerii de la Beijing s\u0103 foloseasc\u0103 dificult\u0103\u0163ile pe plan extern prin care trece Putin pentru c\u0103 acestea ,,creeaz\u0103 oportunit\u0103\u0163i de aur pentru China\u201c. De unde se vede c\u0103 ultraconfiden\u0163ialitatea nu constituie un obstacol \u00een calea r\u0103zboiului informa\u0163ional.
\nDesigur, rela\u0163iile Rusiei cu China sunt esen\u0163iale \u00een viitor. Dar, dac\u0103 dep\u0103\u015fim capcanele b\u0103t\u0103liilor mediatice, putem s\u0103 accept\u0103m c\u0103 impactul cel mai sever pentru evolu\u0163iile la scar\u0103 global\u0103 \u00eel vor avea reu\u015fita sau e\u015fecul tentativelor de redefinire a raporturilor Rusiei cu NATO \u015fi Uniunea European\u0103. Criza ucrainean\u0103 este o \u00eencercare dramatic\u0103. Pentru st\u0103p\u00e2nirea acesteia, pre\u015fedin\u0163ii Putin \u015fi Poro\u015fenko, asista\u0163i de cancelarul Angela Merkel \u015fi pre\u015fedintele Hollande, s-au reunit din nou la Minsk, la mijlocul lui ianuarie, cu inten\u0163ia de a c\u0103uta solu\u0163ii; un sf\u00e2r\u015fit fericit al negocierilor \u00een condi\u0163iile de acum \u0163ine de miracol. Aceast\u0103 criz\u0103 reprezint\u0103, de fapt, o confruntare a pozi\u0163iilor de for\u0163\u0103. Ar fi o eroare s\u0103 se cread\u0103 c\u0103 ne\u00een\u0163elegerile sunt provocate de ambi\u0163iile personale ale lui Putin. Pre\u015fedintele rus nu este dec\u00e2t expresia noii puteri militare a Rusiei.
\nIat\u0103 de ce este necesar s\u0103 privim viitorul de aproape. Dac\u0103 se poate pornind de la trecut, cum recomand\u0103 Thomas Piketty.\u00a0\u00a0 \u00a0n<\/p>\n

P.S.:<\/strong> Un subiect care merit\u0103 o mai atent\u0103 reflec\u0163ie: mi se pare ciudat c\u0103 noi socotim rom\u00e2nii din str\u0103in\u0103tate ,,diaspor\u0103\u201c. \u00cen sens lingvistic, \u201ediaspora\u201c \u00eenseamn\u0103 ,,dispersare\u201c; \u00een sens politic, define\u015fte alungarea evreilor din Palestina de c\u0103tre asirieni \u015fi, ulterior, deportarea lor \u00een mas\u0103 sub babilonieni, \u00een Antichitatea timpurie.
\nRom\u00e2nii circul\u0103 \u00een Europa \u00een baza dreptului conferit prin libera circula\u0163ie a for\u0163ei de munc\u0103 dob\u00e2ndit odat\u0103 cu integrarea \u0163\u0103rii noastre \u00een Uniunea European\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dintre evenimentele care s-au aglomerat la sf\u00e2r\u015fit de an vechi aleg s\u0103 deschid prima cronic\u0103 pe 2015 cu evocarea unui act de frond\u0103: un reputat economist francez, Thomas Piketty, a refuzat Legiunea de onoare. Explica\u0163ia gestului deschide o discu\u0163ie privind natura rela\u0163iei elitei cu autoritatea politic\u0103: ,,Nu cred c\u0103 \u00eei revine guvernului rolul de a… Cite\u0219te mai mult »Viitorul privit de aproape<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[13159,4,13160,13158,13157],"class_list":["post-21713","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-capitalul-secolului-xxi","tag-editorial","tag-fenomenul-concentrarii-bogatiilor","tag-refuzat-legiunea-de-onoare","tag-thomas-piketty"],"views":1607,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21713","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21713"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21713\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21713"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21713"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21713"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}