<\/p>\n
\u00centr-o frumoas\u0103 \u00eent\u00e2mpinare cu ocazia num\u0103rului 100 al revistei foc\u015f\u0103nene Pro Saeculum, Rodica L\u0103z\u0103rescu \u00ee\u015fi anun\u0163\u0103 cititorii c\u0103 \u201e\u00eencep\u00e2nd cu acest num\u0103r istoria revistei se scrie cu trei cifre\u201c: o \u201e\u00eent\u00e2mplare\u201c nu tocmai benign\u0103 \u00eentr-un peisaj revuistic at\u00e2t de fluid \u00een care aceste \u201eobiecte zbur\u0103toare\u201c de h\u00e2rtie apar \u015fi dispar cu iu\u0163eala stelelor c\u0103z\u0103toare! Apari\u0163ia \u015fi dispari\u0163ia revistelor nu-i at\u00e2t semnul mobilit\u0103\u0163ii \u015fi al dinamismului pie\u0163ei cu acest profil, c\u00e2t unul de s\u0103r\u0103cie \u015fi dezinteres din partea unui regim semidoct plin cu \u201esuccesuri\u201c. \u00cenceputul anului 2015 sub povara unui car de speran\u0163e m\u0103 opre\u015fte \u00eens\u0103 de a intra \u00een corul bocitoarelor care \u00eeng\u00e2n\u0103 prohodul culturii scrise \u015fi soarta grea a revistelor culturale prezente \u015fi viitoare. Pro Saeculum, al\u0103turi de alte c\u00e2teva eminente publica\u0163ii \u201eprovinciale\u201c, \u0163ine de 12 ani \u00een m\u00e2n\u0103 o f\u0103clie sub pojarul c\u0103reia au ars, mai \u00eent\u00e2i, \u00een 2007, fondatorul, jurnalistul polivalent Alexandru De\u015fliu, \u015fi, apoi, \u00een 2013, Mircea Dinutz, redactorul-\u015fef al revistei. La timona excelentei publica\u0163ii lunare de la Foc\u015fani se afl\u0103 ca \u015fi p\u00e2n\u0103 acum dou\u0103 profesioniste eminente, Rodica L\u0103z\u0103rescu \u015fi Nina De\u015fliu care, cu o tenacitate f\u0103r\u0103 istov, \u0163in \u00een jurul revistei un soi de cordon sau zid al solidarit\u0103\u0163ii exemplare constituit din colaboratori prestigio\u015fi, scriitori, critici \u015fi istorici literari de prim rang ai culturii na\u0163ionale de ieri \u015fi de azi. Solu\u0163ia, de nu \u201epanaceul\u201c, supravie\u0163uirii nu e bocetul pe ruine, reale sau imaginare, ci \u2013 cum zice Magda Ursache scriind cu implicarea-i cunoscut\u0103 \u015fi temut\u0103 despre Diavolul \u015fchiop al cenzurii \u2013,\u201esolidarizarea pozitiv\u0103, nu de \u00abcast\u0103\u00bb, nu de interese de grupuscul…\u201c Nu-i vorba, fire\u015fte, despre grupuri literare diverse \u015fi adverse care se ceart\u0103 \u00eentre ele ca s\u0103 c\u00e2\u015ftige \u00eempreun\u0103, ci de \u201epartide\u201c literare sectare \u015fi r\u0103zboaiele de nimicire dintre ele: cu c\u00e2t se \u00eempu\u0163ineaz\u0103 libr\u0103riile \u015fi scade pofta cititorilor de a mai deschide o carte, cu at\u00e2t sunt mai ascu\u0163ite armele de reciproc\u0103 nimicire \u00een mas\u0103 ale purt\u0103torilor de condei! Noroc cu tabla electronic\u0103, groparul prostului obicei de a r\u0103sfoi sau chiar citi o carte… Deocamdat\u0103 s\u0103 re\u0163inem cu bucurie prezen\u0163a, direct\u0103 sau indirect\u0103, \u00een paginile num\u0103rului 100 din Pro Saeculum, a multor scriitori consacra\u0163i, cu o oper\u0103 impun\u0103toare. \u201eUcenicul neascult\u0103tor\u201c George B\u0103l\u0103i\u0163\u0103, mereu plin de surprize, de imprevizibil \u00een ceea ce scrie, ofer\u0103 cititorilor r\u0103ma\u015fi \u00een via\u0163\u0103 un splendid \u201erond de noapte\u201c prin amurgul imperiului literar, cu \u201edecaden\u0163e\u201c bacoviene \u015fi jocuri postmoderne: Scurt tratat de istorie literar\u0103 sau Aventuri \u00een provincie, Sonetul cesta alb (\u201eO, purpurie floare La Zante \/ Isola d\u2019oro fior di Levante\u201c \u2013 E. A. Poe), scris \u00een \u201enov. 1980, Cedar Rapids, Iowa\u201c ori La marginea imperiului din 1970, scris vara \u00een gr\u0103dina de la Tescani unde, stranie coinciden\u0163\u0103!, fu surghiunit \u00eentr-un anotimp v\u0103ratic \u015fi filozoful artelor plastice de c\u0103tre odiosul regim comunist. Maestru al oximoronului polivalent ca \u00eens\u0103\u015fi natura uman\u0103 (alt\u0103 figur\u0103 oximoronic\u0103!), George B\u0103l\u0103i\u0163\u0103 l-a prev\u0103zut ca pu\u0163ini al\u0163ii pe omul viitorului \u2013 cu puternice r\u0103d\u0103cini \u00een trecut \u2013 \u00een f\u0103ptura dubl\u0103, de neuitat, a lui Antipa, \u00eentr-o zi \u201eamericanul\u201c lini\u015ftit \u015fi ca un pensionar \u00eentr-un loc \u015fi, acela\u015fi ins, nutrit a doua zi de impulsuri \u201edemonice\u201c \u00een alt\u0103 comun\u0103 simbolic\u0103 a vie\u0163uirii lui nemuritoare. Iat\u0103-l pe acest diavol vesel cu chip de pensionar ascuns sub boiul zglobiu al fetelor bl\u0103narului Bora Dragotici din Vama S\u0103rii, \u201esmintitele alea Lynda \u015fi Borivoje\u201c care \u201eAr cam trebui s\u0103 se m\u0103rite\u201c: \u201eJum\u0103tatea din noapte\/ Ele se piapt\u0103n\u0103 una \u00een fa\u0163a celeilalte\/ \u015ei trag cu ochiul la flac\u0103ra lum\u00e2n\u0103rii\/ Cear\u0103 parfumat\u0103. Din sl\u0103biciunea lui pentru ele \/ Bl\u0103narul cump\u0103r\u0103 pe sub m\u00e2n\u0103 \/ Nenum\u0103rate scumpeturi de la Paris \u015fi din Emirate \/\/ Diminea\u0163a \/ Din gu\u015fa lor aurit\u0103 dau n\u0103val\u0103 \/ Tot felul de ciripituri \u015foapte vorbe pove\u015fti \/\/ Dintr-o c\u0103p\u0103\u0163\u00e2n\u0103 de zah\u0103r candel \/ Moartea prive\u015fte cu ochi dulci \/ Merele \u015fi gutuile \/ Nemi\u015fcate pe poli\u0163a din c\u0103mar\u0103 \/\/ C\u00e2t e ziua de lung\u0103 \/ Lynda \u015fi Borivoje \/ Umbl\u0103 prin od\u0103ile scunde \u015fi largi \/ Num\u0103r\u0103 \u00een palm\u0103 gr\u0103un\u0163e de camfor \/ Dau cu tifla \u00een oglinda c\u00e2t o u\u015f\u0103 de magazie \/ \u015ei se g\u00e2ndesc la un ofi\u0163er cu chiv\u0103r\u0103\u201c. Povestea fetelor de m\u0103ritat \u015fi a \u201emor\u0163ii cu ochi dulci care prive\u015fte dintr-o c\u0103p\u0103\u0163\u00e2n\u0103 de zah\u0103r candel\u201c i s-a n\u0103z\u0103rit lui George B\u0103l\u0103i\u0163\u0103, cum spuneam, \u00een gr\u0103dina fermecat\u0103 de la Tescani, leag\u0103nul genialului p\u0103rinte al \u201eRapsodiei rom\u00e2ne\u201c, dar \u015fi al unui \u201eOedip\u201c cu povestea lui tragic\u0103 \u015fi a fetelor sale de la marginea Imperiului… C\u00e2teva pagini mai departe din Pro Saeculum d\u0103m de o alt\u0103 poveste memorabil\u0103, una comico-tragic\u0103 datorat\u0103 marelui editor \u015fi reputatului istoric literar Niculae Gheran sub chipul prozatorului \u015fi povestitorului eminent care ni s-a revelat a fi mai ales \u00een ultima decad\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu extraordinarul \u201eT\u00e2rgul Mo\u015filor\u201c, primul volum din amplul s\u0103u ciclu rom\u00e2nesc ajuns de cur\u00e2nd la ultimul, al patrulea, \u015fi dedicat lumii rom\u00e2ne\u015fti de ieri \u015fi de azi. Fragmentul de fa\u0163\u0103, Angaj\u0103ri \u015fi angajamente, este un capitol, al cincilea, din ultimul volum, Bordel nou cu \u015ftoarfe vechi, unde reapare un Max Dr\u0103gu\u015f \u2013 cunoscut sub nume u\u015for schimbat din volumul precedent. Acest Max, om de pres\u0103, e prototipul sau personajul-cheie, eroul paradigmatic, plural \u015fi majoritar, al unei anumite societ\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti de azi \u015fi de ieri, din lumea \u201eveche\u201c care a pierit, \u015fi din cea \u201enou\u0103\u201c, care abia se na\u015fte \u015fi cre\u015fte tot \u00een hainele celei pierite. Plasat \u00een lumea presei, personajul ilustreaz\u0103 performan\u0163a supravie\u0163uirii prin \u201emo\u015ftenire\u201c: e un fel de \u201eHopa Mitic\u0103\u201c nemuritor, al lumii din care ne tragem \u015fi continu\u0103 s\u0103 ne trag\u0103 dup\u0103 ea. Cu un stagiu experimental de antrenament \u00eentru \u201elibertate\u201c, \u00een lumea liber\u0103 din Vest, eroul nostru eliberat acolo se \u00eentoarce \u00een Estul p\u0103r\u0103sit ca s\u0103 practice aici libertatea, \u00een fine, \u00een patria-mum\u0103, abia ie\u015fit\u0103 \u00een 1989 de sub dictatur\u0103. Dar insul care practic\u0103 sau experimenteaz\u0103 libertatea ca antrenament pe un teren de fotbal \u00eengr\u0103dit nu-i capabil de a fi un om liber: Adam al nostru, putem spune, e un om \u201ec\u0103zut\u201c, corupt \u015fi sortit corup\u0163iei. Nici bine nu se a\u015fez\u0103 Max Dr\u0103gu\u015f \u00een \u0163ar\u0103 \u2013 ne spune povestitorul \u2013, c\u0103 vestea se \u015fi \u00eempr\u0103\u015ftie \u00een toat\u0103 lumea \u2013 lumea gazet\u0103reasc\u0103 \u015fi ea eliberat\u0103 de sub dictatur\u0103 \u015fi tot atunci format\u0103 sub n\u0103vala noilor evenimente. Se \u00eent\u00e2lne\u015fte \u2013 scrie prozatorul \u2013 cu noii revolu\u0163ionari, dar \u201epe mul\u0163i dintre noii revolu\u0163ionari \u00eei \u015ftia din fraged\u0103 pruncie, \u00eencep\u00e2nd cu nenea Saul Bruckner, capo di tutti capi\u201c. \u00centre ace\u015fti doi experimentatori ai libert\u0103\u0163ii pe care au practicat-o \u00een form\u0103 de antrenament ca pe stadion, sub ochii antrenorului, se joac\u0103 soarta celor sc\u0103pa\u0163i \u015fi cu adev\u0103rat r\u0103ma\u015fi liberi de dictatur\u0103, \u00een b\u0103taia v\u00e2ntului libert\u0103\u0163ii \u015fi cu \u201emo\u015ftenirea\u201c \u00een bra\u0163e. Deficitul, enorm, de via\u0163\u0103 liber\u0103 explodeaz\u0103 \u00eens\u0103 \u00een via\u0163a neliber\u0103 a unor oameni care nu au \u00eenv\u0103\u0163at, buchisind istoric alfabetul libert\u0103\u0163ii \u015fi ce s\u0103 fac\u0103 ei cu ea: libertatea e un dar c\u0103zut pe nea\u015fteptate \u00een bra\u0163ele lor. Pe acest fir periculos al actualit\u0103\u0163ii confuze \u015fi contradictorii se \u00een\u015fir\u0103 toate confrunt\u0103rile eroilor lui Niculae Gheran. Ei ne pun \u00een fa\u0163\u0103 o tem\u0103 obsedant\u0103, ve\u015fnic re\u00eentoars\u0103 \u00een prezent, a istoriei rom\u00e2ne\u015fti: tema \u201emo\u015ftenirii\u201c, a recuceririi timpului irosit \u015fi a pa\u015filor de uria\u015fi spre a \u00eencerca s\u0103 ajung\u0103 din urm\u0103 ori a surclasa etapele pierdute iremediabil. Iremediabil am spus? Nu-i nimic, apar monitorii, antrenorii \u00eentru libertate pe care trebuie s-o practic\u0103m ca pe un sport de performan\u0163\u0103. Monitoriza\u0163i \u00een\u0103untru de antrenori \u015fi clien\u0163i ai vechiului regim, ca Saul ori ca Max, cu stadii temporare de libertate executat\u0103 sub antrenament, suntem fatal dedica\u0163i unei monitoriz\u0103ri din afar\u0103, tra\u015fi de m\u00e2n\u0103 \u015fi \u00eenghionti\u0163i de la spate s\u0103 mergem mai repede \u00eenainte. Putem?! Optimi\u015ftii de profesie \u00eel vor acuza pe Niculae Gheran de scepticism \u015fi probabil chiar de instigare la nes\u0103n\u0103toase st\u0103ri depresive. Din contr\u0103, mai ra\u0163ionali \u015fi pruden\u0163i, pesimi\u015ftii \u00eel vor socoti un realist plin de sarcasm, ironie mu\u015fc\u0103toare \u015fi umor persiflant, pentru descre\u0163irea frun\u0163ilor. De tot hazul, scenele angaj\u0103rii personalului feminin la noile organe de pres\u0103 \u00eei vor destinde sau, dimpotriv\u0103, \u00eei vor desfigura pe destui cititori: depinde dup\u0103 facult\u0103\u0163i \u2013 vorba unui personaj celebru pe care nu m\u0103 \u00eendoiesc c\u0103-l \u015ftiu to\u0163i cititorii capodoperelor ap\u0103rute \u00een timpul, dar nu din cauza regimului comunist.
\nPro Saeculum aniverseaz\u0103 c\u00e2teva personalit\u0103\u0163i proeminente ale literelor rom\u00e2ne. E vorba \u00een primul r\u00e2nd despre o mare poet\u0103, Ileana M\u0103l\u0103ncioiu. Despre opera sa, criticul literar Daniel Cristea-Enache scrie c\u00e2teva pagini antologice. Iat\u0103 bun\u0103oar\u0103 maniera excep\u0163ional\u0103 \u00een care criticul atrage aten\u0163ia asupra perfectei concordan\u0163e dintre via\u0163a \u015fi opera poetei, dintre biografie \u015fi bibliografie: \u201eLa aceast\u0103 poet\u0103 de excep\u0163ie \u015fi excep\u0163ii, biografia curat\u0103 nu este chemat\u0103 s\u0103 valorifice superior o oper\u0103 mai perisabil\u0103, s\u0103-i aduc\u0103, \u00een con\u015ftiin\u0163a publicului, puncte suplimentare (cazul poeziei lui Vasile Voiculescu, bun\u0103oar\u0103, evaluat\u0103 prin prisma exemplarit\u0103\u0163ii omului). Iar crea\u0163ia de v\u00e2rf nu este menit\u0103 s\u0103 r\u0103scumpere o via\u0163\u0103 orientat\u0103 dup\u0103 cursul vremilor (cazul lui Arghezi, al lui Nichita St\u0103nescu \u015fi al altor mari poe\u0163i rom\u00e2ni, salva\u0163i de oper\u0103). Biografia \u015fi bibliografia se sus\u0163in aici reciproc \u015fi se lumineaz\u0103 printr-o serie de coresponden\u0163e, analogii, elemente de apropiere \u015fi contact, glis\u0103ri \u015fi distan\u0163\u0103ri programatice. A\u015f spune c\u0103 volumele Ilenei M\u0103l\u0103ncioiu, \u00een succesiunea lor cronologic\u0103, \u00eei puncteaz\u0103 nu numai traseul creator, ci \u015fi pe cel existen\u0163ial; dup\u0103 cum, etape \u015fi episoade din \u00ablinia vie\u0163ii\u00bb \u00eei structureaz\u0103 \u015fi \u00eei jaloneaz\u0103 opera\u201c.
\n\u00centreaga analiz\u0103 a criticului ne las\u0103 a crede c\u0103, dup\u0103 un memorabil volum de convorbiri cu Ileana M\u0103l\u0103ncioiu, va urma \u015fi ampla exegez\u0103 dedicat\u0103 de critic vie\u0163ii \u015fi operei acestei mari poete. Studiul exemplar din Pro Saeculum se intituleaz\u0103 \u00cent\u00e2mpl\u0103ri \u00een irealitatea imediat\u0103.
\nDespre eminentul profesor, teoretician \u015fi critic literar Ion Vlad scriu \u00een Pro Saeculum Constantin Cuble\u015fan, Petre Isachi \u015fi Niculae Gheran. \u201eArdelean autentic, \u00een tot scrisul s\u0103u nu a fost altceva dec\u00e2t un misionar, \u00een spiritul angajamentului pleiadei \u00eenainta\u015filor ce au scris istoria acestei p\u0103r\u0163i de \u0163ar\u0103, \u00eens\u0103 purt\u00e2nd cu eviden\u0163\u0103 marca unui program de emancipare spiritual\u0103, de ideologie literar\u0103, cu deschidere aplicat\u0103 spre curentele moderne care au fecundat crea\u0163ia contemporan\u0103. Tribunistul Ion Vlad \u2013 conchide Constantin Cuble\u015fan \u00een excelenta lui schi\u0163\u0103 istorico-literar\u0103 \u2013 a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 azi (\u00een ciuda absen\u0163ei sale din paginile actualei formule redac\u0163ionale) un model \u015fi un reper de urmat pentru t\u00e2n\u0103ra genera\u0163ie de scriitori, nu doar de critici literari, clujeni\u201c. Petre Isachi vede \u00een profesorul Ion Vlad pe unul dintre cei mai puternici \u015fi eficien\u0163i profesori clujeni care au determinat \u015fi actualizat \u201eo nou\u0103 \u015fcoal\u0103 Ardelean\u0103 \u00een critica literar\u0103 contemporan\u0103\u201c. Emo\u0163ionant\u0103 este Scrisoarea deschis\u0103 c\u0103tre un prieten a lui Niculae Gheran. Evit\u00e2nd s\u0103 elaboreze \u201eun studiu doct despre laborioasa ta activitate\u201c, exegetul \u015fi editorul lui Liviu Rebreanu alege s\u0103 culeag\u0103 din paginile presei externe \u015fi interne evenimentele din ziua \u015fi din preajma zilei de na\u015ftere a marelui s\u0103u prieten. Astfel constat\u0103 c\u0103, \u201edin nefericire, pe ambii ne leag\u0103 o cratim\u0103 neagr\u0103, \u00abjoia neagr\u0103\u00bb (24 octombrie 1929), crahul bancar de pe Wall Street, considerat a fi cea mai mare catastrof\u0103 financiar\u0103 din toate timpurile, ce va declan\u015fa prima criz\u0103 mondial\u0103 din anii 1929-1932\u201c. N\u0103scu\u0163i \u00een furtun\u0103 (e titlul unui roman sovietic, al lui Nikolai Ostrovski, citit \u015fi r\u0103scitit \u00een tinere\u0163ea noastr\u0103 din alt\u0103 vreme!), sub zodia \u201ecrahului financiar\u201c, povestea evocat\u0103 de Niculae Gheran e o aluzie fin\u0103 \u015fi delicat\u0103, plin\u0103 de umor… filozofic. Ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ingratitudinea ori, \u015fi mai r\u0103u, nesim\u0163irea oficial\u0103 trebuie trecute sub t\u0103cere \u015fi privite exclusiv cu umor… A\u015fadar, nimic mai normal \u015fi mai natural dec\u00e2t ca un scriitor, un umanist, un filozof sau un profesor s\u0103 se nasc\u0103 sub zodia… crahului financiar \u015fi a crizei mondiale. E soarta acestuia, \u00een general, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 s\u0103rac sau, cu un cuv\u00e2nt mai pu\u0163in brutal, modest sub aspect material, scutit de beneficiile, licite sau ilicite, ale unei profesii ori meserii \u00een care decisive pentru ceea ce r\u0103m\u00e2ne \u015fi dureaz\u0103 sunt onestitatea, autoritatea moral\u0103, credin\u0163a \u00eentr-o misiune: profesorul Ion Vlad le are pe acestea pe toate \u015fi ceva \u00een plus, o mare \u015ftiin\u0163\u0103 de carte, greu egalabil\u0103, pe care a \u00eemp\u0103r\u0163it-o cu generozitate de nabab, dar f\u0103r\u0103 ostenta\u0163ie, multor genera\u0163ii de studio\u015fi care s-au bucurat de o \u015ftiin\u0163\u0103 transmis\u0103 temeinic de la \u00eenalta catedr\u0103 a prelegerii universitare, considerat\u0103 de Ion Vlad el \u00eensu\u015fi marea sa voca\u0163ie.\u00a0 A d\u0103ruit acestei voca\u0163ii credin\u0163a sa de tip misionar \u00een necesitatea form\u0103rii \u201ecelor ce vin\u201c: \u00een felul \u00een care Eugen Lovinescu \u015fi-a sacrificat confortul \u015fi lini\u015ftea, dup\u0103 care t\u00e2njea, deschiz\u00e2nd larg u\u015file celebrului \u201ecenaclu\u201c de unde at\u00e2\u0163ia au zburat spre z\u0103rile cele mai \u00eenalte ale literelor rom\u00e2ne\u015fti. Ce serviciu spiritual mai \u00eenalt \u015fi mai patriotic se poate \u00eenchipui?! Asta \u00een privin\u0163a func\u0163iei misionare pe care profesorul Ion Vlad \u015fi-a asumat-o p\u00e2n\u0103 azi \u015fi \u00een urma c\u0103reia are de primit recuno\u015ftin\u0163a zecilor de genera\u0163ii pe care le-a \u00eenv\u0103\u0163at at\u00e2ta carte c\u00e2t\u0103 au putut ele \u00eenv\u0103\u0163a. Are toat\u0103 dreptatea Niculae Gheran s\u0103 cread\u0103 c\u0103 Ion Vlad este \u201eun personaj anacronic \u00eentr-o lume rapace, apuc\u0103toare, dornic\u0103 de b\u0103n\u0103ret, cu vile \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate, cu ac\u0163iuni…\u201c. Anacronismul acesta este chiar noble\u0163ea unui mare critic \u015fi ilustru profesor, o noble\u0163e pe care niciun titlu \u015fi nicio \u201eac\u0163iune\u201c nu \u0163i-o pot aduce. Calificat suflete\u015fte, civic \u015fi spiritual pentru misiunea pe care a \u00eemplinit-o \u015fi o \u00eempline\u015fte, Ion Vlad este cu adev\u0103rat un model rar, un reper pentru cei ce vin. \u00cen ce prive\u015fte \u201ecriza\u201c din \u201929 sub semnul c\u0103reia s-au n\u0103scut ace\u015fti mari intelectuali ai no\u015ftri, Ion Vlad \u015fi Niculae Gheran, ce-ar mai fi de spus? Ar fi de spus, poate, doar c\u0103 nicio na\u015ftere f\u0103r\u0103 \u201ecriz\u0103\u201c nu-i, istorice\u015fte, adev\u0103rat\u0103: omenirea s-a n\u0103scut, spre fericirea ei, \u00een \u201ecriz\u0103\u201c. Dac\u0103 n-ar fi fost, criza ar fi trebuit inventat\u0103. Mai departe, \u00een scrisoarea luminoas\u0103 a lui Niculae Gheran c\u0103tre Ion Vlad, editorul acribios al lui Rebreanu deschide paginile Universului \u015fi Adev\u0103rului din ziua \u015fi anul na\u015fterii marelui s\u0103u prieten ca s\u0103 vad\u0103 \u201ece s-o fi petrecut mai ac\u0103t\u0103rii \u00een ziua c\u00e2nd te-ai n\u0103scut\u201c: plou\u0103 cu \u00eenjunghieri, asasinate, sinucideri, \u201eaccidente peste accidente\u201c, scufund\u0103ri de vapoare, incendii, calamit\u0103\u0163i, explozii, \u201emor\u0163i \u00eentr-o min\u0103 inundat\u0103\u201c \u00een Westfalia, \u201edna Vlahu din Bucure\u015fti moare \u00eentr-o explozie provocat\u0103 de o conduct\u0103 de gaz\u201c, \u201efat\u0103 \u00eenjunghiat\u0103 la Zewen, \u00een Germania\u201c, \u201e\u015fofer t\u0103iat de un c\u0103ru\u0163a\u015f pe Calea Grivi\u0163ei\u201c, \u201etramvaiul 216 a lovit un sergent \u015fi o femeie la Pia\u0163a Buze\u015fti\u201c \u015fi \u00eenc\u0103 multe alte \u201e\u015ftiri\u201c ca acestea, de la noi \u015fi din lume: presa reflect\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103rile zilei, alearg\u0103 dup\u0103 senza\u0163ional, \u00eei d\u0103 cititorului care vrea s\u0103 fie zguduit ceea ce el a\u015fteapt\u0103, \u00een fine, un \u201eval de \u015ftiri\u201c de tot felul, bune s\u0103 taie respira\u0163ia, \u015fi, \u00een concluzie, s\u0103 se v\u00e2nd\u0103. \u00cen aceast\u0103 goan\u0103 dup\u0103 senza\u0163ional, scriitorii, umani\u015ftii \u015fi \u201eprodusele\u201c lor nu mai \u00eencap, nu produc \u201e\u015ftiri\u201c \u015fi senza\u0163ii tari. Colac peste pup\u0103z\u0103, la ignorarea public\u0103 \u015fi oficial\u0103 se adaug\u0103 din nenorocire, scrie Niculae Gheran, \u201ep\u00e2rdalnicul caracter al confra\u0163ilor de sub aceea\u015fi cupol\u0103 literar\u0103: Unde este unitatea de breasl\u0103, comun\u0103 \u015fi frizerilor, nu \u015fi scriitorilor \u2013 cum remarca odinioar\u0103 Rebreanu? C\u00e2nd am v\u0103zut cum ni\u015fte pigmei se reped cu topoarele s\u0103 doboare stejari ca Arghezi, Sadoveanu, Camil Petrescu, G. C\u0103linescu \u015f.a., am vrut s\u0103 scriu un pamflet despre genera\u0163ia \u00abexpirat\u0103\u00bb \u015fi cea \u00abdegenerat\u0103\u00bb. Ce-a\u015f fi avut de pierdut?\u201c \u015fi-a luat seama, \u00een\u0163eleg\u00e2nd c\u0103 \u201etinere\u0163ea sau b\u0103tr\u00e2ne\u0163ea unui scriitor nu poate fi determinat\u0103 de v\u00e2rsta sa biologic\u0103 (…) Ce \u015ftiu ei despre r\u0103sturnarea valorilor, despre uzurparea spiritului \u00een fa\u0163a materiei privilegiate?\u201c Din fericire, destui tineri \u015ftiu multe despre aceste lucruri, al\u0163ii nu. Adev\u0103rul e c\u0103 niciodat\u0103 tinerii n-au prea respectat statuile. Revin la \u00een\u0163elepciunea marelui Silvestre Bonnard \u015fi \u201ecrima\u201c lui de a iubi cu fanatism \u201evechiturile\u201c, c\u0103r\u0163ile \u015fi manuscrisele rare, dup\u0103 care alearg\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een Sicilia. \u015fi-i s\u00e2c\u00e2ie pe \u201ebuchini\u015fti\u201c, pe anticarii de pe Sena \u00een c\u0103utarea \u201erarit\u0103\u0163ilor\u201c. Iar c\u00e2nd vreun t\u00e2n\u0103r r\u00e2de \u015fi-\u015fi \u201ebate joc\u201c de \u201eramoli\u0163i\u201c \u015fi de \u201eexpira\u0163i\u201c \u00ee\u015fi aminte\u015fte subit \u015fi ro\u015fe\u015fte de unul singur c\u0103 el \u00eensu\u015fi f\u0103cuse, \u00een tinere\u0163e, exact ceea ce fac \u201etinerii de azi\u201c care \u015fi ei vor \u00eemb\u0103tr\u00e2ni. \u015fi poate vor ro\u015fi \u00een amintirea lui Silvestre Bonnard al lui Anatole France. Mai e timp. \u00cen emo\u0163ionanta, cople\u015fitoarea lui Scrisoare…, marele editor al ctitorului roman rom\u00e2nesc modern \u00eei adreseaz\u0103 un vibrant omagiu prietenului, profesorului Ion Vlad pentru \u00eenalta sa \u0163inut\u0103 profesional\u0103, moral\u0103 \u015fi pedagogic\u0103, precum \u015fi marea pre\u0163uire a sobriet\u0103\u0163ii, discre\u0163iei \u015fi urbanit\u0103\u0163ii \u00een rela\u0163iile cu cei din breasl\u0103. Cu prilejul unei mai vechi c\u0103l\u0103torii la Cluj, Niculae Gheran a suferit o \u201emare dezam\u0103gire c\u00e2nd mi-a fost dat s\u0103 intru \u00een culisele vie\u0163ii literare clujene\u201c \u015fi, amintindu-\u015fi, scrie: \u201eS\u0103 vreau \u015fi nu pot uita c\u0103, \u00een acele \u00eemprejur\u0103ri, nu mi-a fost dat ca o singur\u0103 dat\u0103 s\u0103 fi auzit din gura ta vreo vorb\u0103 ur\u00e2t\u0103 \u00eempotriva confra\u0163ilor, v\u0103z\u00e2ndu-te mereu preocupat, la centru \u015fi pe plan local, pentru mai binele universitarilor \u2013 profesori \u015fi studen\u0163i \u2013, pentru \u00eentre\u0163inerea urbanit\u0103\u0163ii \u00een mediile ce te-au avut \u00een centru. Oameni cu o dreapt\u0103 coloan\u0103 vertebral\u0103, cu har \u015fi autentic\u0103 personalitate, au fost \u015fi sunt \u015fi azi \u00een urbe. Pe unii, mai tineri dec\u00e2t noi, nu-i cunosc, dar m\u0103 bucur c\u0103 exist\u0103 \u015fi-i citesc. Fii m\u00e2ndru de ce-ai realizat \u015fi mergi mai departe cu fruntea sus!\u201c.\u00a0\u00a0 \u00a0n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00centr-o frumoas\u0103 \u00eent\u00e2mpinare cu ocazia num\u0103rului 100 al revistei foc\u015f\u0103nene Pro Saeculum, Rodica L\u0103z\u0103rescu \u00ee\u015fi anun\u0163\u0103 cititorii c\u0103 \u201e\u00eencep\u00e2nd cu acest num\u0103r istoria revistei se scrie cu trei cifre\u201c: o \u201e\u00eent\u00e2mplare\u201c nu tocmai benign\u0103 \u00eentr-un peisaj revuistic at\u00e2t de fluid \u00een care aceste \u201eobiecte zbur\u0103toare\u201c de h\u00e2rtie apar \u015fi dispar cu iu\u0163eala stelelor c\u0103z\u0103toare!… Cite\u0219te mai mult »N\u0103scu\u0163i \u00een furtun\u0103…<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[8424,7780,13155,8795],"class_list":["post-21711","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-pro-saeculum","tag-alexandru-desliu","tag-nina-desliu","tag-rodica-lazarescu"],"views":2313,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21711","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21711"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21711\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21711"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21711"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21711"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}