Cine este Mo\u015f Nicolae? Dar Mo\u015f Cr\u0103ciun? R\u0103spunsul nu este at\u00e2t de simplu pe c\u00e2t pare. Depinde cine r\u0103spunde la aceste \u00eentreb\u0103ri \u015fi \u00een ce context narativ-pragmatic sunt puse.
\nIpostaza cercet\u0103torului, preocupat de tradi\u0163iile rom\u00e2ne\u015fti \u015fi universale, este, vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd, wittgensteinian\u0103: semnifica\u0163ia cuv\u00e2ntului \u201eMo\u015f Nicolae\/Mo\u015f Cr\u0103ciun\u201c este dat\u0103 de regula lui de folosire. De contextul pragmatic \u00een care a fost \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi este folosit.
\n\u00cen descrierea biografiei intelectuale a lui Mo\u015f Nicolae o s\u0103 am drept c\u0103l\u0103uze dou\u0103 c\u0103r\u0163i: Lec\u0163ii despre calendar (Editura Universit\u0103\u0163ii de Vest, Timi\u015foara, 2005) de Otilia Hede\u015fan \u015fi Ghidul s\u0103rb\u0103torilor rom\u00e2ne\u015fti (Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 1998) de Irina Nicolau.
\nPentru cre\u015ftinii ortodoc\u015fi, Mo\u015f Nicolae este, de fapt, Sf\u00e2ntul Ierarh Nicolae, care a tr\u0103it \u00een secolul patru, \u00een timpul \u00eemp\u0103ra\u0163ilor Diocle\u0163ian \u015fi Maximilian. Sf\u00e2ntul Nicolae a participat la primul sinod ecumenic (din 325 e.n.) \u015fi i s-a opus ereticului Arie. \u00cen timpul vie\u0163ii, s-a remarcat prin multe virtu\u0163i, milostenia fiind una dintre ele. \u0162\u0103ranul rom\u00e2n avea mare evlavie fa\u0163\u0103 de el, zugr\u0103vindu-l \u00een icoane. Icoanele pe sticl\u0103 dau \u015fi ast\u0103zi m\u0103rturie despre asta.
\n\u0162\u0103ranul rom\u00e2n a sim\u0163it nevoia s\u0103 \u00eei creeze sf\u00e2ntului ierarh din cetatea Lichiei o biografie alternativ\u0103 celei p\u0103strate \u00een tradi\u0163ia bisericii \u015fi consemnat\u0103 \u00een literatura hagiografic\u0103 (Vie\u0163ile sfin\u0163ilor, Proloagele). E de \u00een\u0163eles. C\u0103r\u0163ile erau pu\u0163ine. Cultura lui era una oral\u0103. Se \u00eentorcea duminica de la biseric\u0103, p\u0103str\u00e2nd \u00een inima lui cuvintele \u015fi ideile primite la predic\u0103. Elemente de teologie pe care imagina\u0163ia sa debordant\u0103 le reasambla, le amplifica descoperind noi dimensiuni mitice. Pentru el, \u00eencepusem s\u0103 v\u0103 spun, Sf\u00e2ntul Nicolae (S\u00e2nicoar\u0103) era al doilea sf\u00e2nt creat de Dumnezeu. El st\u0103tea \u00een st\u00e2nga Lui. A fost misionat s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 soarele, nu cumva ca acesta s\u0103 fug\u0103 de pe cer. Soarele vede zilnic multe \u015fi nu toate bune. De dou\u0103 ori pe an, prim\u0103vara \u015fi iarna, se sc\u00e2rbe\u015fte at\u00e2t de tare, \u00eenc\u00e2t Sf\u00e2ntul Teodor \u2013 S\u00e2ntoader, cum era numit \u00een popor \u2013\u00a0 e trimis pe bolta cereasc\u0103 s\u0103 \u00eel aduc\u0103 la ordine. Iarna, Sf\u00e2ntul Nicolae preia aceast\u0103 sarcin\u0103 destul de dificil\u0103.
\n\u0162\u0103ranii nu erau familiariza\u0163i cu imaginea actual\u0103 a lui Mo\u015f Nicolae. Mo\u015ful nu venea \u00een mod ritualic o dat\u0103 pe an \u015fi nu aducea cadouri. Acest arhetip cultural a ap\u0103rut \u00een Occident \u015fi a fost preluat ulterior de mentalitatea citadin\u0103, fiind \u00een cele din urm\u0103 acceptat \u015fi la noi, mai \u00eent\u00e2i \u00een r\u00e2ndul or\u0103\u015fenilor, apoi la sate. Arhetipul are mai multe straturi: credin\u0163e \u015fi tradi\u0163ii difuzate din mai multe centre culturale, simbolice, \u015fi sedimentate \u00een timp. Nucleul lui ini\u0163ial era \u00eens\u0103, incontestabil, unul cre\u015ftin.
\nAcum vom \u00eencerca s\u0103 r\u0103spundem la c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri care vor pune \u00een lumin\u0103 diversele aspecte ale acestui fapt social total numit conven\u0163ional \u201eMo\u015f Nicolae\/Cr\u0103ciun\u201c. C\u00e2nd a ap\u0103rut ideea c\u0103 Mo\u015f Nicolae vine dintr-un spa\u0163iu sacru \u015fi\/sau mitic \u015fi c\u0103 muritorii de r\u00e2nd trebuie s\u0103 \u00eel a\u015ftepte (\u00eentr-o stare interioar\u0103 numinoas\u0103 \u00een care \u201emysterium tremendum\u201c se \u00eemplete\u015fte cu \u201emysterium fascinans\u201c, teama se conjug\u0103 cu atrac\u0163ia irepresibil\u0103)? Dar ideea c\u0103 mo\u015ful aduce copiilor cadouri?
\nPrin secolul XVII olandezii din Amsterdam \u00eel a\u015fteptau pe 5 decembrie, \u00een portul ora\u015fului, pe Sinter Niklaas – Sf\u00e2ntul Nicolae. Atmosfera era de basm: Sf\u00e2ntul Nicolae descindea \u00een ora\u015ful luminat abundent, dintr-o corabie. \u00cen secolul XVIII, pe acest fundal mitic se suprapune un element inedit: Sf\u00e2ntul Nicolae vine o dat\u0103 pe an, c\u0103lare pe un cal alb, cu cadouri pentru copiii cumin\u0163i. \u00cen \u0162\u0103rile de Jos exista credin\u0163a c\u0103 Sinter Niklaas locuie\u015fte \u00een Spania \u00eentr-un castel. Tot timpul scrie \u00eentr-o carte voluminoas\u0103, \u00eenvelit\u0103 \u00een coperte ro\u015fii faptele copiilor. La sf\u00e2r\u015fitul anului, dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni colind\u0103 lumea \u015fi le ofer\u0103 copiilor rodul faptelor lor: unora le \u00eemparte cadouri, altora nuielu\u015fe. Are un ajutor: pe Zwarte Piet, cel tuciuriu la chip.
\nMai t\u00e2rziu, credin\u0163a \u00een Sf\u00e2ntul Nicolae a ajuns \u00een America, prin olandezii \u015fi nem\u0163ii care au emigrat \u00een Lumea Nou\u0103. Aici, \u00een timp, Sinter Niklaas avea s\u0103 se transforme \u2013 prin influen\u0163a englezilor \u2013 \u00een Santa Klaus. Un Santa Klaus care \u00een ciuda numelui nu mai p\u0103stra nimic din atributele \u015fi simbolurile sacre ale lui Sinter Niklaas: nu mai avea mitr\u0103 episcopal\u0103, nici c\u00e2rj\u0103. Nicio leg\u0103tur\u0103 cu biografia sf\u00e2ntului ale c\u0103rui moa\u015fte se g\u0103sesc la Bari. A\u015fa se explic\u0103 faptul c\u0103 am \u00eenceput s\u0103 vorbim despre Mo\u015f Nicolae \u015fi am ajuns la Mo\u015f Cr\u0103ciun. Unde dai \u015fi unde crap\u0103? Mo\u015f Cr\u0103ciun devine, astfel, un avatar al lui Mo\u015f Nicolae.
\n\u00cen 1822 are loc penultimul act al acestui proces cultural de desacralizare, de laicizare a Sf\u00e2ntului Nicolae, metamorfozat peste noapte \u00een Mo\u015f Cr\u0103ciun. Un poet, Clement Moore, compune spre amuzamentul copiilor o poezie \u00een care Mo\u015f Cr\u0103ciun vine \u00een noaptea Cr\u0103ciunului din \u0163inuturile nordice \u00eentr-o sanie tras\u0103 de reni, p\u0103trunde \u00een case \u015fi las\u0103 \u00een \u015fosete \u015fi ghetu\u0163e cadouri. Acest portret robot al lui Mo\u015f Cr\u0103ciun va fi acceptat mai \u00eent\u00e2i \u00een America, iar mai t\u00e2rziu \u00een \u00eentreaga Europ\u0103. La succesul s\u0103u fulminant \u00eent\u00e2mplat \u00een parametrii culturii populare vor contribui din plin ilustratorii din presa vremii.
\n\u00cen 1930, firma Coca-Cola \u015fi-l apropriaz\u0103, des\u0103v\u00e2r\u015findu-i portretul prin c\u00e2teva tu\u015fe: pensionarul rumen \u00een obraji \u015fi p\u00e2ntecos, ochelarist, poart\u0103 o hain\u0103 ro\u015fie, tivit\u0103 cu alb, e \u00eenc\u0103l\u0163at \u00een cizme negre \u015fi eman\u0103 prin to\u0163i porii \u2013 acoperi\u0163i \u00een bun\u0103 parte de musta\u0163a dalb\u0103 \u015fi \u00eenfoiat\u0103 \u015fi barba hirsut\u0103 \u2013 o bun\u0103 dispozi\u0163ie contagioas\u0103, ecumenic\u0103. Cobor\u00e2t din t\u0103r\u00e2mul mitic, din illo tempore, Mo\u015f Cr\u0103ciun avea s\u0103 fie recalificat profesional \u00een sfera mult mai concret\u0103 a economicului ca agent de v\u00e2nz\u0103ri, brand al produselor Coca-Cola. S\u0103 ne mai mir\u0103m c\u0103 acum, la sf\u00e2r\u015fitul lui 2014, conduce caravana Coca-Cola \u00een Rom\u00e2nia? \u00centre timp, Zwarte Piet a fost \u015fi el dat uit\u0103rii. \u00cen locul lui au ap\u0103rut Cr\u0103ciuni\u0163ele. Capitalul simbolic al lui Mo\u015f Cr\u0103ciun trebuia pus \u00een rela\u0163ie cu specularea energiei libidinale a cump\u0103r\u0103torilor, pentru a asigura cre\u015fterea v\u00e2nz\u0103rilor la orice produs (\u00een zilele noastre postmoderne, postrevolu\u0163ionare, post-istorice, Mo\u015f Cr\u0103ciun este singurul agent de v\u00e2nz\u0103ri capabil s\u0103 v\u00e2nd\u0103 orice produs). Schema este (str\u0103) veche \u015fi \u00eel are ca ini\u0163iator pe Edward Bernays, nepotul lui Sigmund Freud; cel care a pus la lucru marile descoperiri ale medicului vienez privind mecanismele manipul\u0103rii maselor. Dar despre Bernays vom aduce vorba pe larg \u00eentr-un articol viitor. P\u00e2n\u0103 atunci, s\u0103 ne bucur\u0103m, cum putem, de s\u0103rb\u0103toarea Cr\u0103ciunului, de momentul istoric \u015fi nu doar, c\u00e2nd Cel de necuprins f\u0103cutu-s-a om pentru noi, oamenii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cine este Mo\u015f Nicolae? Dar Mo\u015f Cr\u0103ciun? R\u0103spunsul nu este at\u00e2t de simplu pe c\u00e2t pare. Depinde cine r\u0103spunde la aceste \u00eentreb\u0103ri \u015fi \u00een ce context narativ-pragmatic sunt puse. Ipostaza cercet\u0103torului, preocupat de tradi\u0163iile rom\u00e2ne\u015fti \u015fi universale, este, vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd, wittgensteinian\u0103: semnifica\u0163ia cuv\u00e2ntului \u201eMo\u015f Nicolae\/Mo\u015f Cr\u0103ciun\u201c este dat\u0103 de regula lui de folosire. De contextul pragmatic… Cite\u0219te mai mult »Mo\u015f Nicolae, Mo\u015f Cr\u0103ciun: biografii comune<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-21652","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":2022,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21652","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21652"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21652\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21652"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21652"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21652"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}