{"id":21650,"date":"2014-12-18T15:57:27","date_gmt":"2014-12-18T13:57:27","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21650"},"modified":"2014-12-18T15:57:27","modified_gmt":"2014-12-18T13:57:27","slug":"a-l-purta-pe-cel-care-te-poarta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/a-l-purta-pe-cel-care-te-poarta\/","title":{"rendered":"A-l purta pe cel care te poart\u0103"},"content":{"rendered":"

\u201eUn sf\u00e2nt este o \u00eentrebare de via\u0163\u0103 \u015fi de moarte adresat\u0103 celorlal\u0163i\u201c scria Paul Evdochimov, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia asupra umanit\u0103\u0163ii exemplare \u015fi a dialogului pe care \u00eel instituie prin simpla prezen\u0163\u0103. Rareori cei care se apleac\u0103 meditativ asupra acestor \u00eentreb\u0103ri pilduitoare descind din alte sfere dec\u00e2t cele teologice. \u00cen cazul speciali\u015ftilor \u00een istoria bisericii sau \u00een hagiografie, discursul se organizeaz\u0103 \u00een jurul elementelor vie\u0163ii, al minunilor s\u0103v\u00e2r\u015fite \u00een timpul existen\u0163ei p\u0103m\u00e2nte\u015fti sau post-mortem \u015fi al recunoa\u015fterii caracterului sfin\u0163eniei\u00a0 \u00eentr-o anumit\u0103 comunitate religioas\u0103. O carte precum cea pe care o \u00eenal\u0163\u0103 Silvia Marin-Barutcieff \u2013 pe temelia unor texte, imagini, tradi\u0163ii populare, forme ale vener\u0103rii \u2013 pentru a reface, ca-ntr-un joc de puzzle, identitatea unui sf\u00e2nt (despre care istoriile nu concord\u0103 \u00een a accepta c\u0103 ar fi existat) reprezint\u0103 mult mai mult dec\u00e2t at\u00e2t. Cercetarea consacrat\u0103 Sf\u00e2ntului Hristofor declan\u015feaz\u0103 o re-lectur\u0103 a unor paliere culturale (hagiografie, iconografie, cultur\u0103 popular\u0103), pe care studiile rom\u00e2ne\u015fti le trateaz\u0103 adesea distinct. Pentru cultura rom\u00e2n\u0103 pre-modern\u0103, numai o astfel de abordare inter- \u015fi trans-disciplinar\u0103 poate fi conving\u0103toare, pentru c\u0103 grani\u0163ele dintre teritoriile amintite sunt fluide, iar temele gliseaz\u0103 cu u\u015furin\u0163\u0103 dintr-un registru \u00eentr-altul (din hagiografii pe zidurile edificiilor cultice; \u00een timp ce tradi\u0163iile locale pot acredita sau nuan\u0163a o anumit\u0103 interpretare asupra personajului, capabil\u0103 s\u0103 genereze un tipar de reprezentare vizual\u0103).
\nCa \u00eentr-un triptic medieval, volumul Silviei Marin-Barutcieff, intitulat Hristofor: chipurile unui sf\u00e2nt f\u0103r\u0103 chip. Reprezent\u0103rile din cultura rom\u00e2neasc\u0103 veche \u015fi sursele lor (Cluj-Napoca, Editura Mega, 2014), \u00ee\u015fi deschide c\u0103tre privitor, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, c\u00e2te o latur\u0103. Mai \u00eent\u00e2i ni se perind\u0103 prin fa\u0163a ochilor reprezent\u0103rile literare ale sf\u00e2ntului din textele str\u0103ine \u015fi rom\u00e2ne\u015fti (acestea din urm\u0103 cuprinse \u00een culegeri hagiografice, precum Via\u0163a \u015fi petr\u00e9cerea Svin\u0163ilor a lui Dosoftei, 1682-1686, sau Mineele de la Buz\u0103u, 1698; R\u00e2mnic, 1780 \u015fi M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163, 1812-1813). Scrierile sunt analizate sub unghiul de inciden\u0163\u0103 al voca\u0163iei insolitului (Eugen Negrici), infirm\u00e2nd prejudecata potrivit c\u0103reia genul hagiografic este \u201econdamnat\u201c la schematism \u015fi stereotipie.
\nEpisoadele vie\u0163ii mucenicului se \u00eenscriu \u00een modelul propus de Hippolyte Delehaye, sub denumirea de p\u0103timire epic\u0103. Lor li se adaug\u0103 cea de-a doua parte a tripticului, dedicat\u0103 reflect\u0103rii sf\u00e2ntului \u00een apele culturii populare, acolo unde se intersecteaz\u0103 cu personajele unei axe cuprinse \u00eentre bestialitate \u015fi sfin\u0163enie. Portretul martirului se \u00eentrege\u015fte \u00een cea de-a treia ram\u0103, iconografia. Cele peste 170 de reprezent\u0103ri identificate \u00een spa\u0163iul autohton au permis elaborarea unor taxonomii, \u00een conformitate cu o pleiad\u0103 de criterii de clasificare: geografic, cronologic, morfologic, sintactic (referindu-se la amplasamentul \u00een biseric\u0103). Sub aspect morfologic, au fost delimitate nu mai pu\u0163in de unsprezece tipuri diferite \u00een iconografia rom\u00e2neasc\u0103, dovad\u0103 a interesului acordat eroului sacru \u015fi a ingeniozit\u0103\u0163ii me\u015fterilor populari \u00een crearea unor variante hibride sau alternative. Lumea apusean\u0103 \u015fi-a deschis la r\u00e2ndu-i cuferele cu imagini, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 fie inventariate reprezent\u0103ri murale, picturi pe lemn \u015fi pe sticl\u0103, sculpturi, miniaturi, obiecte de cult (relicvarii, ex-voto-uri, prapuri etc.), \u00eentr-o diversitate a suporturilor care atest\u0103, la un alt nivel, polimorfismul personajului. Celei care \u015ftie s\u0103 contemple, casele, palatele, f\u00e2nt\u00e2nile, podurile din Occident \u00eei aduc pe retin\u0103, la tot pasul, chipul pe care-l urm\u0103re\u015fte. \u00cen jocul caleidoscopului de secven\u0163e vizuale \u015fi literare investigate, din m\u0103runtele piese lucitoare se recompune acela\u015fi contur, al unui sf\u00e2nt f\u0103r\u0103 chip (nu \u00een sensul c\u0103 ar fi acefal, ci pentru c\u0103 nu se poate m\u0103rgini la unul singur).
\nAutoarea scormone\u015fte febril prin rafturile bibliotecilor din America \u015fi Europa, scoate la iveal\u0103 martirologii (din Orient \u015fi Occident), sinaxare, manuscrise grece\u015fti \u015fi latine\u015fti, urm\u0103rindu-\u015fi eroul cu obstina\u0163ie \u015fi acribie de benedictin. Nu se sperie de varietatea surselor, de caracterul lor uneori contradictoriu, de pove\u015ftile paralele care configureaz\u0103 identit\u0103\u0163ile anamorfotice ale lui Hristofor. Este con\u015ftient\u0103 c\u0103 a ales s\u0103 calce pe urmele unui personaj care \u00eembrac\u0103, de fiecare dat\u0103, o alt\u0103 piele. Sf\u00e2ntul proteic, care c\u0103l\u0103tore\u015fte mereu \u00een c\u0103utarea unei schimb\u0103ri fiin\u0163iale (de la uria\u015ful barbar la martirul cre\u015ftin, de la t\u00e2n\u0103rul nespus de frumos la purt\u0103torul unui cap de c\u00e2ine, \u00een conformitate cu legenda atestat\u0103 la Muntele Athos, sau posesorul unui chip de miel, potrivit pove\u015ftilor care au circulat \u00een Muntenia, Oltenia \u015fi sudul Transilvaniei), nu se las\u0103 lesne surprins \u015fi \u00eencartiruit. Str\u0103bate calendarele oferindu-\u015fi protec\u0163ia anumitor zile (9 mai \u00een universul ortodox, 25 iulie \u00een lumea occidental\u0103, 24 iulie, \u00een Germania, 10 iulie \u00een Spania, 28 martie sau 7 aprilie, \u00een biserica copt\u0103, 29 martie, \u00een sinaxarul arab), \u00ee\u015fi schimb\u0103 locul \u00een programul iconografic al edificiilor cultice din spa\u0163iul autohton, devenind, dup\u0103 cum inspirat se intituleaz\u0103 unul dintre capitole, nomad \u00een Casa Domnului. El coboar\u0103 de pe fa\u0163adele bisericilor pentru a p\u0103trunde \u00een exonarthex, apoi pe intradosul arcului de la intrarea \u00een pronaos, de unde \u00eenainteaz\u0103 hot\u0103r\u00e2t c\u0103tre anumite zone ale naosului \u2013 glaful ferestrelor, pere\u0163ii nordici sau sudici ai \u00eenc\u0103perii, unde se insereaz\u0103, de obicei, \u00een \u015firul sfin\u0163ilor militari; se strecoar\u0103 chiar \u015fi \u00een gropni\u0163\u0103 (la Dobru\u015fa), consfin\u0163indu-\u015fi astfel dimensiunea escatologic\u0103; este g\u0103zduit pe por\u0163i de piatr\u0103 sau pe u\u015fi ale bisericilor de lemn (la Sebe\u015fu de Sus \u015fi la Ieud-Deal). Patron al c\u0103l\u0103torilor, este definit de mobilitate \u015fi schimbare, nu se mul\u0163ume\u015fte cu o singur\u0103 tipologie, r\u0103t\u0103cind prin mai multe. Este deopotriv\u0103 subsumabil categoriei chinocefalilor (care se convertesc la cre\u015ftinism), a uria\u015filor, a oamenilor s\u0103lbatici (Wilder Mann \u2013 \u00eentruchipare medieval\u0103 \u2013 sau Silvan \u2013 figur\u0103 mitologic\u0103 a antichit\u0103\u0163ii romane) \u015fi a foricilor (sfin\u0163i care \u00cel poart\u0103 pe um\u0103r sau \u00een bra\u0163e pe Hristos).
\nC\u00e2nd marginalitatea <\/strong>
\nredeseneaz\u0103 centrul<\/strong>
\n\u0162es\u0103tura pe care o propune Silvia Marin-Barutcieff este una complicat\u0103 \u015fi clar\u0103 \u00een acela\u015fi timp. Autoarea face lumin\u0103, treptat, \u00een h\u0103\u0163i\u015ful de informa\u0163ii de natur\u0103 literar\u0103, religioas\u0103, iconografic\u0103 pe care le de\u015fart\u0103 sub privirile uimite ale cititorului \u015fi, de\u015fi lucreaz\u0103 cu o mul\u0163ime de i\u0163e, din scriitur\u0103 nu r\u0103zbate niciodat\u0103 oboseala sau nelini\u015ftea de a nu putea continua parcursul. Secretul acestei atitudini senine rezid\u0103, pe de o parte, \u00een bucuria de a scrie despre un subiect care dep\u0103\u015fe\u015fte grani\u0163ele unui interes strict \u015ftiin\u0163ific, iar pe de alt\u0103 parte, \u00een siguran\u0163a pe care \u0163i-o confer\u0103 m\u00e2nuirea unor instrumente de lucru performante. Documentarea \u00eendelungat\u0103 \u00een bibliotecile din \u0163ar\u0103 \u015fi de peste hotare (\u00een Statele Unite ale Americii \u015fi \u00een Germania), cercet\u0103rile de teren din arealul rom\u00e2nesc \u015fi din lumea occidental\u0103 (Germania, Italia, Fran\u0163a, Elve\u0163ia, Austria, Cehia, Slovenia) \u015fi oriental\u0103 (Cappadoccia, Cipru) faciliteaz\u0103 compara\u0163iile cu alte figuri aureolate, propun\u00e2nd pun\u0163i de leg\u0103tur\u0103 \u015fi de interpretare \u00eentre legendele \u015fi hagiografiile care au circulat \u00een cele mai diverse zone ale cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii.
\nExist\u0103 un rafinament \u015fi o subtilitate intrinseci demersului, la toate nivelurile lui. Aleg\u00e2ndu-\u015fi un subiect de ni\u015f\u0103, construindu-l din fragmente ce se impun doar unei priviri exersate, Silvia Marin-Barutcieff reu\u015fe\u015fte performan\u0163a de a trasa direc\u0163ii de cercetare, de a modifica atitudini uzate \u015fi de a oferi prospe\u0163ime unor contexte cu aer vetust.
\nSf\u00e2ntul ales nu este, la o prim\u0103 vedere, o figur\u0103 central\u0103 a ierarhiei sacre, de\u015fi \u00een Occidentul medieval a fost r\u00e2nduit printre cei 14 Sfin\u0163i intercesori (al c\u0103ror cult a luat na\u015ftere, \u00een veacul al XIII-lea, pe malurile Dun\u0103rii de Sus). Autoarea \u015ftie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 genul proxim \u015fi diferen\u0163a specific\u0103, integr\u00e2ndu-l printre cei care \u201enu dezerteaz\u0103 niciodat\u0103\u201c, \u015fi c\u0103rora simte nevoia s\u0103 le dedice un scurt poem \u00een proz\u0103: \u201eNu se vorbe\u015fte nic\u0103ieri despre indivizi care s\u0103-\u015fi fi asumat iubirea pentru Hristos ca pe o ofrand\u0103 de vitalitate \u015fi care s\u0103 fi renun\u0163at. (…). Aceast\u0103 ofrand\u0103 de vitalitate define\u015fte martirul; el \u00eei dedic\u0103 integral lui Dumnezeu puterea de a fi viu. Ale\u015fii p\u0103timirilor sunt personaje excep\u0163ionale care-\u015fi tr\u0103iesc cu \u00eend\u00e2rjire op\u0163iunea. Odat\u0103 \u00eenrola\u0163i pe frontul mistic, martirii nu renun\u0163\u0103, martirii \u00eendur\u0103.\u201c (p. 70).
\nPe de alt\u0103 parte, edificiile de cult care \u00eel g\u0103zduiesc \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc, cu excep\u0163ia c\u00e2torva foarte timpurii din Transilvania \u015fi Moldova \u015fi a ctitoriilor br\u00e2ncovene\u015fti, zugr\u0103vite \u00een primii ani ai veacului al XVIII-lea (Polovragi, Mogo\u015foaia, Doice\u015fti), nu \u0163in de categoria monumentelor de art\u0103 de prim rang, \u00een jurul c\u0103rora curg r\u00e2uri de cerneal\u0103. \u00cempodobite, mai ales, \u00een intervalul 1750-1850 (calificat de Maria Golescu drept veacul de aur al artei populare rom\u00e2ne\u015fti), bisericile analizate se \u00eenscriu \u00een categoria unui patrimoniu secund, dar extrem de fertil pentru apari\u0163ia temelor mai pu\u0163in dogmatice (\u00eens\u0103 mult mai expresive), decupate din c\u0103r\u0163ile populare \u015fi din tradi\u0163iile locale. Descifr\u00e2nd imaginile sf\u00e2ntului \u00een decora\u0163ia religioas\u0103, autoarea prezint\u0103, de fapt, programele iconografice, cu apropierea sau dezlegarea lor de canon, contureaz\u0103 traseele zugravilor itineran\u0163i, reconstituind \u015fcoli de pictur\u0103 \u015fi creion\u00e2nd figuri de me\u015fteri emblematici. Peregrin\u0103rile lui Hristofor, de o parte \u015fi de alta a Carpa\u0163ilor, purtat de penelul celor care se mut\u0103, \u00een func\u0163ie de comenzi, din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u00een Transilvania, nu fac dec\u00e2t s\u0103 a\u015ftearn\u0103 alte drumuri (adesea dificil de str\u0103b\u0103tut) sub t\u0103lpile cercet\u0103toarei.
\nUn demers \u015ftiin\u0163ific exemplar, turnat \u00eentr-o scriitur\u0103 fermec\u0103toare (care combin\u0103 tonalit\u0103\u0163ile intrigilor poli\u0163iste, cu cele ale romanelor de mistere \u015fi ale delicatelor poeme \u00een proz\u0103), acompaniat de peste 140 de ilustra\u0163ii ale chipului \u00eendelung studiat constituie formula fericit\u0103 a unui volum care ar merita s\u0103 primeasc\u0103 un premiu al Academiei Rom\u00e2ne. O carte care intrig\u0103 de la eleganta copert\u0103 (semnat\u0103 de \u015etefan Barutcieff) \u015fi de la misterioasa dedica\u0163ie (Lunii lui august), un volum care \u015focheaz\u0103 prin neobi\u015fnuitul formul\u0103rilor \u015fi al al\u0103tur\u0103rilor de idei, prin insolitul c\u0103ut\u0103rilor, a\u015fternute de-a lungul a paisprezece ani de trud\u0103 \u015fi de-a latul a mii de kilometri parcur\u015fi pentru a tr\u0103i iar euforia de a-l purta pe umeri pe purt\u0103torul lui Hristos. Transferul simbolic func\u0163ioneaz\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015fit, \u00eenh\u0103mat la carul fecundului (p. 242), Hristofor \u00ee\u015fi revars\u0103 bog\u0103\u0163ia de sensuri, chipuri \u015fi pove\u015fti peste cea care \u00eel a\u015fterne \u00een cuv\u00e2nt. Toiagul \u00eenflore\u015fte din nou, de data aceasta nu ca semn al primirii graiului, ci ca o m\u0103rturie a binecuv\u00e2nt\u0103rii scrisului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eUn sf\u00e2nt este o \u00eentrebare de via\u0163\u0103 \u015fi de moarte adresat\u0103 celorlal\u0163i\u201c scria Paul Evdochimov, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia asupra umanit\u0103\u0163ii exemplare \u015fi a dialogului pe care \u00eel instituie prin simpla prezen\u0163\u0103. Rareori cei care se apleac\u0103 meditativ asupra acestor \u00eentreb\u0103ri pilduitoare descind din alte sfere dec\u00e2t cele teologice. \u00cen cazul speciali\u015ftilor \u00een istoria bisericii… Cite\u0219te mai mult »A-l purta pe cel care te poart\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[6674],"class_list":["post-21650","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-silvia-marin-barutcieff"],"views":1909,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21650","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21650"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21650\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21650"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21650"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21650"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}