Iar deasupra tuturora va vorbi
\nvreun mititel,
\nNu sl\u0103vindu-te pe tine…
\nlustruindu-se pe el<\/p>\n
…Se pare c\u0103 nu am m\u00e2n\u0103 bun\u0103 la mini\u015ftrii Culturii. Cum m\u0103 g\u00e2ndesc de bine la unul, cum nu mai e \u00een func\u0163ie! Uite, nu mai departe de acum c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eei uram succes \u00een func\u0163ie doamnei Heged\u00fcs, sper\u00e2nd c\u0103 o s\u0103 fac\u0103 toate c\u00e2te le-a promis \u2013 ea \u015fi cu predecesorul ei politic, domnul Kelemen… \u015ei praful s-a ales de tot: de promisiuni, de programe, de proiecte, de bugete… P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 praful s-a ales \u015fi de oamenii care se tot uit\u0103 \u00een lungul z\u0103rii, sper\u00e2nd c\u0103 o s\u0103 vin\u0103 un ministru al Culturii responsabil la conducerea Ministerului. Praful s-a ales de to\u0163i oamenii am\u0103gi\u0163i c\u0103 Ministerul ar putea s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 atribu\u0163iile constitu\u0163ionale. Aici nu conteaz\u0103 scuzele cu demisiile for\u0163ate sau nefor\u0163ate, politice sau nepolitice, determinate de alegeri sau de toanele unor lideri de partid. Rezultatul conteaz\u0103! N-a\u015f vrea s\u0103 trag turta pe spuza unora, dar trebuie s\u0103 observ c\u0103, de la Adrian Iorgulescu \u00eencoace, nici un ministru nu a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 ceea ce ar fi trebuit (nu ceea ce \u015fi-a propus, c\u0103 asta deja nu mai conteaz\u0103). S\u0103 v\u0103 spun c\u00e2\u0163i mini\u015ftri am avut, de la sf\u00e2r\u015fitul lui 2008 \u00eencoace? V\u0103 spun: nou\u0103 (dintre care unul a avut dou\u0103 mandate). \u015ei?
\nT\u0103cerea dvs. e un r\u0103spuns.
\nDar s\u0103 revenim la oile noastre muzeografice.
\nDup\u0103 cum v\u0103 spuneam se pune la cale organizarea unui muzeu al Europei, la Bruxelles. Este prematur s\u0103 vorbim acum despre cum va ar\u0103ta. Organizatorii au dep\u0103\u015fit deja cam toate termenele pe care le primiser\u0103 pentru finalizarea proiectului. Acum se discut\u0103 despre 2016. O s\u0103 vedem… Problema fundamental\u0103 este aceea a identit\u0103\u0163ii culturale europene, pe care acest muzeu este nevoit, de pl\u0103cere sau din obliga\u0163ie, s\u0103 o delimiteze, s\u0103 o constate, s\u0103 o muzeifice (nu-mi plac conota\u0163iile acestui termen, dar acum se potrivesc). Ne vom \u00eentoarce mereu la defini\u0163ia Europei, at\u00e2ta vreme c\u00e2t Europa va fi de fapt etalonul lumii \u00eentregi; pentru c\u0103 de fapt \u00een func\u0163ie de Europa judec\u0103m \u00eentreaga omenire \u2013 nu doar noi, europenii, ci \u015fi extraeuropenii, dintre care mul\u0163i se simt exclu\u015fi, frustra\u0163i, discrimina\u0163i, tocmai pentru c\u0103 sunt diferi\u0163i, pentru c\u0103 lumea pe care au mo\u015ftenit-o ei este altfel dec\u00e2t lumea european\u0103. Europocentrismul este o boal\u0103 pe care \u00eencerc\u0103m s\u0103 o eradic\u0103m din sufletele \u015fi min\u0163ile noastre, f\u0103r\u0103 s\u0103 prea izbutim, pentru c\u0103 toate continentele par, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, s\u0103 doreasc\u0103 s\u0103 ne imite.
\nPatrimoniul de m\u00e2ine este arta de azi. Tocmai am spus un truism. Dar ce art\u0103 avem azi?
\nDup\u0103 cum ar spune Trahanache, \u00een celebrul s\u0103u dialog cu Farfuridi, din actul al II-lea al Scrisorii\u2026: \u201eM\u0103 rog, ia s\u0103 ne t\u0103lm\u0103cim noi pu\u0163intel…\u201c! \u015ei s\u0103 lu\u0103m un exemplu. S\u0103 nu fie cu sup\u0103rare, dar \u00eel iau ca exemplu pe cel mai \u201ebine\u201c (adic\u0103, cel mai scump) v\u00e2ndut artist al zilelor noastre. Un fel de Leonardo (iart\u0103-m\u0103, Doamne, pentru blasfemie!) al contemporaneit\u0103\u0163ii: \u00eensu\u015fi domnia-sa Jeff Koons. Domnul \u00een cauz\u0103 (pentru cei care au deschis televizoarele dup\u0103 ce a \u00eenceput arta contemporan\u0103) este american \u015fi s-a n\u0103scut cu aproape 60 de ani \u00eenainte. S-a remarcat ceva mai pu\u0163in prin ceea ce unii dintre contemporanii no\u015ftri numesc, \u00eenc\u0103, art\u0103, ci mai ales prin c\u0103s\u0103toria sa cu numita Staller Ilona Anna \u2013 o budapestan\u0103 aflat\u0103 \u015fi ea la v\u00e2rsta deplinei maturit\u0103\u0163i (tocmai ce a \u00eemplinit 63 de ani) \u2013 \u015fi care i-a pozat so\u0163ului s\u0103u \u00een diverse ipostaze, cel mai adesea cu anusul. Da, doamna \u00een cauz\u0103 a fost \u015fi europarlamentar (\u00eentre 1987 \u015fi 1991, din partea Italiei), dar cel mai important lucru este c\u0103 a r\u0103mas \u00een memoria colectiv\u0103 pentru apari\u0163iile sale din filmele pornografice, de-a lungul c\u0103rora a izbutit s\u0103 \u00eentre\u0163in\u0103 rela\u0163ii sexuale cu vreo 3 sau 4.000 de persoane (nu-\u015fi mai aduce aminte cu precizie), de ambele sexe. So\u0163ul s\u0103u de atunci (au divor\u0163at \u00eentre timp), domnul Koons, a reu\u015fit de-a lungul carierei sale s\u0103 se ocupe \u015fi de alte lucruri dec\u00e2t de fotografierea partenerei sale, de\u015fi una dintre cele mai notabile opere pe care a realizat-o \u00een \u00eentreaga lui via\u0163\u0103 se nume\u015fte Ilona\u2019s Asshole (netraductibil, pentru necunosc\u0103torii limbii engleze).
\nN-a\u015f vrea s\u0103 crede\u0163i c\u0103 sunt vreun pudibond crescut la pension. Nu imaginile strict pornografice m\u0103 \u00eengre\u0163o\u015feaz\u0103; am v\u0103zut destule desene pornografice semnate de Picasso, de exemplu, \u015fi trebuie s\u0103 m\u0103rturisesc asupra valorii lor artistice des\u0103v\u00e2r\u015fite (ca s\u0103 nu mai vorbesc despre minunile elenice sau hinduse!). Problema \u201eartei\u201c lui Koons este tocmai perfecta ei goliciune l\u0103untric\u0103. Problema lucr\u0103rilor lui Koons este c\u0103 ceea ce exploateaz\u0103 el este tocmai lipsa oric\u0103rui mesaj al acestora. A pornit de la banalul Iepure din 1986, aflat, azi, \u00een colec\u0163ia Muzeului de Art\u0103 Contemporan\u0103 din Chicago. A reluat, a m\u0103rit \u015fi a supraexploatat aceast\u0103… sculptur\u0103 (???), aduc\u00e2nd-o la dimensiuni gigantice, lustruind-o \u015fi color\u00e2nd-o orbitor. Nici aceast\u0103 lucrare, nici cele din seria Banalitate nu au ar\u0103tat altceva dec\u00e2t ni\u015fte obiecte perfect… banale, str\u0103lucitor \u015fi viu colorate \u015fi supradimensionate. Lucr\u0103rile sale au fost cump\u0103rate de Guggenheim, de Pinault \u015fi de alte asemenea mari muzee private ale lumii. Marile case de licita\u0163ii au ajuns s\u0103 se bat\u0103 pe o\u0163elurile sale polisate, funda\u0163iile au ajuns s\u0103 stea la mila dona\u0163iilor sale pentru copiii n\u0103p\u0103stui\u0163i ai lumii, muzeele, de la cele de art\u0103 contemporan\u0103 p\u00e2n\u0103 la Versailles, l-au ad\u0103postit cu venera\u0163ie. \u00cen 2007, a devenit Ofi\u0163er al Legiunii de Onoare \u015fi, \u00een acela\u015fi an, o realizare a sa pe nume Inim\u0103 at\u00e2rn\u00e2nd\u0103 (traducerea \u00eemi apar\u0163ine) s-a v\u00e2ndut la Sotheby\u2019s cu 23,6 milioane de dolari \u2013 la vremea aceea, cea mai scump\u0103 lucrare a unui artist \u00een via\u0163\u0103 v\u00e2ndut\u0103 la o licita\u0163ie public\u0103.
\n\u00cen general, aprecierile la adresa lui merg de la magnific la mizerabil. Chiar \u015fi cei care \u00eei apreciaz\u0103 opera \u00eei constat\u0103 cinismul \u015fi observ\u0103 faptul c\u0103 a influen\u0163at apari\u0163ia unor emuli de genul lui Damien Hirst (\u015ftiu c\u0103 am mai vorbit despre acest personaj, cu mult mai cinic \u015fi mai \u201egol\u201c dec\u00e2t Koons din toate punctele de vedere).
\nRecent, Koons, al c\u0103rui z\u00e2mbet fad, fals \u015fi \u00eeng\u00e2mfat mi-aduce aminte de bravul nostru britanic Nigel Farage, a bifat apari\u0163ia sa \u00een dou\u0103 dintre marile muzee ale lumii: Muzeul Whitney din New York (unde a contorizat peste 400.000 de vizitatori) \u015fi Muzeul de Art\u0103 Modern\u0103 (Centrul Pompidou) din Paris, unde \u00eel mai pute\u0163i vedea p\u00e2n\u0103 la 27 aprilie 2015, \u00een cazul \u00een care chiar nu ave\u0163i pe ce s\u0103 v\u0103 da\u0163i banii. Fiecare dintre lucr\u0103rile expuse \u2013 fie c\u0103 este vorba despre Michael Jackson \u015fi bule sau Iepure \u2013 valoreaz\u0103 c\u00e2teva bune milioane de euro (desigur, la bursele marilor case de licita\u0163ii). Urmarea? Koons este, dup\u0103 cum spune \u00c9ric Loret, \u201eartistul pe care ador\u0103m s\u0103 \u00eel detest\u0103m\u201c. Este, \u00eentr-adev\u0103r, artistul favorit al miliardarilor \u015fi al s\u0103racilor care achizi\u0163ioneaz\u0103, pentru c\u00e2\u0163iva euro (ce a\u0163i spus? c\u0103 nu asta e valuta na\u0163ional\u0103 \u00een Rom\u00e2nia? M\u0103 rog…), albuma\u015fe cu reproduceri lucioase ale o\u0163elurilor sale. Expozi\u0163ia parizian\u0103, curatoriat\u0103 de Bernard Blist\u010dne, \u00ee\u015fi propune s\u0103 ofere opera de art\u0103 oricui, s\u0103 o fac\u0103 disponibil\u0103 pentru interesul tuturor (chiar \u015fi dac\u0103 nu pentru buzunarul oricui, de\u015fi pute\u0163i s\u0103 v\u0103 cump\u0103ra\u0163i o mul\u0163ime de pixuri, brelocuri \u015fi \u015fepcu\u0163e la pre\u0163uri de nimic). \u00centr-adev\u0103r, universul lui Koons este cel pe care ni-l imagin\u0103m fiecare dintre noi pentru eternul \u015fi incon\u015ftientul copil care a fost Michael Jackson, construind, eteric, lumi inexistente, dar perfecte \u00een splendoarea lucirii lor inefabile. Muzeul este, mai presus de orice, apogeul recunoa\u015fterii universale a valorii. Dup\u0103 cum accepta chiar Fran\u00e7ois Pinault, \u201ec\u00e2nd o institu\u0163ie public\u0103 expune un artist, valoarea sa pe pia\u0163\u0103 cre\u015fte. Este un efect inevitabil\u201c. Cu doar un an \u00een urm\u0103, Koons a reu\u015fit s\u0103 stabileasc\u0103 un record absolut pentru o lucrare v\u00e2ndut\u0103 la licita\u0163ie apar\u0163in\u00e2nd unui artist \u00een via\u0163\u0103: 47 milioane de euro pentru C\u00e2inele balon \u2013 o lucrare \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd un c\u00e2ine \u201elucrat\u201c \u00eentr-un balon din plastic (obiectul fiind, evident, din o\u0163el lustruit). Re\u0163eta este binecunoscut\u0103 (\u015fi temeinic aplicat\u0103). Se ia un muzeu \u015fi se doteaz\u0103 cu un consiliu de administra\u0163ie format din oameni boga\u0163i, cu speran\u0163a c\u0103 ace\u015ftia vor aduce muzeului bani pentru achizi\u0163ii. Oamenii boga\u0163i sunt colec\u0163ionari de art\u0103. Colec\u0163ionarii de art\u0103 sunt \u201em\u00e2n\u0103-n-m\u00e2n\u0103\u201c cu v\u00e2nz\u0103torii de art\u0103, care aleg, din marea de arti\u015fti, unul sau doi. Arti\u015ftii \u00een cauz\u0103 sunt propulsa\u0163i \u00een sfera de interes a colec\u0163ionarilor, care cump\u0103r\u0103 masiv operele lor \u015fi recomand\u0103 muzeelor s\u0103 fac\u0103 acela\u015fi lucru. Muzeele ajung s\u0103 investeasc\u0103 sume fantastice \u00een lucr\u0103ri considerate excep\u0163ionale de c\u0103tre colec\u0163ionarii care fac parte din consiliile de administra\u0163ie ale muzeelor \u015fi care au, \u00een colec\u0163iile lor private, opere ale arti\u015ftilor colec\u0163iona\u0163i de muzee \u2013 ceea ce le confer\u0103 arti\u015ftilor credibilitate \u015fi faim\u0103. Pare cinic, pare foarte cinic, dar e foarte adev\u0103rat. Dac\u0103 nu ar fi, nu s-ar putea explica de ce acum 14 ani Michael Jackson cu bule se vindea cu 5,6 milioane de dolari, \u00een 2012 Lalele se vindeau cu 33,6 milioane de dolari, iar acum C\u00e2inele a spart pia\u0163a cu cele 47 de milioane de euro. Da, toat\u0103 opera lui Koons este o imens\u0103 oglind\u0103 a\u015fezat\u0103 deasupra societ\u0103\u0163ii americane, este un elogiu adus kitsch-ului. Este un elogiu serial adus banului, pentru c\u0103 obiectele sale pot fi reproduse la infinit, oric\u00e2t ar vrea autorul s\u0103 ne spun\u0103 c\u0103 este vorba despre edi\u0163ii limitate. Dar v\u0103 \u00eentreb: aceast\u0103 curb\u0103 a demen\u0163ei nu cumva ne atinge \u015fi pe noi, europenii? Nu cumva suntem \u015fi noi contamina\u0163i de spiritul acesta cinic, de anularea valorilor \u00een numele postmodernismului, de jocul meschin de-a asumarea nimicului \u00een numele nimicului? M\u0103 simt precum un spectator al imaginii cu fata babii, care \u00ee\u015fi alegea lada cea mai str\u0103lucitoare, dar care era plin\u0103 de balauri. Este ca \u015fi cum a\u015f privi la promisiunile doamnelor \u015fi domnilor mini\u015ftri ai Culturii din Rom\u00e2nia pentru legi complete ale patrimoniului \u015fi pentru bani curg\u00e2nd g\u00e2rl\u0103 spre nestematele valorilor str\u0103mo\u015fe\u015fti \u2013 din care, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, nu se alege dec\u00e2t praful \u015fi pulberea p\u0103m\u00e2ntului \u015fi sclipiciul de pe obiectele lui Koons. Sclipiciul acesta nu este altceva dec\u00e2t lipsa de suflet pe care Papa Francisc o clama \u00een discursul amintit \u015fi de mine cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een urm\u0103. Sclipiciul acesta va umple galeriile de art\u0103 ale Muzeului Europei de la Bruxelles? Asta ne reprezint\u0103 pe noi, europenii? Glan\u0163ul orbitor al pre\u0163urilor de la casele de licita\u0163ii?
\nA\u015f fi prea naiv dac\u0103 a\u015f a\u015ftepta un r\u0103spuns. Poate…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Iar deasupra tuturora va vorbi vreun mititel, Nu sl\u0103vindu-te pe tine… lustruindu-se pe el …Se pare c\u0103 nu am m\u00e2n\u0103 bun\u0103 la mini\u015ftrii Culturii. Cum m\u0103 g\u00e2ndesc de bine la unul, cum nu mai e \u00een func\u0163ie! Uite, nu mai departe de acum c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eei uram succes \u00een func\u0163ie doamnei Heged\u00fcs, sper\u00e2nd c\u0103 o… Cite\u0219te mai mult »Muzeele \u2013 de la sufletul european la Koons al en\u015fpelea<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[],"class_list":["post-21648","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate"],"views":1678,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21648","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21648"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21648\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21648"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21648"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21648"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}