Nu de mult, Alexandru Zub, un istoric dintre cei mai \u00eensemna\u0163i ai no\u015ftri, o con\u015ftiin\u0163\u0103 a vremii de ieri \u015fi de azi, un om de aprig\u0103 silin\u0163\u0103 \u015fi de considerabile realiz\u0103ri, un savant de orizont european, a \u00eemplinit 80 de ani.
\nNu este greu de \u0163inut minte pentru mine. Sunt dator s-o \u015ftiu prin natura preocup\u0103rilor mele \u015fi fiindc\u0103 \u00eentre noi este o diferen\u0163\u0103 de cinci ani. \u00cei \u015ftiu, prin urmare, v\u00e2rsta f\u0103r\u0103 a apela la alte c\u0103ut\u0103ri suplimentare, \u00een calendar.
\nNu \u015ftiu c\u00e2t de intens s-au preocupat cei din cercurile academice \u015fi institu\u0163iile istorice de s\u0103rb\u0103torirea zilei de na\u015ftere a colegului lor. Urm\u0103resc tot mai greu s\u0103rb\u0103torile de acest tip, fiind re\u0163inut de povara v\u00e2rstei, de imperativele ei. \u00cen cele trei-patru publica\u0163ii culturale la care am acces nu am observat \u00eens\u0103 semnele unor omagii ad\u00e2nci.
\nTr\u0103im cumva pe apucate, dup\u0103 direc\u0163ii \u015fi repere \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, dup\u0103 libertatea toanelor care poruncesc alegerea valorilor \u015fi scara preferin\u0163elor. A\u015fa c\u0103, fiind prin\u015fi \u00een imediat \u015fi \u00een contingent, nu mai avem timp s\u0103 arunc\u0103m o privire de ad\u00e2nc\u0103 recuno\u015ftin\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de cei care au ilustrat spiritul rom\u00e2nesc \u015fi s-au istovit \u00een credin\u0163a slujirii lui. S\u0103 fim lini\u015fti\u0163i: istorici mai sunt patru-cinci, economi\u015fti poate mai pu\u0163ini, matematicieni \u015fi fizicieni poate mai mul\u0163i, litera\u0163i, bine\u00een\u0163eles, mai mul\u0163i, dar ar\u015fi de dorin\u0163a de a \u015fti dac\u0103 au fost sau n-au fost cu \u201eSecu\u201d etc., etc. \u015fi vin, pe urm\u0103, \u201eprivighetorile de la televiziune\u201d, care le \u015ftiu \u015fi le or\u00e2nduiesc pe toate: tr\u0103im pe ceasul ei \u015fi pe spusele ei, pe toanele ei.
\nRog s\u0103-mi fie iertat\u0103 aceast\u0103 digresiune bezmetic\u0103 \u00eentr-un ceas care se cuvine solemn \u015fi de ad\u00e2nc\u0103 vibra\u0163ie sufleteasc\u0103.
\nDar prin ce i se cuvine domnului Alexandru Zub recuno\u015ftin\u0163a na\u0163ional\u0103?
\nPrin aceea c\u0103 este cel mai \u00eensemnat istoriograf al \u0163\u0103rii noastre. El a des\u0163elenit \u00eentregul scris al istoriografiei noastre, de la cronicari \u015fi p\u00e2n\u0103 la contemporanii s\u0103i. A \u00eentocmit exegeze scrupuloase, de aprig\u0103 munc\u0103 \u015fi de intens\u0103 medita\u0163ie, cum sunt cele consacrate lui Mihail Kog\u0103lniceanu sau Vasile P\u00e2rvan, a rev\u0103rsat noi lumini asupra lui Nicolae Iorga \u015fi A.D. Xenopol, a investigat \u015fcolile istoriografice \u015fi opera celor care le-au ilustrat \u00een cadrul unor curente culturale, ca de exemplu junimismul, a realizat radiografia istoriografiei rom\u00e2ne \u00een perioada interbelic\u0103, a \u00eembinat proiec\u0163ia tabloului de ansamblu cu exegeze de analiz\u0103 infinitezimal\u0103. Domnul profesor Zub are, cred, dintre rom\u00e2ni cea mai larg\u0103 cultur\u0103 asupra istoriografiei universale, pornind de la pleiada romantismului francez la exponen\u0163ii \u015fcolilor germane de istorie \u015fi de la str\u0103lucitoarea \u201e\u015fcoal\u0103 a Analelor\u201d la reprezentan\u0163ii de seam\u0103 ai istoriografiei engleze sau nord-americane.
\nDac\u0103 ar fi s\u0103 rezum\u0103m semnifica\u0163ia operei istoriografice a profesorului Zub \u00een cultura rom\u00e2n\u0103, a\u015f eviden\u0163ia urm\u0103toarele aspecte: 1. A dezv\u0103luit inegalabil semnifica\u0163ia istoriografiei \u00een cultura rom\u00e2n\u0103; 2. A luminat sensul proceselor istorice reale ale \u0163\u0103rii prin abordarea fenomenului istoriografic \u015fi deci prin receptarea acestuia \u00een opera \u00eentocmit\u0103 de cercet\u0103torii faptelor \u015fi proceselor istorice.
\nA\u015fadar, domnia sa nu face o descriere exterioar\u0103 a scrierilor, a metodelor de cercetare, a valorilor stilistice sau exclusiv a viziunii autorilor. El semnalizeaz\u0103 \u015fi sensurile fenomenelor, d\u00e2nd astfel operei sale o func\u0163ie dual\u0103: de analiz\u0103 a caracteristicilor \u015fi a valorii scrisului autorului, dar \u015fi a sensului proceselor \u015fi fenomenelor abordate \u00een scrierile acestuia.
\nIstoriografia nu este, deci, o sum\u0103 de considera\u0163ii sau o analiz\u0103 a caracteristicilor scrisului unui istoric. Ea este \u015fi o proiec\u0163ie asupra procesului istoric, transpus\u0103 prin scrisul autorului sau operei comentate, dar \u00eentregit\u0103 \u015fi \u00eennobilat\u0103 de cunoa\u015fterea \u015fi de \u00een\u0163elegerea proprie a autorului cercet\u0103rii istoriografice.
\nUn istoriograf nu este un critic literar prin chiar natura fenomenelor abordate. Criticul literar examineaz\u0103 o oper\u0103 de fic\u0163iune. Istoriograful analizeaz\u0103 opera istoric\u0103 a unui autor care \u00ee\u015fi face o preocupare din a p\u0103trunde c\u00e2t mai ad\u00e2nc \u00een procesele unei realit\u0103\u0163i, de a surprinde esen\u0163a, dar \u015fi datele istoriei, de a transmite, pe c\u00e2t posibil corect, ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat. Istoriograful are, ca atare, o dubl\u0103 r\u0103spundere: fa\u0163\u0103 de opera pe care o analizeaz\u0103, fiind dator s\u0103-i pun\u0103 \u00een valoare calit\u0103\u0163ile (sau nereu\u015fitele), dar \u015fi fa\u0163\u0103 de semnifica\u0163iile \u015fi sensurile fenomenelor \u015fi proceselor istorice ca realit\u0103\u0163i obiective ale vie\u0163ii \u015fi activit\u0103\u0163ii oamenilor. Apoi, a cristaliz\u0103rii acestei activit\u0103\u0163i de multe ori contrare inten\u0163iei oamenilor. Istoriograful face, a\u015fadar, o oper\u0103 cultural\u0103 de mare importan\u0163\u0103. Bine\u00een\u0163eles, dac\u0103 are o larg\u0103 viziune apt\u0103 s\u0103 sugereze certitudini ale istoriei reale, nesurprinse de autorul comentat, \u015fi dac\u0103 reu\u015fe\u015fte s\u0103 dea impulsuri noi scrisului istoric ca atare.
\nOr, domnul profesor Alexandru Zub realizeaz\u0103 excelent cele dou\u0103 aspecte men\u0163ionate. Mai mult, el este o personalitate de vast orizont cultural. Scrierile sale au deschideri asupra totalit\u0103\u0163ii fenomenelor culturale ale epocii moderne \u015fi contemporane. Filozofia, sociologia \u015fi literatura g\u0103sesc \u00een opera profesorului Alexandru Zub comentarii ample \u015fi sugestive. Este o minte enciclopedic\u0103, un om care pune \u00een serviciul istoriei \u015fi istoriografiei nuan\u0163ele prismatice ale culturii \u00een genere.
\nSavantul care serbeaz\u0103 acum 80 de ani de via\u0163\u0103 este efectiv \u201eomul deplin al culturii rom\u00e2ne\u201d.
\nMai este \u00eenc\u0103 o tr\u0103s\u0103tur\u0103 care d\u0103 substan\u0163\u0103 sintagmei de mai sus. Domnia sa articuleaz\u0103 fenomenul cultural rom\u00e2nesc la cel european. Sunt pu\u0163ine abord\u0103ri de acest gen \u00een mi\u015fcarea noastr\u0103 cultura-
\nl\u0103. \u015ei mai ales at\u00e2t de sugestive \u015fi de conving\u0103toare. \u00cen scrierile domnului Zub cap\u0103t\u0103 transparen\u0163\u0103 nu doar articularea istoriografiei rom\u00e2ne la cea universal\u0103, dar \u015fi a crea\u0163iei sociologice la cea general european\u0103, a g\u00e2ndirii filozofice sau literare.
\nUnele scrieri ale eruditului ie\u015fean par punctuale; altele, poate, prea st\u0103ruitoare \u00een a epuiza sursele de care dispune. Toate, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, se justific\u0103 \u015fi se v\u0103desc \u00eentemeiate. \u00cen definitiv, erudi\u0163ia nu doar se afirm\u0103; se confirm\u0103 prin istovirea surselor consultate.
\nDar c\u00e2te sugestii p\u0103trunz\u0103toare nu br\u0103zdeaz\u0103 ca fulgerul c\u00e2mpul scrierilor lui Alexandru Zub!
\n\u015ei mai este \u00eenc\u0103 un dat care se cere subliniat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu opera profesorului academician: excelen\u0163a stilistic\u0103 a scrisului s\u0103u. Este parc\u0103 un fluid cald moldovenesc care \u00eei inund\u0103 scrisul de o elegan\u0163\u0103 aparte. \u00cen acela\u015fi timp, domnia sa pune \u00een text o expresie modern\u0103, particip\u00e2nd cumva la modernizarea stilistic\u0103 a limbii rom\u00e2ne, f\u0103r\u0103 s\u0103 concure la sc\u0103l\u00e2mb\u0103iala scrisului literar, dar \u015fi \u015ftiin\u0163ific, de azi. Domnia sa este \u015fi \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 un maestru.
\nAre 80 de ani \u015fi aproape c\u0103 e t\u00e2n\u0103r printre numele exemplare (pe care nu le numesc aici) ale istoriografiei noastre. S\u0103 ne bucur\u0103m \u00eenc\u0103 de prezen\u0163a lor \u015fi, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, s\u0103 ur\u0103m ani mul\u0163i \u015fi rodnici marelui s\u0103rb\u0103torit!\u00a0\u00a0 \u00a0n<\/p>\n
P.S.: Istoria noastr\u0103 academic\u0103 a ajuns la volumul IX \u015fi, probabil, ultimul. C\u00e2ndva se vorbea de un volum istoriografic de \u00eencheiere. Nimeni nu va scrie mai bine ca domnul profesor Alexandru Zub un asemenea volum. Nu \u00eentins pe mii de pagini, ci o sintez\u0103 de 400-450 de pagini, dar scris\u0103 de o m\u00e2n\u0103 de maestru.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Nu de mult, Alexandru Zub, un istoric dintre cei mai \u00eensemna\u0163i ai no\u015ftri, o con\u015ftiin\u0163\u0103 a vremii de ieri \u015fi de azi, un om de aprig\u0103 silin\u0163\u0103 \u015fi de considerabile realiz\u0103ri, un savant de orizont european, a \u00eemplinit 80 de ani. Nu este greu de \u0163inut minte pentru mine. Sunt dator s-o \u015ftiu prin natura… Cite\u0219te mai mult »S\u0103rb\u0103toarea nes\u0103rb\u0103toritului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[12124],"class_list":["post-21631","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-alexandru-zub"],"views":1257,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21631","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21631"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21631\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21631"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21631"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21631"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}