{"id":21629,"date":"2014-12-18T15:32:16","date_gmt":"2014-12-18T13:32:16","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21629"},"modified":"2014-12-18T15:32:16","modified_gmt":"2014-12-18T13:32:16","slug":"principatele-romane-in-vremea-regulamentelor-organice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/principatele-romane-in-vremea-regulamentelor-organice\/","title":{"rendered":"Principatele Rom\u00e2ne \u00een vremea Regulamentelor Organice"},"content":{"rendered":"

O dezbatere la care am participat cu c\u00e2tva timp \u00een urm\u0103 a readus \u00een discu\u0163ie problematica perioadei regulamentare. S-a scris despre acea epoc\u0103, unele lucr\u0103ri r\u0103m\u00e2n\u00e2nd p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi foarte bune, \u00eenc\u00e2t m-am \u00eentrebat, firesc, ce s-ar mai putea spune? \u00cens\u0103, dup\u0103 dou\u0103 zile pline, intense, a trebuit s\u0103 las s\u0103 treac\u0103 (poate prea mult) timp \u00een speran\u0163a c\u0103 ecourile se vor estompa \u015fi o \u201ea\u015fezare\u201d fireasc\u0103 a informa\u0163iilor m\u0103 va ajuta s\u0103 fac mai u\u015for selec\u0163ia celor pe care vreau s\u0103 le prezint.<\/strong> <\/em>
\nPrincipatele Rom\u00e2ne <\/strong>
\nla \u00eenceputul moderniz\u0103rii<\/strong>
\nF\u0103r\u0103 s\u0103-mi propun s\u0103 \u00eencep cu o concluzie, trebuie s\u0103 avertizez c\u0103 diversitatea \u015fi complexitatea temelor supuse analizei, registrul amplu de abordare \u015fi \u00eencheierile care ar putea s\u0103 nasc\u0103 la r\u00e2ndul lor alte (posibile) dezbateri au f\u0103cut ca tema s\u0103 primeasc\u0103 o interpretare (aproape) exhaustiv\u0103. Nici nu putea fi altfel, proiectul \u201eMi\u015fcarea aboli\u0163ionist\u0103 \u00een contextul emancip\u0103rii civile \u015fi politice \u00een Rom\u00e2nia modern\u0103\u201d (director dr. Viorel Achim) fiind el \u00eensu\u015fi de maxim\u0103 complexitate, conferin\u0163a \u201eModernizare social\u0103 \u015fi institu\u0163ional\u0103 \u00een Principatele Rom\u00e2ne, 1831-1859\u201d, organizat\u0103 cu sprijinul Consiliului Na\u0163ional pentru Cercetare \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi sus\u0163inut\u0103 la Institutul de Istorie \u201eN. Iorga\u201d din Bucure\u015fti i-a adunat pe cei mai prestigio\u015fi cercet\u0103tori ai perioadei care au prezentat o analiz\u0103 am\u0103nun\u0163it\u0103, un tablou complet al unui sfert de veac pe care credeam c\u0103 \u00eel cunoa\u015ftem, \u00eenc\u00e2t \u00een ceea ce urmeaz\u0103 trebuie s\u0103 m\u0103 limitez doar la spicuirea c\u00e2torva elemente ce vizeaz\u0103 ansamblul, pe toate celelalte a\u015ftept\u00e2nd s\u0103 le g\u0103sim \u00een lucrarea ce va ap\u0103rea \u00een cur\u00e2nd.
\nFie c\u0103 s-au referit la modernizarea Principatelor Rom\u00e2ne la mijlocul secolului al XIX-lea (principalele aspecte urm\u0103rite fiind emanciparea \u015fi occidentalizarea, ca \u015fi transferul normativ \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103) sau la problemele edilitare ale Bucure\u015ftiului situate (mereu, a\u015f ad\u0103uga!) \u00eentre corup\u0163ie \u015fi neputin\u0163\u0103, fie c\u0103 au cercetat chestiunea emancip\u0103rii popula\u0163iilor minoritare (\u015fi m\u0103 refer mai ales la lucr\u0103rile sus\u0163inute de c\u0103tre cercet\u0103torii Venera \u015fi Viorel Achim, Raluca Tomi sau Bogdan Mateescu) sau situa\u0163ia catolicilor \u015fi a ortodoc\u015filor, to\u0163i istoricii implica\u0163i \u00een proiect au ar\u0103tat c\u0103 se impunea a\u015fezarea na\u0163iei pe o nou\u0103 temelie; c\u0103 aspira\u0163ia spre occidentalizare a fost urmat\u0103 de aboli\u0163ionism, idee mai veche (ce \u00ee\u015fi are originea \u00een Iluminism), \u00eenf\u0103ptuit\u0103 \u00een mai multe etape din cauza unor dificult\u0103\u0163i inerente ale societ\u0103\u0163ii intrate pe drumul moderniz\u0103rii; c\u0103 acest pe c\u00e2t de amplu, pe at\u00e2t de sinuos proces al moderniz\u0103rii a fost mai rapid \u00een cazul elitelor rom\u00e2ne\u015fti dec\u00e2t \u00een r\u00e2ndul minoritarilor; c\u0103 inser\u0163ia social\u0103 a fo\u015ftilor robi a fost lent\u0103 \u015fi oricum incomplet\u0103; c\u0103 \u00een fapt s-a trecut de la un sistem bazat pe rela\u0163ii de influen\u0163\u0103 ale c\u00e2torva familii aristocratice la unul ce reclama autonomie institu\u0163ional\u0103 \u015fi organizare birocratic\u0103 (ceea ce a f\u0103cut ca elementul central s\u0103 fie doar dob\u00e2ndirea \u015fi prelungirea puterii) \u015fi c\u0103 toate aceste \u00eent\u00e2rzieri au afectat ritmul moderniz\u0103rii, dup\u0103 cum a eviden\u0163iat istoricul C\u0103t\u0103lin Turliuc.
\nFaptul este explicabil, a ar\u0103tat Alexandru Mamina de la Institutul de Istorie \u201eN. Iorga\u201d: contextul revolu\u0163ionar european nu a condus \u00een mod necesar la ac\u0163iune, \u00een \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne vorbindu-se mai degrab\u0103 despre o procesualitate istoric\u0103 \u00een care schimbarea s-a produs \u00een func\u0163ie de trei strategii: autoritar\u0103, elitist\u0103 \u015fi democratic\u0103. Prima dintre ele debuteaz\u0103 odat\u0103 cu primii fanario\u0163i \u015fi poate fi urm\u0103rit\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een timpul lui Al. I Cuza, \u00een timp ce strategia elitist\u0103, formulat\u0103 prin memoriile boiere\u015fti, a fost pus\u0103 \u00een practic\u0103 abia \u00een timpul Conven\u0163iei de la Paris \u015fi, ulterior, \u00een timpul monarhiei constitu\u0163ionale. Despre cea de-a treia, democratic\u0103, se poate spune c\u0103 s-a manifestat ocazional (prin revolu\u0163iile de la 1821 \u015fi 1848 sau \u00een contextul luptei pentru unire \u015fi, de asemenea, \u00een vremea campaniei antidinastice din 1870-1871, pentru a fi reluat\u0103 de c\u0103tre gruparea liberal\u0103 radical\u0103 la \u00eenceputul secolului al XX-lea). \u00cen aceste condi\u0163ii este lesne de \u00een\u0163eles de ce singurul factor intern ce putea s\u0103-\u015fi asigure preeminen\u0163a a fost oligarhia latifundiar\u0103 burghez\u0103 ce a acaparat func\u0163ii militare \u015fi administrative \u015fi care a fost astfel mult favorizat\u0103 institu\u0163ional fa\u0163\u0103 de majoritatea rural\u0103 a popula\u0163iei, c\u0103reia i s-a deschis, treptat, calea ascensiunii meritocratice \u2013 o ascensiune cu titlu individual \u00een interiorul sistemului.
\nDac\u0103 democratizarea societ\u0103\u0163ii a fost un proces lent, \u00een politic\u0103 s-a a\u015fteptat mereu momentul favorabil. Atunci c\u00e2nd categoriile populare nu dispuneau de resurse materiale \u015fi de lideri, \u201eafirmarea strategiei democratice a depins \u015fi de trecerea unor reprezentan\u0163i ai puterii militare de partea contest\u0103rii\u201d, a precizat istoricul bucure\u015ftean, d\u00e2ndu-i ca exemplu pe Christian Tell sau pe Alexandru Candiano-Popescu.
\n81 de mahalale <\/strong>
\n\u015fi 42.000 de locuitori<\/strong>
\nO conferin\u0163\u0103 cu totul special\u0103 a fost sus\u0163inut\u0103 de c\u0103tre cercet\u0103toarea Ileana C\u0103zan. Intitulat \u201e\u00centre corup\u0163ie \u015fi neputin\u0163\u0103: aspecte edilitare \u00een Bucure\u015fti la \u00eenceput de modernitate\u201d, studiul a explicat ce anume a f\u0103cut posibil\u0103 persisten\u0163a unor \u201erealit\u0103\u0163i paralele\u201d (dar \u015fi a unor metehne) care, adaug de \u00eendat\u0103, ar putea fi urm\u0103rite p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Nu pentru c\u0103 nu ar fi existat reglement\u0103ri, ci pentru c\u0103 acestea nu se aplicau, capitala fiind \u201esupus\u0103\u201d mereu unor experimente: se c\u0103utau permanent solu\u0163ii noi, care erau duse la bun sf\u00e2r\u015fit rareori, orice \u015fantier r\u0103mas f\u0103r\u0103 fonduri era abandonat \u015fi se prefera un nou experiment. Rezultatul? Drumuri proaste f\u0103cute cu bani foarte mul\u0163i, diferen\u0163e foarte mari \u00eentre nordul verde, cu multe parcuri, \u015fi sudul \u201est\u0103p\u00e2nit\u201d de o atmosfer\u0103 rural\u0103, bune inten\u0163ii z\u0103d\u0103rnicite de absen\u0163a spiritului civic, raportarea sui generis la legisla\u0163ie.
\n\u00cen acela\u015fi timp corup\u0163ia sau nep\u0103sarea f\u0103ceau ca orice m\u0103sur\u0103 s\u0103 fie repede abandonat\u0103: spre exemplu m\u0103turatul (reglementat \u00een 1812), fiind l\u0103sat pe seama cet\u0103\u0163enilor, ducea la adunarea gunoaielor pe spa\u0163ii deschise de unde v\u00e2ntul le spulbera la prima adiere; de asemenea Regulamentul Organic stabilise ca fiecare jude\u0163 s\u0103 aib\u0103 un medic \u015fi un dentist, iar salariile erau pl\u0103tite, dar, nefiind speciali\u015fti, ele umpleau buzunarele unor indivizi care nu aveau nici o leg\u0103tur\u0103 cu medicina (\u00een timp ce la sate fierarii executau manopera numit\u0103 extrac\u0163ie dentar\u0103), cercet\u0103toarea apreciind c\u0103, \u201e\u00een pofida unor preocup\u0103ri pentru urbanistic\u0103, modernizarea Capitalei s-a f\u0103cut greu \u015fi probabil niciodat\u0103 deplin\u201d.
\nPotrivit catagrafiei din 1810, Bucure\u015ftiul era cea mai mare capital\u0103 din Sud-Estul Europei, dup\u0103 cum arat\u0103 cifrele de mai sus, \u00eens\u0103 deosebirile mari care se \u00eenregistreaz\u0103 \u00eentre centru \u015fi periferie, prezen\u0163a c\u00e2inilor pe care \u201enimeni nu \u00eei ia \u00een seam\u0103 \u015fi nimeni nu \u00eei \u00eengrije\u015fte\u201d al\u0103turi de caii pur s\u00e2nge, practicarea jocurilor de noroc \u015fi libertatea deplin\u0103 a moravurilor fac, potrivit martorilor occidentali, ca ora\u015ful s\u0103 fie viu, cu o lume pestri\u0163\u0103, un ora\u015f al veseliei, cu o via\u0163\u0103 cotidian\u0103 deloc plictisitoare, dar a c\u0103rui modernizare trebuie privit\u0103 cu precau\u0163ie, a conchis Ileana C\u0103zan.
\nRusia \u2013 \u201egata oric\u00e2nd <\/strong>
\ns\u0103 ne \u00eenghit\u0103\u201d<\/strong>
\nDintre c\u0103l\u0103torii str\u0103ini prezen\u0163i \u00een Principate, doar unii dintre ei fac referiri la regimul politic al acestora. Ei sunt interesa\u0163i mai ales de schimb\u0103rile produse de Regulamentul Organic, \u00eei eviden\u0163iaz\u0103 limitele, salut\u0103 separarea puterilor \u00een stat, dar vorbesc \u015fi despre amestecul de idei fran\u0163uze\u015fti \u015fi ruse\u015fti, despre independen\u0163\u0103 \u015fi servilism, precum \u015fi despre teama boierilor moldoveni care cred c\u0103 Regulamentul e trec\u0103tor, pe c\u00e2nd Rusia…
\nUnii sunt p\u0103rtinitori, ca de exemplu consulul francez Billcocq, ap\u0103r\u0103tor al lui Al. Ghica, al\u0163ii, cum ar fi Da\u015fcov, care se afl\u0103 \u00een bune rela\u0163ii cu Bibescu, este perceput a fi cel prin care Marea Putere Nordic\u0103 influen\u0163eaz\u0103 rela\u0163iile dintre domn \u015fi institu\u0163iile statului, \u00eenc\u00e2t universitarul Daniela Bu\u015f\u0103 a observat c\u0103 \u00eensemn\u0103rile de c\u0103l\u0103torie ale acestor martori ai transform\u0103rilor din Principate prezint\u0103 o imagine pestri\u0163\u0103 a epocii de tranzi\u0163ie, influen\u0163a str\u0103in\u0103 d\u00e2nd stabilitate, dar \u015fi fragilitate regimurilor politice din cele dou\u0103 \u0163\u0103ri.
\n\u00cen loc de concluzii am ad\u0103uga ceea ce au eviden\u0163iat istoricii \u00een\u015fi\u015fi: faptul c\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 \u201enu se poate vorbi despre o modernizare per se\u201d (C\u0103t\u0103lin Turliuc); c\u0103 unele probleme au r\u0103mas pentru mult timp nerezolvate (cum ar fi problema social\u0103, dar \u015fi cele ce se refereau la regenerarea \u015fi rede\u015fteptarea na\u0163iei), \u00een timp ce discursurile despre identitate se articuleaz\u0103 acum \u00een scrierile pa\u015fopti\u015ftilor (Sorin Antohi); c\u0103 preocup\u0103rile urbanistice treceau \u00eentr-un plan secund c\u00e2nd r\u0103zboaiele, ce necesitau fonduri mari, b\u0103teau la u\u015f\u0103 (Ileana C\u0103zan), dar \u015fi c\u0103 au existat unele reglement\u0103ri care arat\u0103 preocuparea pentru schimbare, toate vorbindu-ne despre o lume a \u00eenceputului de veac XIX ce \u015fi-a avut farmecul, nevoile \u015fi a\u015ftept\u0103rile ei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O dezbatere la care am participat cu c\u00e2tva timp \u00een urm\u0103 a readus \u00een discu\u0163ie problematica perioadei regulamentare. S-a scris despre acea epoc\u0103, unele lucr\u0103ri r\u0103m\u00e2n\u00e2nd p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi foarte bune, \u00eenc\u00e2t m-am \u00eentrebat, firesc, ce s-ar mai putea spune? \u00cens\u0103, dup\u0103 dou\u0103 zile pline, intense, a trebuit s\u0103 las s\u0103 treac\u0103 (poate prea mult) timp… Cite\u0219te mai mult »Principatele Rom\u00e2ne \u00een vremea Regulamentelor Organice<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[13127,13130,13125,13126,13124,271,13129,1634,13128],"class_list":["post-21629","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-alexandru-candiano-popescu","tag-bogdan-mateescu","tag-catalin-turliuc","tag-christian-tell","tag-dr-viorel-achim","tag-ileana-cazan","tag-raluca-tomi","tag-sorin-antohi","tag-viorel-achim"],"views":1589,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21629","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21629"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21629\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21629"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21629"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21629"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}