{"id":21623,"date":"2014-12-18T15:22:04","date_gmt":"2014-12-18T13:22:04","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21623"},"modified":"2014-12-18T15:22:04","modified_gmt":"2014-12-18T13:22:04","slug":"sensul-ardealului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/sensul-ardealului\/","title":{"rendered":"Sensul Ardealului"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Mircea Muthu, <em>Repere culturale transilvane,<\/em> vol. I, Editura Eikon &amp; Scriptor, Cluj-Napoca, 2014<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p><\/blockquote>\n<p>Cunoscutul eseist \u015fi universitar clujean, Mircea Muthu \u015fi-a m\u0103rturisit, la vedere, scopul alc\u0103tuirii acestei c\u0103r\u0163i: \u201eParte integrant\u0103 dintr-o proiectat\u0103 analiz\u0103 spectral\u0103 a culturii ardelene din ultima sut\u0103 de ani (1918-2018), volumul de fa\u0163\u0103 selecteaz\u0103 c\u00e2teva e\u015fantioane istorico-literare de ieri \u015fi de azi \u00een vederea circumscrierii unui \u00abtransilvanism cultural\u00bb din perspectiv\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\u201c.<br \/>\n\u00centr-un mod firesc pentru un critic \u015fi istoric literar \u00eencercat, domnul Mircea Muthu se \u00eentoarce, pentru a-\u015fi contura temeinic tema dominant\u0103, la numele \u015fi la operele unor \u00eenainta\u015fi din acest domeniu, ca \u015fi la operele prozatorilor \u015fi poe\u0163ilor transilvani. S\u0103-i urm\u0103rim \u015fi noi \u00een acest Remember at\u00e2t de bine conturat.<br \/>\nDac\u0103 George Bari\u0163iu vedea \u00een aceast\u0103 parte de \u0163ar\u0103 un \u201erezervor de seriozitate\u201c, Perpessicius \u0163inea s\u0103 vorbeasc\u0103 despre \u201evatra de visuri milenare \u015fi Canaan martirizat\u201c, ca apoi, \u00een 1923, Octavian Goga s\u0103 scrie: \u201e\u00een \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea de ansamblu a noului stat rom\u00e2n, aceast\u0103 lume aduce net\u0103g\u0103duit un aspect de mul\u0163ime mai occidental\u0103, exigen\u0163e culturale mai pozitive, o concep\u0163ie mai larg\u0103 a libert\u0103\u0163ilor cet\u0103\u0163ene\u015fti \u015fi o educa\u0163ie mai veche a spiritului de datorie\u201c.<br \/>\n\u00cen aceea\u015fi direc\u0163ie, filosoful Vasile B\u0103ncil\u0103 preciza, \u00een 1938, c\u0103 \u201esensul Ardealului \u00een configura\u0163ia sufletului rom\u00e2nesc e un sens de tenacitate, pe de o parte, de practicism organic \u015fi de metodism, pe de alt\u0103 parte\u201c. Pentru ca Liviu Rebreanu, \u00eentr-un interviu din 1940, s\u0103 sublinieze un alt adev\u0103r: \u201eSpiritul ardelean constituie numai o component\u0103 a marelui duh rom\u00e2nesc\u201c. Pe aceast\u0103 tem\u0103, \u00eentr-un veritabil \u201ecrescendo\u201c, istoricul literar rom\u00e2n de la Paris, Emil Turdeanu, scria \u00een 2000:<br \/>\n\u201eDimensiunea transilvan\u0103 se dob\u00e2nde\u015fte, se recap\u0103t\u0103, se redescoper\u0103 \u00een s\u00e2ngele tradi\u0163iei. Ardelenismul este o form\u0103 cotidian\u0103 de existen\u0163\u0103. Transilvanii sunt esen\u0163a rom\u00e2nismului. Ardelenii, doar coabitori \u00eentr-un spa\u0163iu geografic \u00een care, \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, s-au n\u0103scut\u201c.<br \/>\nEste meritul lui Mircea Muthu c\u0103, urm\u0103rind o asemenea tem\u0103 special\u0103, trece reflexele ei \u015fi \u00een domeniul literar \u015fi estetic, \u00eencep\u00e2nd cu aser\u0163iunile lui G. C\u0103linescu sau ale lui Ion Breazu, aplicabile la prozatori ca Slavici, Ag\u00e2rbiceanu, Rebreanu, Pavel Dan \u015fi la poe\u0163i ca<br \/>\nG. Co\u015fbuc, O. Goga, Lucian Blaga, Aron Cotru\u015f sau Emil Giurgiuca. \u00cen paralel, sunt observate contribu\u0163iile revistelor transilvane la promovarea acestor idei \u015fi opere literare, binecunoscutele Familia, Luceaf\u0103rul, Tribuna, G\u00e2nd rom\u00e2nesc, Revista Cercului literar, Steaua, Korunk, Echinox, Apostrof.<br \/>\n\u00cen primul capitol al volumului, Pro memoria, citim date importante despre prezen\u0163a lui Ioan Slavici la revista Tribuna din Sibiu, \u00een anii 1884-1889, \u015fi consecin\u0163ele faste ale acestei experien\u0163e \u00een opera sa literar\u0103.<br \/>\nInedite, pline de interes, sunt informa\u0163iile despre pagina cultural\u0103 a ziarului Tribuna, condus de Ion Ag\u00e2rbiceanu \u00een 1939, din care re\u0163inem pledoaria deosebit\u0103 pentru apropierea cultural\u0103 rom\u00e2no-maghiar\u0103, cu multe exemplific\u0103ri conving\u0103toare, \u00een beneficiul ambelor culturi.<br \/>\nO c\u0103l\u0103torie istoric\u0103 printre prezen\u0163ele \u00eemp\u0103ra\u0163ilor de la Viena \u00een Transilvania secolelor XVIII-XIX relev\u0103 semnifica\u0163iile unora dintre ideile \u201eiluminismului transilvan\u201c, ale revolu\u0163iei de la 1848.<br \/>\n\u00cen Amintirea lui Octavian Goga sunt relevate consemn\u0103rile dedicate de c\u0103rturarul Corneliu L. Dragoman, bibliograful-\u015fef al Astrei, familiei \u015fi personalit\u0103\u0163ii marelui poet n\u0103scut la R\u0103\u015finari, prezen\u0163ei sale \u00een memoria cons\u0103tenilor.<br \/>\nMulte considera\u0163ii inedite ne ofer\u0103 Mircea Muthu \u00een efortul de-a limpezi \u201epenumbra\u201c \u00een care se afl\u0103 \u00eenc\u0103 opera lui Ion Ag\u00e2rbiceanu, mai ales cea de povestitor, legat\u0103 de prezen\u0163a sa \u00een Mun\u0163ii Apuseni. Emo\u0163ionante sunt cuvintele din \u201esuplica\u201c prin care cerea s\u0103 fie trimis preot \u00een zona Abrudului: \u201eDar sunt acolo amintirile la care am visat at\u00e2t de mult, amintirile m\u0103re\u0163e \u015fi dureroase ale luptelor ner\u0103spl\u0103tite, pe cari at\u00e2t de mult doresc s\u0103 le pot povesti odat\u0103, dup\u0103 ce mi-a fi tremurat sufletul la vederea mun\u0163ilor, \u015fi dup\u0103 ce voi sim\u0163i mai ad\u00e2nc fiind locuitorul lor\u201c.<br \/>\nSunt, aceste pagini, contribu\u0163ii merituoase la mai buna cunoa\u015ftere a operei ag\u00e2rbicene, al\u0103turi de cele furnizate de Mircea Popa \u015fi, mai recent, de academicianul Eugen Simion \u00een edi\u0163ia de Opere fundamentale.<br \/>\n\u00cen acela\u015fi perimetru de preocup\u0103ri se \u00eenscriu \u015fi aprecierile despre opera tragicului Pavel Dan, v\u0103zut\u0103 ca o adev\u0103rat\u0103 saga transilvan\u0103.<br \/>\nPaginile din Spre iubire integral\u0103 sunt dedicate lui Liviu Rebreanu.<br \/>\nO contribu\u0163ie de seam\u0103 este adus\u0103 la existen\u0163a Cercului literar de la Sibiu, \u00een rela\u0163iile cu Lucian Blaga, precum \u015fi cu profesorul nostru de francez\u0103 Henri Jacquier (1900-1980), cu personalitatea sa bonom\u0103, str\u0103lucitoare.<br \/>\nNu sunt uita\u0163i nici \u201emarginalii\u201c Cercului: Wolf von Aichelburg (1922-1994) \u015fi Victor Iancu (1908-1981).<br \/>\nO not\u0103 aparte citim despre \u015fcoala clujean\u0103 de estetic\u0103.<br \/>\nCapitolul III, Inser\u0163ii contemporane, cuprinde c\u00e2teva subcapitole intitulate: Pe c\u00e2mpia Armaghedonului; O fresc\u0103 transilvan\u0103; Ploile amare; Un ochi care-\u015fi privea orbirea; Cu capul aplecat spre abis; Pe infinitul albastru p\u00e2n\u0103 la negru; Nega\u0163ia care vorbe\u015fte; Privirea lui Orion. Toate aceste pagini relev\u0103 talentul remarcabil de analist al prozei \u015fi poeziei contemporane cu care este \u00eenzestrat Mircea Muthu.<br \/>\nLa fel de inspirate sunt \u015fi aprecierile operei de critic \u015fi de istoric literar ale lui Ion Vlad, colegul meu de facultate, formulate, pe merit, acum c\u00e2nd a \u00eemplinit v\u00e2rsta de 85 de ani.<br \/>\nRegreta\u0163ii Ioana Em. Petrescu, \u00een paginile Concepte cardinale, Liviu Petrescu, \u00een Despre eticul transilvan \u015fi arhiepiscopul Bartolomeu Anania, \u00een Filologul, sunt pomeni\u0163i pe larg cu toate virtu\u0163ile scrisului lor.<br \/>\nLa finalul unei asemenea lecturi sumare, nu-mi r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 laud \u00eenc\u0103 o dat\u0103 alegerea acestei teme importante pentru istoria \u015fi cultura noastr\u0103, ca \u015fi modul viu, personal, \u00een care a fost tratat\u0103 de domnul Mircea Muthu. A\u015ftept\u0103m volumele urm\u0103toare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Mircea Muthu, Repere culturale transilvane, vol. I, Editura Eikon &amp; Scriptor, Cluj-Napoca, 2014 &nbsp; Cunoscutul eseist \u015fi universitar clujean, Mircea Muthu \u015fi-a m\u0103rturisit, la vedere, scopul alc\u0103tuirii acestei c\u0103r\u0163i: \u201eParte integrant\u0103 dintr-o proiectat\u0103 analiz\u0103 spectral\u0103 a culturii ardelene din ultima sut\u0103 de ani (1918-2018), volumul de fa\u0163\u0103 selecteaz\u0103 c\u00e2teva e\u015fantioane istorico-literare de ieri \u015fi de&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/sensul-ardealului\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Sensul Ardealului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3235,13119],"class_list":["post-21623","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-mircea-muthu","tag-repere-culturale-transilvane"],"views":1329,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21623","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21623"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21623\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21623"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21623"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21623"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}