Fuga lui Tolstoi de la Iasnaia Poliana a fost pus\u0103 cel mai adesea pe seama conflictului cu Sofia Andreevna. O judecat\u0103 bazat\u0103, desigur, \u015fi pe faptul c\u0103 \u00een toat\u0103 tragica aventur\u0103 de zece zile, de la Iasnaia Poliana la Astapovo, fugarului \u00eei era team\u0103 c\u0103 so\u0163ia sa va afla itinerariul \u015fi va veni dup\u0103 el. Cum s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat, cu toate m\u0103surile de secretizare luate de Lev Nikolaevici \u015fi credincio\u015fii s\u0103i \u00eenso\u0163itori. Era, se poate presupune, \u015fi o team\u0103 de sine \u00eensu\u015fi, c\u0103ci se va fi g\u00e2ndit c\u0103, odat\u0103 ajuns din urm\u0103 de Sofia Andreevna, ar fi putut ceda, impresionat de crizele ei, fiind astfel tentat s\u0103 se \u00eentoarc\u0103. Dar asta se \u00eenscrie \u00een \u015firul lung de specula\u0163ii generate de evenimentul ce a surprins \u015fi a creat o puternic\u0103 emo\u0163ie \u00een \u00eentreaga lume. \u00cen monumentala biografie Fuga din rai, despre care am scris aici \u015fi s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, Pavel Basinski avanseaz\u0103 mai multe ipoteze, toate valabile \u00eentruc\u00e2t sunt sus\u0163inute cu argumente bazate pe varii m\u0103rturii \u015fi pe analiza ampl\u0103 \u015fi am\u0103nun\u0163it\u0103 a faptelor. Una este dintre cele ce dep\u0103\u015fesc stadiul de ipoteze. Tolstoi a fugit de lume, mai exact de imensa sa popularitate, de celebritatea lui: \u201eLa \u00eenceputul anilor 1980, Tolstoi se dep\u0103\u015fe\u015fte pe sine \u00eensu\u015fi. El nu mai este doar so\u0163 \u015fi scriitor. Tolstoi devine o colosal\u0103 autoritate spiritual\u0103, a c\u0103rei influen\u0163\u0103 \u00een Rusia este comparabil\u0103 numai cu autoritatea \u0163arului \u015fi a Bisericii Ortodoxe. Autoritatea sa, nu numai \u00een Europa \u015fi America, dar \u015fi \u00een Orient, \u00een toate \u0163\u0103rile budiste, hinduiste \u015fi musulmane, cre\u015fte precum o avalan\u015f\u0103 de z\u0103pad\u0103. El se transform\u0103 \u00eentr-un filozof da talia lui Lao Zi \u015fi Confucius, Schopenhauer\u00a0 \u015fi Nietzsche. Zece ani mai t\u00e2rziu, valuri de pelerini de pretutindeni vin la Iasnaia Poliana, vin la \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul lor, la marele \u00een\u0163elept\u201c. Conacul natal de care se lega tot ce \u0163inea de via\u0163a, opera \u015fi sufletul lui Lev Nikolaevici (\u201eF\u0103r\u0103 Iasnaia Poliana mea mi-e greu s\u0103-mi imaginez Rusia \u015fi rela\u0163ia mea cu ea. Poate c\u0103 f\u0103r\u0103 Iasnaia Poliana o s\u0103 v\u0103d mai bine legile de care are nevoie patria mea, dar n-o s\u0103 ajung s-o iubesc p\u0103tima\u015f!\u201c) este literalmente asaltat de oameni de toate v\u00e2rstele, de na\u0163ionalit\u0103\u0163i diferite \u015fi de cele mai diverse condi\u0163ii: sociale, morale, intelectuale, profesionale. Veneau la Iasnaia Poliana studen\u0163i, muncitori, \u0163\u0103rani \u201ecare \u00ee\u015fi pierduser\u0103 speran\u0163a c\u0103 vor afla sensul vie\u0163ii\u201c, dar \u015fi oameni de cultur\u0103, arti\u015fti, militari, ca la un mare duhovnic, care, noteaz\u0103 biograful, nu era duhovnic \u015fi care, el \u00eensu\u015fi, considera c\u0103 via\u0163a e un nonsens. Veneau c\u00e2teva zeci pe zi, ceea ce nu era doar obositor, dar \u015fi contravenea concep\u0163iei lui Tolstoi despre lume \u015fi via\u0163\u0103, cu o formul\u0103 tocit\u0103, dar pe care Pavel Basinski o folose\u015fte cum nu se poate mai adecvat.
\nPersonajele ce au marcat profund destinul lui Tolstoi \u015fi care par chiar mai romane\u015fti dec\u00e2t multe dintre cele ce au intrat \u00een romanele sale, unele \u201ef\u0103r\u0103 eforturi de redactare\u201c precum, de pild\u0103, ca s\u0103 mai amintesc un exemplu pe l\u00e2ng\u0103 cele din prima parte a acestor \u00eensemn\u0103ri, v\u0103rul scriitorului Anatol \u015eostak, devenit Anatol Kuraghin din R\u0103zboi \u015fi pace, sunt mai ales Sofia Andreevna \u015fi Vladimir Tre\u0163kov, personalitate complex\u0103, figur\u0103 charismatic\u0103, pe c\u00e2t de bizar, pe at\u00e2t de fermec\u0103tor amestec de \u00eenger \u015fi demon \u2013 \u00eenger pentru Tolstoi, demon pentru so\u0163ia sa \u2013, responsabil, a\u015fa-zic\u00e2nd, \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 de atmosfera conflictual\u0103 din s\u00e2nul tribului de la Iasnaia Poliana. \u015fi totu\u015fi, Sofia Andreevna, mereu b\u0103nuitoare, dominatoare, \u201eve\u015fnic preocupat\u0103 de latura material\u0103 a familiei\u201c, \u015fi-a g\u0103sit \u00een Tre\u0163kov, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi doreasc\u0103 \u015fi poate f\u0103r\u0103 s-o recunoasc\u0103, omul care s\u0103 o provoace \u015fi s\u0103 o completeze \u00een unele ac\u0163iuni \u015fi ini\u0163iative salutare privind editarea \u015fi difuzarea operei lui Tolstoi. Tre\u0163kov a \u00eenfiin\u0163at special pentru idolul s\u0103u o editur\u0103 \u015fi \u201ea desf\u0103\u015furat o campanie de mas\u0103 pentru traducerea \u015fi editarea lui Tolstoi \u00een str\u0103in\u0103tate\u201c. \u00cen Anglia, de pild\u0103, a ini\u0163iat proiecte editoriale \u015fi jurnalistice \u00een exclusivitate pentru Tolstoi. A fost cel care s-a preocupat de soarta manuscriselor marelui romancier, de p\u0103strarea \u015fi conservarea lor pentru viitorime, la Muzeul Rumian\u0163ev \u015fi apoi la Muzeul de Istorie.
\nPavel Basinski define\u015fte magistral rela\u0163ia dintre Tolstoi \u015fi cel mai apropiat\u00a0 om al s\u0103u, de la o vreme mult mai apropiat \u00een compara\u0163ie cu membrii familiei, o rela\u0163ie indubitabil psihanalizabil\u0103: \u201eAvem de-a face cu un paradox. Recunosc\u00e2ndu-\u015fi locul de \u00abslujitor\u00bb l\u00e2ng\u0103 Tolstoi, Certkov \u00ee\u015fi arog\u0103 dreptul de a-i pretinde s\u0103 se poarte ca \u00abst\u0103p\u00e2n\u00bb. Chiar \u00eei pretinde. \u00abSt\u0103p\u00e2nul\u00bb \u00een cazul de fa\u0163\u0103 nu este un simplu st\u0103p\u00e2n, ci Dumnezeu. Dumnezeu nu are \u015fi nu poate avea so\u0163ie. A\u015fa \u00eenc\u00e2t Certkov depl\u00e2nge singur\u0103tatea lui Tolstoi \u00een familie, dar nu poate pricepe cum de Lev Nikolaevici are parte de bucurii \u00een familia sa\u201c. Analiza faptelor \u015fi a tuturor m\u0103rturiilor \u2013 jurnale, memorii, alte scrieri confesive \u2013 dar \u015fi a romanelor, nuvelelor \u015fi povestirilor lui Tolstoi, \u00eel conduce pe biograf la concluzia c\u0103 ne\u00een\u0163elegerile \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, conflictul mai mult sau mai pu\u0163in deschis dintre Certkov \u015fi Sofia Andreevna vine din faptul c\u00e3 am\u00e2ndoi erau firi despotice, care nu concepeau s\u0103-\u015fi \u00eempart\u0103 \u201elocul al\u0103turi de Tolstoi\u201c, locul \u00een sufletul s\u0103u, chiar dac\u0103 acesta era \u201enem\u0103rginit \u015fi ajungea pentru to\u0163i\u201c. Fiecare dintre cei doi \u00eel voia numai pentru sine. E de \u00een\u0163eles ca un astfel de conflict s\u0103 tensioneze dramatic rela\u0163ia dintre so\u0163i p\u00e2n\u0103 la o grav\u0103 deteriorare. Nu numai Sofia Andreevna era revoltat\u0103 de comportamentul \u201e\u00eenvr\u0103jbitorului\u201c, cum \u00eel considera ea pe Tre\u0163kov, ci, de la un punct \u00eencolo, \u015fi al\u0163i membri ai familiei, care \u00eel priviser\u0103 cu simpatie \u015fi cu admira\u0163ie pe cel ce, altminteri, avea destule calit\u0103\u0163i ca s\u0103 trezeasc\u0103 asemenea sentimente. Nu mai departe Maria, una din fiicele scriitorului, care fusese impresionat\u0103 \u015fi cucerit\u0103 chiar de \u0163inuta \u015fi farmecul aristocratului personaj, \u201eagent\u201c al tat\u0103lui s\u0103u, se nelini\u015fte\u015fte \u015fi nu mai vede cu ochi buni rolul \u201eslujitorului\u201c, p\u0103r\u00e2ndu-i-se c\u0103, prin excesul s\u0103u de zel, \u00eel priva, pur \u015fi simplu, pe \u201est\u0103p\u00e2n\u201c de libertate, fiindc\u0103 \u00eei controla p\u00e2n\u0103 \u015fi coresponden\u0163a. \u201eSlujitorul\u201c devenise, \u00een fapt, st\u0103p\u00e2nul \u201est\u0103p\u00e2nului\u201c. Din nara\u0163iunea \u015fi analiza lui Pavel Basinski am putea crede, \u015fi nu f\u0103r\u0103 temei, c\u0103 dac\u0103 n-ar fi fost permanenta ne\u00eencredere \u015fi intolerabilul amestec \u00een familia scriitorului, Certkov ar fi putut colabora benefic cu Sofia Andreevna, cu fiii \u015fi fiicele lui Tolstoi. Acest personaj e mai mult dec\u00e2t unul romanesc. Uimesc for\u0163a sa de persuasiune \u015fi siguran\u0163a cu care \u00eel dirijeaz\u0103 subtil, dar extrem de eficient pe \u201est\u0103p\u00e2n\u201c. Sigur, era \u00een rela\u0163ia lor \u015fi o dependen\u0163\u0103 reciproc\u0103, poten\u0163at\u0103 de comunicarea profund\u0103 \u00een plan spiritual. \u015fi nu e vorba doar de unitatea de vederi privind credin\u0163a, religia, divinitatea, ci de o viziune mai larg\u0103, de o filosofie, de un mod de a privi lumea, existen\u0163a \u015fi condi\u0163ia uman\u0103. Faimoasa scrisoare a marelui romancier av\u00e2nd ca subiect plecarea, retragerea (fuga!) din lume, reprodus\u0103 de Ivan Bunin \u00een cartea sa Eliberarea lui Tolstoi, din care citeaz\u0103 \u015fi Pavel Basinski, este una din dovezile peremptorii. Autorul ei abordeaz\u0103 complicata problem\u0103 a plec\u0103rii cu o extraordinar\u0103 simplitate \u015fi economie de cuvinte, oferind o tem\u0103 de studiu, de reflec\u0163ie, filozofilor \u015fi teologilor. Numai un geniu ca Tolstoi, comenteaz\u0103 biograful \u015fi exegetul lui, poate conferi Sens (cu majuscul\u0103) \u201eunei fapte excentrice pornit\u0103 dintr-un banal conflict de familie…\u201c. Scrisoarea, observ\u0103 Basinski, exprim\u0103 \u015fi legitimeaz\u0103 o anumit\u0103 filosofie: \u201e…cum pleac\u0103 hindu\u015fii pe la 60 de ani \u00een p\u0103duri, cum vrea orice b\u0103tr\u00e2n religios s\u0103-\u015fi \u00eenchine ultimii ani lui Dumnezeu, iar nu farselor, calambururilor, b\u00e2rfelor, tenisului, a\u015fa \u015fi eu, p\u0103\u015find \u00een al 70-lea an al meu, \u00eemi doresc din toate puterile sufletului aceast\u0103 lini\u015fte, singur\u0103tate \u015fi un acord, fie \u015fi nu unul deplin, dar nici un dezacord strident al vie\u0163ii mele cu credin\u0163ele \u015fi cu con\u015ftiin\u0163a mea\u201c. Da, \u00eens\u0103, scrie biograful, schi\u0163\u00e2nd un portret psihologic: \u201eTolstoi nu era \u00abhindusul\u00bb acela pe care-l \u015ftiau to\u0163i c\u0103 renun\u0163\u0103 la lume \u015fi pleac\u0103 \u00een codri. El avea firea complicat\u0103 a rusului, era puternic \u015fi slab, \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat \u015fi sentimental, \u00een\u0163elept \u015fi gelos, bl\u00e2nd, delicat \u015fi uneori de o duritate merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la absurd\u201c.
\nDup\u0103 lungul \u015fi captivantul excurs, desf\u0103\u015furat pe mai multe planuri narative, privind via\u0163a, opera \u015fi epoca lui Tolstoi, \u00eentreprins cu scopul declarat de a p\u0103trunde misterul fugii marelui scriitor din \u201eraiul\u201c de la Iasnaia Poliana, Pavel Basinski se vede nevoit s\u0103-\u015fi \u00eencheie aventura pe c\u00e2t de fascinant\u0103 pe at\u00e2t de dificil\u0103 cu ceea ce nume\u015fte \u201edefini\u0163ia atotcuprinz\u0103toare\u201c a Sofiei Andreevna: \u201eCe s-a \u00eent\u00e2mplat este de ne\u00een\u0163eles \u015fi va fi pentru totdeauna de nep\u0103truns\u201c.
\nPrin urmare, povestea fugii lui Tolstoi nu se va sf\u00e2r\u015fi niciodat\u0103. \u00cen definitiv, important nu e at\u00e2t s\u0103 ne explic\u0103m ce s-a \u00eent\u00e2mplat, ci c\u0103 ea, fuga lui Tolstoi, a devenit de mult un mit. Un mit pe care orice repovestire de anvergura celei a lui Pavel Basinski nu face dec\u00e2t s\u0103-l re\u00eentemeieze.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Fuga lui Tolstoi de la Iasnaia Poliana a fost pus\u0103 cel mai adesea pe seama conflictului cu Sofia Andreevna. O judecat\u0103 bazat\u0103, desigur, \u015fi pe faptul c\u0103 \u00een toat\u0103 tragica aventur\u0103 de zece zile, de la Iasnaia Poliana la Astapovo, fugarului \u00eei era team\u0103 c\u0103 so\u0163ia sa va afla itinerariul \u015fi va veni dup\u0103 el.… Cite\u0219te mai mult »\u201eFuga din rai\u201c sau mitul re\u00eentemeiat<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13118,13116,13117],"class_list":["post-21621","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-biografie-tolstoi","tag-opera-lui-tolstoi","tag-viata-lui-tolstoi"],"views":1437,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21621","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21621"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21621\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21621"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21621"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21621"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}