{"id":21614,"date":"2014-12-18T15:04:24","date_gmt":"2014-12-18T13:04:24","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21614"},"modified":"2014-12-18T15:04:24","modified_gmt":"2014-12-18T13:04:24","slug":"spectrele-crizei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/spectrele-crizei\/","title":{"rendered":"Spectrele crizei"},"content":{"rendered":"

Monica S\u0103vulescu Voudouri, V\u0103 scriu din Atena, \u00een anii crizei,<\/em> Editura Tracus Arte, Bucure\u015fti, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Anul acesta, am c\u0103l\u0103torit de dou\u0103 ori \u00een fascinanta Ellada. \u00cent\u00e2mplarea a f\u0103cut ca, \u00een decursul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii petrecute \u00een Larisa, cel mai mare ora\u015f din regiunea Thesalia, s\u0103-mi s\u0103rb\u0103toresc ziua de na\u015ftere laolalt\u0103 cu prieteni greci \u015fi spanioli. Afla\u0163i cu to\u0163ii seara \u00eentr-un restaurant, am comandat c\u00e2teva b\u0103uturi. Cur\u00e2nd, \u00eens\u0103, chelnerii au \u00eenceput s\u0103 umple masa cu platouri \u00eenc\u0103rcate de m\u00e2nc\u0103ruri tradi\u0163ionale. Surprin\u015fi, le-am sugerat c\u0103 ne gre\u015fiser\u0103 comanda. Voio\u015fi, osp\u0103tarii ne-au transmis c\u0103 totul era din partea casei. Ospitalitatea grecilor nu l\u0103sa s\u0103 se \u00eentrevad\u0103 deloc \u015focul economic \u015fi spiritual pe care \u00eel resim\u0163iser\u0103 nu cu mult timp \u00een urm\u0103, imediat dup\u0103 instaurarea recesiunii. Din acest motiv, \u00eent\u00e2lnirea cu volumul Monic\u0103i S\u0103vulescu Voudouri, V\u0103 scriu din Atena, \u00een anii crizei, a fost o revela\u0163ie personal\u0103: cartea prezint\u0103, din punctul de vedere al intelectualului plasat chiar \u00een epicentru, efectele dramatice ale crizei elene, dezv\u0103luind o stare de fapt inimaginabil\u0103 pentru cei care nu au luat parte, \u00een mod direct, la alienarea general\u0103 cauzat\u0103 de falimentul \u0163\u0103rii.<\/strong> <\/em>
\nScriitor \u015fi antropolog rom\u00e2n stabilit \u00een Grecia, Monica S\u0103vulescu Vouduri depune, \u00een \u201escrisorile\u201c antologate de Tracus Arte (publicate ini\u0163ial \u00een revista Contemporanul), o m\u0103rturie autentic\u0103 despre situa\u0163ia economic\u0103, social\u0103 \u015fi identitar\u0103 a patriei lui Homer. Gestul autoarei provine din loialitatea fa\u0163\u0103 de poporul care o g\u0103zduie\u015fte din 2007 \u00eencoace. Totu\u015fi, articolele sale nu con\u0163in observa\u0163ii reci, de proces-verbal, nu fac anchet\u0103 jurnalistic\u0103 stearp\u0103, ci sunt veritabile pagini de literatur\u0103. Textele din V\u0103 scriu din Atena, \u00een anii crizei sunt proze scurte autonome.
\nCele c\u00e2teva portrete creionate aici devin memorabile prin tragismul \u015fi consecven\u0163a fa\u0163\u0103 de un ideal: Nikos, un antreprenor din Pireu, moare de inim\u0103 rea dup\u0103 ce doi imigran\u0163i africani se infiltreaz\u0103 \u00een camionul cu care transporta produse tradi\u0163ionale grece\u015fti \u00een Europa Occidental\u0103. Este prins \u00een Germania \u015fi judecat, iar procesul de doi ani \u00eei provoac\u0103 sf\u00e2r\u015fitul. Un alt personaj exemplar este cizmarul Panaiotaki; afectat de criz\u0103 fizic \u015fi financiar, b\u0103rbatul este for\u0163at s\u0103-\u015fi mute atelierul \u00eentr-un subsol dezafectat. Nici m\u0103car solidaritatea clien\u0163ilor s\u0103i eterni \u2013 care \u00eei pl\u0103teau un euro pentru o lucrare proast\u0103, doar de dragul de a-l ajuta \u2013 nu se dovede\u015fte suficient\u0103 \u00een condi\u0163ii de recesiune. De altfel, gesturile de umanitate pot fi \u00eent\u00e2lnite la tot pasul \u00een cartea Monic\u0103i S\u0103vulescu Voudouri. Zgudui\u0163i de criz\u0103, grecii se \u00eentrajutoreaz\u0103 prin \u00eenfiin\u0163area de diferite centre \u015fi comitete de sprijin, promov\u00e2nd o adev\u0103rat\u0103 etic\u0103 a altruismului civic.
\nCuv\u00e2ntul \u201eanapoda\u201c, citit de greci literal, \u201ecu picioarele \u00een sus\u201c, este definitoriu pentru a descrie situa\u0163ia poporului grec \u00een cei mai duri ani ai recesiunii. \u00cenchiderea micilor pr\u0103v\u0103lii \u015fi a tavernelor, precum \u015fi deprinderea m\u00e2ncatului \u00een singur\u0103tate, \u00een incinta casei (\u201en-am ajuns eu \u00eenc\u0103 a\u015fa de r\u0103u \u00eenc\u00e2t s\u0103 m\u0103n\u00e2nc singur\u201c \u2013 \u00eei spunea un vecin autoarei \u00eenainte de instaurarea crizei) sunt primele semne ale sc\u0103derii financiare. Treptat, se ajunge la inechitate social\u0103, iar criza economic\u0103 devine o maladie, un spectru amenin\u0163\u0103tor. \u201eTroika\u201c, termenul folosit de Nigel Farage pentru a desemna dictatura impus\u0103 \u00een Grecia \u00een timpul recesiunii de triumviratul FMI – Banca Central European\u0103 – Comisia European\u0103, st\u00e2rne\u015fte teama locuitorilor \u0163\u0103rii care trebuie s\u0103 fie permanent aten\u0163i la ceea ce li se (re)comand\u0103. La fel ca \u00een tragedia antic\u0103, oamenii devin fanto\u015fele unei deux et machina: \u201eSt\u0103m cu ochii la televizor, ca s\u0103 vedem ce mai face Troika. C\u00e2nd mai vine, c\u00e2nd mai pleac\u0103, ne dau, nu ne dau. C\u0103tre miezul nop\u0163ii, luminile \u00eencep s\u0103 se sting\u0103 prin apartamente. Ne culc\u0103m ame\u0163i\u0163i de cifre, de termeni pe care nu-i cunoa\u015ftem, de ratinguri\u201c. De parc\u0103 n-ar fi suficient\u0103, criza efectiv\u0103 \u00ee\u015fi aduce cu sine \u015fi spectrul, poten\u0163ialitatea.
\nUn corolar al s\u0103r\u0103ciei lucii, m\u00e2niei \u015fi de\u015fert\u0103ciunii resim\u0163ite de popula\u0163ie este emigrarea. \u00cens\u0103\u015fi fiica Monic\u0103i S\u0103vulescu Voudouri emigreaz\u0103, \u00eempreun\u0103 cu familia, \u00een Fran\u0163a, \u00een c\u0103utarea unui viitor mai promi\u0163\u0103tor. A te str\u0103muta \u00een alt\u0103 \u0163ar\u0103 \u2013 crede autoarea \u2013 \u00eenseamn\u0103 a tr\u0103i dincolo de o folie de plastic, pe care po\u0163i cel mult s-o atingi, nicidecum s-o p\u0103trunzi. R\u0103ma\u015fi \u00een Grecia falimentar\u0103, oamenii defri\u015feaz\u0103 parcurile \u015fi taie copacii pentru a se \u00eenc\u0103lzi. Frigul caloriferelor este o metonimie pentru r\u0103ceala spiritului indus\u0103 de criz\u0103. \u00cen plus, palmierii se \u00eemboln\u0103vesc \u015fi mor. \u00centreaga natur\u0103 se raliaz\u0103 la dezastrul produs de recesiune. Simbolurile rezisten\u0163ei d\u0103t\u0103toare de speran\u0163\u0103 sunt bulbii de floare mo\u015fteni\u0163i de scriitoare de la str\u0103-str\u0103bunica sa, care nu preget\u0103 s\u0103 r\u0103sar\u0103 \u015fi s\u0103 arate recursivitatea istoriei.
\nSchimonosi\u0163i de foamete, \u015fomaj \u015fi de regimul privativ, oamenii nu \u00eengenuncheaz\u0103, ci aleg rezisten\u0163a prin cultur\u0103: \u201eFugim cu toate puterile din calea depresiei. Ne ap\u0103r\u0103m, bezmetici, de grijile zilnice. \u00cencerc\u0103m s\u0103 uit\u0103m, m\u0103car pentru c\u00e2teva ceasuri, de impozitele ucig\u0103toare. De lipsa de bani. De peisajul care se ur\u00e2\u0163e\u015fte sub ochii no\u015ftri, c\u0103z\u00e2nd sub povara s\u0103r\u0103ciei (…) Ne refugiem \u00een cultur\u0103. Parc\u0103 am mai tr\u0103it o dat\u0103 acest fenomen. L-am tr\u0103it prin anii \u201980, \u00eenainte de emigrare, \u00een Rom\u00e2nia (Monica S\u0103vulescu Voudouri a plecat din Rom\u00e2nia \u00een 1985, tr\u0103ind \u00een Olanda p\u00e2n\u0103 \u00een 2007 \u2013 n.m.). Acela\u015fi. \u015ei totu\u015fi altfel. Completamente altfel\u201c. Ca urmare a retragerii \u00een cultur\u0103, se \u00eenmul\u0163esc reprezenta\u0163iile teatrale f\u0103cute dup\u0103 clasici; chiar \u015fi emisiunile TV se schimb\u0103. Un sfat pre\u0163ios primit de autoare vine din partea lui Stavros Deligiorgis, emerit profesor american de literatur\u0103 comparat\u0103: \u201eC\u00e2nd \u0163i-e fric\u0103 de via\u0163\u0103, e bine s\u0103 te \u00eentorci la clasici. Cite\u015fte Homer, cite\u015fte Shakespeare. Vei dob\u00e2ndi sentimentul istoriei\u201c. Recomandarea literatului este universal valabil\u0103. Pus\u0103 \u00een fa\u0163a exemplarit\u0103\u0163ii unor caractere sau evenimente, fiin\u0163a uman\u0103 \u00ee\u015fi poate reconsidera destinul.
\nDe-a dreptul cov\u00e2r\u015fitoare sunt problemele segreg\u0103rii \u015fi \u201ev\u00e2n\u0103torii de oamenii\u201c. Prima dintre ele vine s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 premoni\u0163iile antropologilor care afirmau c\u0103 s\u0103r\u0103cia va deveni pretext de separare a oamenilor \u015fi de cobor\u00e2re pe scara social\u0103. Neput\u00e2nd concura cu cei care de\u0163in diferitele tipuri de capital, s\u0103racii vor deveni victime sigure. Cel\u0103lalt subiect de reflec\u0163ie \u2013 \u201ev\u00e2n\u0103toarea de oameni\u201c \u2013 \u00eei survine scriitoarei stabilite \u00een Atena prin intermediul c\u0103r\u0163ii omonime semnate de Gr\u00e9goire Chamayou. Acolo, filosoful francez descrie toate tipurile de v\u00e2n\u0103toare existente de-a lungul veacurilor \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi. Taxonomia se \u00eencheie cu v\u00e2n\u0103toarea de tip xenofob a str\u0103inilor la care Monica S\u0103vulescu Voudouri ar ad\u0103uga v\u00e2n\u0103toarea de popoare (Siria, Iran, Liban etc.).
\nCa o sum\u0103 a tuturor ideilor dezb\u0103tute, volumul V\u0103 scriu din Atena, \u00een anii crizei se \u00eenchide cu postulatul puterii omului de a \u00eembl\u00e2nzi omul, inspirat\u0103 de nepoata autoarei, Merima, adoptat\u0103 din Africa. \u201eG\u00e2ndirea s\u0103lbatic\u0103\u201c, sub diferitele ei forme, exist\u0103 \u00een fiecare dintre noi \u015fi poate sta la baza \u00eentemeierii unei politici de solidaritate social\u0103.
\nDup\u0103 lectura c\u0103r\u0163ii Monic\u0103i S\u0103vulescu Voudori, nicio \u00eentoarcere \u00een Grecia nu mai poate fi o re\u00eentoarcere. \u015ei nici ospitalitatea elenilor nu va mai fi, pentru mine, doar un gest de simpatie gratuit\u0103. Efharisto, kiria Voudouri!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Monica S\u0103vulescu Voudouri, V\u0103 scriu din Atena, \u00een anii crizei, Editura Tracus Arte, Bucure\u015fti, 2014   Anul acesta, am c\u0103l\u0103torit de dou\u0103 ori \u00een fascinanta Ellada. \u00cent\u00e2mplarea a f\u0103cut ca, \u00een decursul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii petrecute \u00een Larisa, cel mai mare ora\u015f din regiunea Thesalia, s\u0103-mi s\u0103rb\u0103toresc ziua de na\u015ftere laolalt\u0103 cu prieteni greci \u015fi spanioli. Afla\u0163i… Cite\u0219te mai mult »Spectrele crizei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13111,8639,13110],"class_list":["post-21614","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-in-anii-crizei","tag-monica-savulescu-voudouri","tag-va-scriu-din-atena"],"views":1429,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21614","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21614"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21614\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21614"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21614"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21614"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}