{"id":21610,"date":"2014-12-18T14:59:37","date_gmt":"2014-12-18T12:59:37","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21610"},"modified":"2014-12-18T14:59:37","modified_gmt":"2014-12-18T12:59:37","slug":"despre-actualitatea-liberalismului-recuperari-ideologice-si-perspective-practice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-actualitatea-liberalismului-recuperari-ideologice-si-perspective-practice\/","title":{"rendered":"Despre actualitatea liberalismului. Recuper\u0103ri ideologice \u015fi perspective practice"},"content":{"rendered":"

Daniel \u015eandru, Ipostaze ale ideologiei \u00een teoria politic\u0103,<\/em> Ia\u015fi, Polirom, 2014, 288 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 
\nIdeologie, teorie, \u015ftiin\u0163\u0103 politic\u0103. Termeni complec\u015fi \u015fi, din p\u0103cate, utiliza\u0163i deseori inter\u015fanjabil. Dac\u0103 teoria politic\u0103 a fost \u015fi este considerat\u0103 \u00eenc\u0103, de\u015fi \u015fi-a l\u0103rgit considerabil autonomia \u2013 un subdomeniu al \u015ftiin\u0163ei politice departajat de \u015ftiin\u0163a politic\u0103 propriu-zis\u0103, descriptiv\u0103, printr-un plus de normativitate (1), ideologia politic\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00een schimb o \u201eCenu\u015f\u0103reas\u0103\u201c a politologiei din cauza unui demers care a \u00eenceput \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea. Este vorba, sus\u0163ine autorul \u015fi nu numai, despre critica marxist\u0103 a ideologiei, \u00een\u0163eleas\u0103 drept \u201efals\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103\u201c, distorsionare a realit\u0103\u0163ii \u00een beneficiul unei anumite clase sociale (burghezia), care \u00ee\u015fi prezint\u0103 mesajul \u015fi interesele particulare ca fiind universale. Este adev\u0103rat c\u0103 Marx \u015fi colaboratorul s\u0103u Engels au creat, prin teleologia, determinismul par\u0163ial \u015fi preten\u0163iile de \u015ftiin\u0163ificitate ale propriei metode de cercetare a socialului o nou\u0103 ideologie politic\u0103, una care a fost ulterior osificat\u0103 \u015fi dogmatizat\u0103 de regimurile leniniste, \u00een care con\u0163inutul marxismului originar s-a p\u0103strat doar retoric sau a fost ridiculizat aproape p\u00e2n\u0103 la dispari\u0163ie, dar nu este mai pu\u0163in adev\u0103rat c\u0103 cei doi au identificat caren\u0163ele majore ale liberalismului capitalist din acea perioad\u0103, o ideologie care \u00eencepuse demult s\u0103 \u00ee\u015fi submineze propriile asump\u0163ii teoretice. Adam Smith, p\u0103rintele liberalismului clasic, fusese primul care avertizase c\u0103 libertatea pie\u0163ei este periclitat\u0103 \u00een primul r\u00e2nd de marii proprietari cu interese monopoliste. \u00cen a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea ace\u015fti mari industria\u015fi deturnaser\u0103 discursul pie\u0163ei libere \u00een proriul beneficiu, at\u00e2t \u00een Europa, c\u00e2t \u015fi \u00een colonii. Din acest punct de vedere, ideologia celor doi beneficia de autenticitate \u015fi de o dorin\u0163\u0103 real\u0103 de a veni \u00een \u00eent\u00e2mpinarea gravelor probleme sociale ale epocii.
\nPentru politologul ie\u015fean, ideologia are o component\u0103 pragmatic\u0103, fiind un context cultural particular ce orienteaz\u0103 dezvoltarea unor institu\u0163ii specifice, respectiv una identitar-integrativ\u0103, oferind semnifica\u0163ie \u015fi perspectiv\u0103 membrilor unei comunit\u0103\u0163i. \u00cen\u0163eleas\u0103 drept un \u201esistem de idei \u015fi credin\u0163e conturate \u00een orice societate, sistem situat la nivelul imaginarului socio-politic \u015fi care are rolul de a trasa un cadru normativ \u015fi ac\u0163ional cu privire la stilul de func\u0163ionalitate a respectivei societ\u0103\u0163i\u201c (p. 20, subl \u00een orig.) \u2013 ideologia trebuie reevaluat\u0103 \u00een sensul renun\u0163\u0103rii la eticheta depreciativ\u0103 pe care i-a conferit-o marxismul, transform\u00e2ndu-se \u00eentr-un bun indispensabil pentru \u00een\u0163elegerea, motivarea \u015fi mobilizarea civic\u0103 a societ\u0103\u0163ilor contemporane. Mai mult, subliniaz\u0103 \u015eandru, nici o societate nu posed\u0103 o singur\u0103, ci mai multe ideologii, suprapuse \u015fi\/ sau conflictuale (pp. 20-21). Alte accep\u0163iuni utile ale ideologiei \u00een sensul folosit de autor g\u0103sim \u00een deja citata Enciclopedie Blackwell a g\u00e2ndirii politice: \u201econstela\u0163ii de credin\u0163e \u015fi expresii cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 simbolic\u0103, prin care lumea este prezentat\u0103, interpretat\u0103 \u015fi evaluat\u0103 \u00eentr-un fel menit s\u0103 modeleze, s\u0103 mobilizeze, s\u0103 orienteze, s\u0103 organizeze \u015fi s\u0103 justifice anumite modalit\u0103\u0163i sau direc\u0163ii de ac\u0163iune \u015fi s\u0103 anatemizeze altele\u201c(2). Deci ideologiile politice disting \u00eentotdeauna \u00eentre un \u201enoi\u201c, respectiv un \u201eceilal\u0163i\u201c. Acest fapt nu trebuie depl\u00e2ns, consider\u0103 autorul, ci doar constatat: politica este f\u0103cut\u0103 \u00eentotdeauna pornind de la grupuri particulare, nu de la umanitatea generic\u0103, dar, \u00een m\u0103sura \u00een care aceste grupuri caut\u0103 legitimitate \u015fi sunt legitime, ele trebuie s\u0103 se adreseze pe c\u00e2t posibil acelei umanit\u0103\u0163i, acelei universalit\u0103\u0163i, cu alte cuvinte, care orienteaz\u0103 practica politic\u0103 sub forma idealului, f\u0103r\u0103 a \u00eencerca \u00eens\u0103 s\u0103 i se substituie. Genul acesta de ini\u0163iative, \u015ftim de la Leszek Kolakowski, sunt dezastruoase, echival\u00e2nd cu sacrificarea democra\u0163iei \u00een beneficiul totalitarismelor de dreapta sau de st\u00e2nga (3).
\nCeea ce autorul recuz\u0103 ca abuz semantic asupra ideologiei este tocmai aplicarea acesteia \u201ela toate sistemele de idei care-\u015fi exagereaz\u0103 importan\u0163a \u00een constituirea \u015fi transformarea realit\u0103\u0163ii\u201c. Chiar dac\u0103 nu este vorba aici de perspectiva marxist\u0103 asupra ideologiei, autorul este intrigat de faptul c\u0103 mul\u0163i cercet\u0103tori utilizeaz\u0103 sensul marxist al ideologiei de \u201eideea rea\u201c, chiar \u015fi \u00een absen\u0163a afilierii lor la pozi\u0163iile marxiste. \u015eandru ar fi cu siguran\u0163\u0103 de acord cu perspectiva lui Karl Manheim asupra ideologiilor, pe care de altfel \u00eel \u015fi citeaz\u0103 apreciativ, \u00een ciuda forma\u0163iei neomarxiste a acestuia, pe care nu o \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte: \u201eIdeologiile sunt caracterizate drept sisteme de simboluri c\u0103rora nu trebuie s\u0103 li se impute lipsa calit\u0103\u0163ilor pe care le posed\u0103 teoriile \u015ftiin\u0163ifice, strategiile pragmatice sau filozofiile morale \u00eentemeiate pe ra\u0163iune. Ele reprezint\u0103 un tip aparte de forma\u0163ie cultural\u0103, ce ofer\u0103 interpret\u0103ri ale lumii formulate expresiv, valorizante \u015fi directive atunci c\u00e2nd reperele tradi\u0163ionale \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai \u00eendeplineasc\u0103 aceast\u0103 func\u0163ie practic\u0103\u201c (4). Ideologiile sunt deci un produs specific modernit\u0103\u0163ii, \u00een care \u201ereperele tradi\u0163ionale\u201c se dizolv\u0103 pentru a face loc primatului ra\u0163iunii.
\nDe\u015fi recunoa\u015fte legitimitatea tuturor ideologiilor politice democratice, consacrate \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XIX-lea, politologul ie\u015fean \u00ee\u015fi afirm\u0103 consecvent simpatiile pentru liberalism. Pentru c\u0103 a ajuns s\u0103 \u00eensemne multe lucruri, unele dintre ele, postulate de neoliberalismul contemporan, fiind de-a dreptul incompatibile cu asump\u0163iile de baz\u0103 ale formei clasice a acestei ideologii politice \u2013 autorul afirm\u0103 necesitatea reinvent\u0103rii liberalismului \u00een primul r\u00e2nd ca program politic delimitat pe c\u00e2t posibil de op\u0163iunile colaboratorilor sau ale adversarilor politici. \u00cen primul r\u00e2nd ca program politic deoarece succesul ideologic al liberalismului este incontestabil. Dar \u015fi aici, sus\u0163ine \u015eandru, liberalismul ar trebui s\u0103 renun\u0163e la preten\u0163iile sale teleologice, la pozitivismul \u015fi ra\u0163ionalismul exacerbat pe care l-a mo\u015ftenit de la teoreticienii de secol XIX, pentru a se dedica prezentului cu mai mult\u0103 rigurozitate, pun\u00e2ndu-i la dispozi\u0163ie propria \u015fi deja certificata palet\u0103 conceptual\u0103 \u015fi empiric\u0103 deopotriv\u0103: votul universal, respectarea drepturilor omului, abolirea oric\u0103rei forme de cenzur\u0103, toleran\u0163a \u015fi pluralismul.
\nIpostaze ale Ideologiei \u00een teoria politic\u0103 nu trateaz\u0103 numai ideologiile politice democratice sau anti-democratice (populismul), ci \u015fi imaginarul \u00een care acestea, al\u0103turi de simboluri \u015fi mituri, sunt incluse. \u015eandru identific\u0103 \u015fi analizeaz\u0103 cu minu\u0163iozitate cinci mituri politice specifice Rom\u00e2niei de dup\u0103 1989: \u201einterbelicul ca mit fondator al postcomunismului, mitul dezideologiz\u0103rii postcomuniste, mitul democra\u0163iei originale, mitul reconstruc\u0163iei\/ reformei politice \u015fi mitul omului providen\u0163ial\u201c (p. 83, subl. \u00een orig.; pp. 84-97). Volumul, care se \u00eencheie cu o analiz\u0103 a ideilor politice ale sociologului Petre Andrei, respectiv ale liberal-conservatorului (mai degrab\u0103 conservator-liberalului, din punctul meu de vedere), \u00eenainte de a opta pentru via\u0163a monastic\u0103, N. Steinhardt \u2013 este o apari\u0163ie rar\u0103 \u00een peisajul intelectual rom\u00e2nesc, dominat de un liberalism mult mai agresiv, dogmatic \u015fi totalmente lipsit de modera\u0163ia pe care o clameaz\u0103 cu at\u00e2ta asiduitate. Din acest motiv, dar \u015fi din multe altele, pe care sper c\u0103 le-am atins m\u0103car par\u0163ial \u00een r\u00e2ndurile de mai sus, cartea merit\u0103 f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate citit\u0103.<\/p>\n

\n

1. David Miller (coord.), Enciclopedia Blackwell a g\u00e2ndirii politice, traducere de Dragan Stoianovici, Humanitas, Bucure\u015fti, 2000, pp. 724-730.
\n2. Miller, Enciclopedia, p. 366.
\n3. Leszek Kolakowski, Modernitatea sub un neobosit colimator, traducere de Mihnea Gafi\u0163a, Curtea Veche, Bucure\u015fti, 2007, p. 208.
\n4. Miller, Enciclopedia, pp. 366-367.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Daniel \u015eandru, Ipostaze ale ideologiei \u00een teoria politic\u0103, Ia\u015fi, Polirom, 2014, 288 p.   Ideologie, teorie, \u015ftiin\u0163\u0103 politic\u0103. Termeni complec\u015fi \u015fi, din p\u0103cate, utiliza\u0163i deseori inter\u015fanjabil. Dac\u0103 teoria politic\u0103 a fost \u015fi este considerat\u0103 \u00eenc\u0103, de\u015fi \u015fi-a l\u0103rgit considerabil autonomia \u2013 un subdomeniu al \u015ftiin\u0163ei politice departajat de \u015ftiin\u0163a politic\u0103 propriu-zis\u0103, descriptiv\u0103, printr-un plus de… Cite\u0219te mai mult »Despre actualitatea liberalismului. Recuper\u0103ri ideologice \u015fi perspective practice<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[13108,13109],"class_list":["post-21610","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-daniel-sandru","tag-ipostaze-ale-ideologiei-in-teoria-politica"],"views":1428,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21610","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21610"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21610\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21610"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21610"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21610"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}