Mul\u0163i oameni pun degrad\u0103rile din via\u0163a societ\u0103\u0163ilor de azi (descompunerea tradi\u0163iilor, atrofierea sim\u0163ului civic, debusolarea educa\u0163iei etc.) \u015fi neajunsurile (alunecarea \u00een autoritarism, manipularea sistematic\u0103, expansiunea indiferen\u0163ei etc.) \u00een seama globaliz\u0103rii \u015fi, fiind vorba de un proces cu viitor incert, devin sceptici. Ei percep \u00een mare c\u0103 a avut loc o schimbare a lumii, care a dat \u201esocietatea globalizat\u0103\u201c, dar nu mai \u00eentrev\u0103d o schimbare capabil\u0103 s\u0103 reanime speran\u0163ele. Chiar a\u015fa de sumbru arat\u0103 viitorul? Eu cred c\u0103 sunt \u015fi alte semne. Pentru a ne l\u0103muri c\u0103 exist\u0103 un dincolo al actualei globaliz\u0103ri este nevoie \u00eens\u0103 de o analiz\u0103 precis\u0103 (\u015fi nu de simple reac\u0163ii de insatisfac\u0163ie!) \u015fi de vorbirea la obiect (\u00een locul amestec\u0103rii lucrurilor!). Numai a\u015fa vom avea alternativ\u0103 la abord\u0103rile deja ideologizate, \u00een care se vorbe\u015fte aproximativ \u015fi se explic\u0103 infim, \u015fi care, \u00een loc s\u0103 l\u0103mureasc\u0103 lucrurile, le fac mai stranii dec\u00e2t sunt.
\nS\u0103 observ\u0103m din capul locului c\u0103 \u201esocietatea globalizat\u0103\u201c a rezultat din \u00eenl\u0103turarea barierelor vamale \u015fi a altor opreli\u015fti tradi\u0163ionale la circula\u0163ia bunurilor, serviciilor \u015fi persoanelor \u00eentre state. Aceast\u0103 \u00eenl\u0103turare, venit\u0103 \u2013 spre deosebire de modernizare, care avea premise religioase \u2013\u00a0 din ra\u0163iuni de valorificare economic\u0103, a pus oamenii \u00een contact mai mult dec\u00e2t oric\u00e2nd odinioar\u0103. C\u00e2t\u0103 exist\u0103 \u00een clipa de fa\u0163\u0103, aceast\u0103 societate a rezultat din globaliz\u0103rile ce au avut loc deocamdat\u0103 \u00een economie, comunica\u0163ii, cunoa\u015fterea \u015ftiin\u0163ific\u0103, educa\u0163ie, securitate.
\nConform conota\u0163iei consacrate a globaliz\u0103rii, este vorba de o societate \u00een care s-au aplicat \u2013\u00a0 administrativ, politic \u015fi, prin implica\u0163ie, cultural \u2013\u00a0 o seam\u0103 de defini\u0163ii de precizare, limitative \u015fi limitate ca orice asemenea defini\u0163ie, ce alc\u0103tuiesc la un loc un sistem. Este vorba de defini\u0163ii ce ne scot din dic\u0163ionarele \u015ftiin\u0163elor sociale clasice \u015fi ne duc \u00een cu totul alt\u0103 direc\u0163ie: a) pia\u0163a global\u0103 este regulatorul unic al activit\u0103\u0163ilor; b) competi\u0163ia este condi\u0163ia dezvolt\u0103rii nu numai a economiei, ci \u015fi a societ\u0103\u0163ii, sub toate aspectele \u2013\u00a0 institu\u0163ii, cultur\u0103, con\u015ftiin\u0163a de sine etc.; c) economia este ob\u0163inere a profitului cu resurse c\u00e2t mai ieftine \u015fi decizii autonome ale produc\u0103torului; c) statul este instrument al sporirii competitivit\u0103\u0163ii propriilor produse pe pia\u0163\u0103; d) cultura este contribu\u0163ie la intensificarea valorii ad\u0103ugate a produselor; e) libertatea este manifestare ne\u00eengr\u0103dit\u0103 a ini\u0163iativei individuale; g) natura este simplu material pentru prelucr\u0103ri indefinite; h) psihicul este ansamblu de opera\u0163ii cognitive, iar educa\u0163ia este formare de competen\u0163e.
\nPutem evalua aceste defini\u0163ii de precizare \u00eentr-un fel sau altul. Unii v\u0103d \u00een ele un pas \u00eenainte (c\u0103ci s-ar face mai opera\u0163ionale folosirile acelor termeni), al\u0163ii v\u0103d ceea ce defini\u0163iile amintite exclud (de pild\u0103, pia\u0163a na\u0163ional\u0103 este ignorat\u0103, cooperarea din societate este desconsiderat\u0103, statul drept cadru al form\u0103rii voin\u0163ei politice nu mai conteaz\u0103, cultura ca articulare a sensurilor \u00ee\u015fi pierde sensul, educa\u0163ia pentru valori este suspectat\u0103 etc.). Aceste defini\u0163ii sunt \u00eens\u0103 de luat \u00een seam\u0103 a\u015fa cum sunt, \u00eenainte de orice interpretare, dac\u0103 vrem ca evalu\u0103rile pe care le facem s\u0103 poat\u0103 sus\u0163ine decizii chibzuite.
\nExist\u0103, se \u015ftie prea bine, o critic\u0103 articulat\u0103 a globaliz\u0103rii. Nu m\u0103 g\u00e2ndesc aici la acea reac\u0163ie difuz\u0103, cu informa\u0163ii \u00eendoielnice (\u201estr\u0103inii ne iau totul\u201c, \u201enu mai este nimic na\u0163ional\u201c, \u201enatura vine uzurpat\u0103\u201c etc.) \u015fi f\u0103r\u0103 de criterii limpezite (nu se \u015ftie dac\u0103 globalizarea este criticabil\u0103 deoarece propriile presta\u0163ii sunt necompetitive sau ea este \u00een sine ceva de privit critic) \u015fi, de fapt, f\u0103r\u0103 de consecin\u0163e. \u00cen afara, bine\u00een\u0163eles, a unui bavardaj despre globalizare ce trece ca perpetu\u0103 lamentare, \u00eentr-o atmosfer\u0103 de neputin\u0163\u0103 a organiz\u0103rii! M\u0103 refer la critica ce a atins trepte de conceptualizare precise \u015fi a luat forma unor argument\u0103ri sistematice, peste care nu se poate trece f\u0103r\u0103 pierderi.
\nEste vorba de analize ale unor investigatori \u015fi g\u00e2nditori de prim-plan, ale c\u0103ror argumente nu sunt tratate cu indiferen\u0163\u0103 de c\u0103tre deciden\u0163i. Aceste analize urc\u0103 de la acuzarea captivit\u0103\u0163ii fa\u0163\u0103 de existent \u00een noile condi\u0163ii de via\u0163\u0103 (Habermas, 1984) la tematizarea viitorului (Innerarity, 2008), de la interogarea pie\u0163ei nu doar ca schimb de m\u0103rfuri care au valoare, ci \u015fi ca schimb de valori (Stehr, 2007), de la recuperarea democra\u0163iei ca manifestare a \u201ebunului-sim\u0163\u201c (Boudon, 2006) la restabilirea cadrului na\u0163ional pentru democra\u0163ie (Mannent, 2006). Critica globaliz\u0103rii ofer\u0103 deja mijloacele conceptuale de ridicare deasupra realit\u0103\u0163ii din jur reabilit\u00e2nd componenta normativ\u0103 a vie\u0163ii oamenilor: de la recuperarea \u201econtractului social\u201c ca origine a institu\u0163iilor (Rawls, 2001), trec\u00e2nd prin plasarea \u201edecen\u0163ei\u201c ca prealabil al valorilor (Margalit, 2012), a \u201edemnit\u0103\u0163ii umane\u201c ca temelie a drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor (B\u00f6ckenf\u00f6rde, 1991), a \u201epersoanei\u201c ca centru al societ\u0103\u0163ii (Reale, 2003), la \u201edemocra\u0163ia deliberativ\u0103\u201c (Habermas, 1993). Critica globaliz\u0103rii a dat mai nou alternative conceptualizate la \u201esocietatea globalizat\u0103\u201c \u2013 de la investiga\u0163iile franceze ale \u201erezilien\u0163ei\u201c actuale a comunit\u0103\u0163ilor (2009), trec\u00e2nd prin \u201eistoria viitorului\u201c (Attali, 2006), readucerea \u00een aten\u0163ie a \u201eiubirii\u201c, ca alternativ\u0103 la neodarwinism (Ratzinger, 2009), \u015fi a lui \u201ehomo ethicus\u201c, ca \u00eentregire a lui \u201ehomo economicus\u201c (Cohen, 2012), la \u201esocietatea empatic\u0103\u201c bazat\u0103 pe reconsiderarea accep\u0163iunii devenit\u0103 curent\u0103 a \u201enaturii umane\u201c (Rifkin, 2011). \u00cen conceperea rela\u0163iilor interna\u0163ionale avem recent trecerea de la exaltarea \u201elumii plate\u201c (T.H. Fiedman, 2006) la \u201elumea curbat\u0103\u201c (Smick, 2009), de la diagnoza \u201edezorganiz\u0103rii\u201c (Durand, 2013) \u015fi a \u201ederegl\u0103rii lumii\u201c (Maalouf, 2009) la identificarea configura\u0163iei noilor \u201eputeri ale viitorului\u201c (Schmidt, 2006), a noii configura\u0163ii a lumii (G. Friedman, 2009) \u015fi la reafirmarea nevoii de a revitaliza cadrul cooper\u0103rii ce a precedat globalizarea (Kissinger, 2012). Aceste analize de \u00eenalt\u0103 calificare merit\u0103 s\u0103 fie luate \u00een seam\u0103, c\u0103ci \u00eentr-o lume a oamenilor care se \u00eencredin\u0163eaz\u0103 \u00een decizii nu numai intereselor de moment, habitudinilor \u015fi reflexelor, ci \u015fi temeiurilor ra\u0163ionale, argumentele pe care le aduc sunt peremptorii. Tocmai de la degrad\u0103ri, neajunsuri \u015fi de la asemenea analize ce indic\u0103 ce nu se poate atinge \u00een globalizarea existent\u0103 \u015fi, totodat\u0103, germenii ce anun\u0163\u0103 noi evolu\u0163ii este de plecat \u00een explorarea lumii ce vine.
\nGlobalizarea a etalat avantaje, a adus degrad\u0103ri \u015fi neajunsuri \u015fi prezint\u0103 germeni ai schimb\u0103rii, \u00eenc\u00e2t va trebui g\u00e2ndit ceea ce vine dup\u0103 ea. Nu este via\u0163\u0103 demn\u0103 de a fi tr\u0103it\u0103 nici doar cu prezentul, cum se vrea de c\u0103tre ideologiile curente ale globaliz\u0103rii, nici numai \u00een trecut, cum vrea tradi\u0163ionalismul, nici doar \u00een viitor, cum \u00eendeamn\u0103 utopismul. Cultura veritabil\u0103 \u00ee\u015fi \u00eenfige r\u0103d\u0103cinile \u00een prezent, folose\u015fte construc\u0163iile trecutului \u015fi arunc\u0103 sonde \u00een viitor. Sincronia cu via\u0163a uman\u0103 ea nu o poate realiza f\u0103r\u0103 conceptualiz\u0103ri ce refac unitatea g\u00e2ndirii trecutului \u015fi viitorului pe suportul prezentului. S\u0103 admitem c\u0103 trecutul este, \u00een mare, cunoscut. Care este \u00eens\u0103 viitorul previzibil, ce urmeaz\u0103, de fapt?
\nSpre a preveni orice ne\u00een\u0163elegere, se poate spune c\u0103 \u201esocietatea postglobalizat\u0103\u201c, ce cap\u0103t\u0103 deja contur \u00een diferite locuri din lume, nu doar prin analize de felul celor amintite, ci \u015fi prin m\u0103suri ce se adopt\u0103 deja \u00een multe locuri, nu reinstaleaz\u0103, cum s-ar putea crede, barierele dintre comunit\u0103\u0163i, persoane, culturi, state. \u201eSocietatea postglobalizat\u0103\u201c nu-\u015fi poate permite s\u0103 ignore enormele avantaje ale globaliz\u0103rii: aceasta a scos din izolare comunit\u0103\u0163ile \u015fi oamenii \u015fi i-a f\u0103cut p\u0103rta\u015fi poten\u0163iali la bunurile acestei lumi pe scar\u0103 f\u0103r\u0103 precedent. Globalizarea nu este \u00een fapt solu\u0163ia la orice probleme \u015fi nu promite paradisul, dar a f\u0103cut ca pentru foarte mul\u0163i oameni tema \u201evie\u0163ii izbutite\u201c s\u0103 aib\u0103 sens, dup\u0103 ce a eliminat s\u0103r\u0103cia \u015fi frustr\u0103rile ei. A\u015fa cum odinioar\u0103 \u201elibertatea de con\u015ftiin\u0163\u0103\u201c, adus\u0103 la consacrare juridico-filosofic\u0103 de Mendelsohn, \u015fi \u201edrepturile omului \u015fi cet\u0103\u0163eanului\u201c, consacrate de constitu\u0163ia american\u0103 \u015fi de declara\u0163iile Revolu\u0163iei Franceze, s-au r\u0103sp\u00e2ndit pe tot globul, globalizarea r\u0103m\u00e2ne o achizi\u0163ie ce poate fi oprit\u0103 sau \u00eentoars\u0103 din \u00eenaintarea ei, ca orice realizare uman\u0103 (cum ne spune Greenspan, 2005), dar nu mai poate fi scoas\u0103 de pe agend\u0103. Ca extindere a orizonturilor de via\u0163\u0103 \u015fi ac\u0163iune, ea nu mai poate fi anihilat\u0103 din memoria cultural\u0103 a umanit\u0103\u0163ii \u015fi va fi mereu m\u0103car o n\u0103zuin\u0163\u0103.
\nDar globalizarea \u00een forma deja atins\u0103 are un \u201edup\u0103\u201c. Ceea ce vine dup\u0103 aceast\u0103 globalizare \u00eenseamn\u0103 schimb\u0103ri sub alte aspecte, care sunt, orice s-ar spune, hot\u0103r\u00e2toare pentru natura unei societ\u0103\u0163i. Astfel: a) pia\u0163a r\u0103m\u00e2ne regulatorul acceptat al activit\u0103\u0163ilor atunci c\u00e2nd este vorba de generarea de produse mai multe \u015fi mai bune, dar \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 fie regulator acolo unde este nevoie de cooper\u0103rile ce fac posibile comunit\u0103\u0163ile \u015fi solu\u0163iile mai bune; b) competi\u0163ia pe pia\u0163\u0103 r\u0103m\u00e2ne condi\u0163ia dezvolt\u0103rii economiei, dar pentru dezvoltarea institu\u0163iilor \u015fi a altor domenii, ca \u015fi pentru democratizare \u015fi dezalienare, intervin alte mecanisme; c) economia include \u00een activitatea de producere rela\u0163ia cu cump\u0103r\u0103torul; d) statul revine la func\u0163iile ini\u0163iale derivate din contractul \u00een vederea \u201evie\u0163ii bune\u201c a fiec\u0103rui cet\u0103\u0163ean; e) libertatea este reunit\u0103 cu responsabilitatea pentru consecin\u0163ele comunitare ale ac\u0163iunilor; f) noi resurse culturale \u2013 datorate cooper\u0103rii \u00een administrare, solidarit\u0103\u0163ii, c\u0103ut\u0103rii autenticit\u0103\u0163ii \u2013 sunt puse \u00een joc, al\u0103turi de resursele bani \u015fi organizare ra\u0163ional\u0103; g) cunoa\u015fterea este readus\u0103 la temeiul ei \u2013 c\u0103utarea de solu\u0163ii pentru \u201evia\u0163a bun\u0103\u201c, f\u0103r\u0103 limit\u0103ri dictate de restric\u0163ii metodologice \u015fi epistemice \u2013\u00a0 \u015fi repus\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu viziunea \u015fi crea\u0163ia; h) psihicul este readus la o abordare integrativ\u0103, \u00een care chiar structurii cognitive i se recunoa\u015fte o infrastructur\u0103 \u00een zona intereselor conduc\u0103toare de cunoa\u015ftere; i) timpul vie\u0163ii este reevaluat, iar componenta existen\u0163ial\u0103 a vie\u0163ii este recunoscut\u0103 social: j) prezentul este conceput ca prelucrare a trecutului, iar viitorul particip\u0103 la conceperea timpului.
\nS\u0103 sintetiz\u0103m \u00eentr-o formul\u0103 (cu riscul de simplificare inerent sintezelor!) ceea ce vine dup\u0103 globalizare. Se poate spune c\u0103, a\u015fa cum \u201esocietatea preglobalizat\u0103\u201c era, \u00een forma matur\u0103, una a dezvolt\u0103rii multifactoriale, iar cea globalizat\u0103 una a deslimit\u0103rii pie\u0163ei, \u201esocietatea postglobalizat\u0103\u201c va fi societatea \u00een care se va c\u0103uta sensul \u015fi, cu aceasta, autenticitatea. Economia va include preocuparea persoanei de sine \u00eensu\u015fi, ac\u0163iunile umane valorificate social vor fi diversificate, competi\u0163ia va fi complementat\u0103 de forme ale cooper\u0103rii, birocra\u0163ia trece sub control, iar via\u0163a ce se construie\u015fte pe sine devine valoare.
\nAvem deja propuneri de m\u0103suri ce duc la societatea postglobalizat\u0103. Nu le listez aici, dar o men\u0163ionez pe cea cu impactul cel mai larg.
\nPlec de la observa\u0163ia c\u0103 societatea modern\u0103 este societatea \u00een care politica a preluat conducerea evolu\u0163iei sociale. Ne place, nu ne place, via\u0163a noastr\u0103 depinde de politic\u0103, c\u0103 o ignor\u0103m sau nu, c\u0103 vrem sau nu s\u0103 ne implic\u0103m \u00een politic\u0103. \u00cen definitiv, cine nu a fost marcat biografic de decizii politice? Adaug observa\u0163ia c\u0103 politica modern\u0103 se concentreaz\u0103 \u00een decizii pe care le iau ramurile puterii de stat: legislativ, executiv, judec\u0103toresc. Statul este \u2013 prin ceea ce face \u015fi prin ceea ce nu face \u2013\u00a0 marele actor al oric\u0103rei situa\u0163ii de via\u0163\u0103 din societatea modern\u0103. A\u015fa st\u00e2nd lucrurile, gestiunea cu succes a globaliz\u0103rii \u015fi aplicarea de m\u0103suri care s\u0103 \u00eensemne o evolu\u0163ie a acesteia dincolo de forma ei actual\u0103 sunt \u00een m\u00e2na statului. A fiec\u0103rui stat, cel pu\u0163in \u00een ceea ce \u00eel prive\u015fte. Iar cum func\u0163ioneaz\u0103 un stat nu este doar indiciu de civiliza\u0163ie ast\u0103zi, ci \u015fi condi\u0163ie a unei existen\u0163e umane plin\u0103 de sens. De aceea, nu putem dec\u00e2t s\u0103 prelu\u0103m distinc\u0163ia f\u0103cut\u0103 de unul dintre economi\u015fti (Joseph Stiglitz, 2002), care delimita \u201estatul invadant\u201c \u015fi \u201estatul debil\u201c, ca dou\u0103 alternative ce se cuvin evitate. Solu\u0163ia este statul ce-\u015fi asum\u0103 cu competen\u0163\u0103 r\u0103spunderea fructific\u0103rii oportunit\u0103\u0163ilor oferite de globalizare pentru prop\u0103\u015firea propriilor cet\u0103\u0163eni, \u00een condi\u0163iile cooper\u0103rii ne\u00eengr\u0103dite, \u00een interior \u015fi \u00een afar\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Mul\u0163i oameni pun degrad\u0103rile din via\u0163a societ\u0103\u0163ilor de azi (descompunerea tradi\u0163iilor, atrofierea sim\u0163ului civic, debusolarea educa\u0163iei etc.) \u015fi neajunsurile (alunecarea \u00een autoritarism, manipularea sistematic\u0103, expansiunea indiferen\u0163ei etc.) \u00een seama globaliz\u0103rii \u015fi, fiind vorba de un proces cu viitor incert, devin sceptici. Ei percep \u00een mare c\u0103 a avut loc o schimbare a lumii, care a… Cite\u0219te mai mult »Societatea postglobalizat\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[13105,13104,13107,13106],"class_list":["post-21608","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-atrofierea-simtului-civic","tag-descompunerea-traditiilor","tag-efecte-globalizare","tag-expansiunea-indiferentei"],"views":1475,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21608","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21608"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21608\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21608"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21608"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21608"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}