{"id":21604,"date":"2014-12-18T14:52:43","date_gmt":"2014-12-18T12:52:43","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21604"},"modified":"2014-12-18T14:52:43","modified_gmt":"2014-12-18T12:52:43","slug":"masca-alba-si-iohannis","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/masca-alba-si-iohannis\/","title":{"rendered":"Masca alb\u0103 \u015fi Iohannis"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Cu c\u00e2teva luni \u00een urm\u0103, la universitatea unde lucrez, o profesoar\u0103 celebr\u0103 a sus\u0163inut o conferin\u0163\u0103 despre viitoarea ei carte. Conferin\u0163a a fost foarte interesant\u0103 \u015fi impecabil prezentat\u0103 \u015fi, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de multe ori \u00een mediile academice, ideile prezentatoarei au fost serios criticate la partea de \u00eentreb\u0103ri \u015fi r\u0103spunsuri. De data asta critica a venit vehement\u0103 \u015fi foarte pasional\u0103, ca un strig\u0103t disperat, de la un profesor care \u015fi-a v\u0103zut contestate asump\u0163iile de baz\u0103. Contrastul \u00een conflictul dintre cei doi profesori nu putea s\u0103 fie mai mare. Ea, prezentatoarea, st\u0103p\u00e2n\u0103 pe idei \u015fi venind dintr-o perspectiv\u0103 postcolonial\u0103\/ queer, \u00ee\u015fi desf\u0103\u015fura argumentele cu mare precizie \u015fi cu un control suveran al fe\u0163ei \u015fi al corpului. El, contestatarul, de pe pozi\u0163ii conservatoare, aproape c\u0103 striga \u015fi tremura de furie atunci c\u00e2nd \u00ee\u015fi declama argumentele.<\/strong><\/em><br \/>\n\u00cen conflictul dintre cei doi, eu am fost ideologic de partea prezentatoarei. Totu\u015fi, dup\u0103 conferin\u0163\u0103, am stat de vorb\u0103 cu un prieten antropolog \u015fi am\u00e2ndoi am c\u0103zut de acord c\u0103 am fost deranja\u0163i de ceva. Profesoara celebr\u0103 \u015fi-a ap\u0103rat ideile apel\u00e2nd la o anumit\u0103 pozi\u0163ie a corpului \u015fi de performativitate profesoral\u0103, \u015fi a demonstrat cum func\u0163ioneaz\u0103 disciplinarea academic\u0103. Maniera ei de a vorbi, lucid\u0103 \u015fi concis\u0103, nu putea dec\u00e2t s\u0103 fie pe deplin contrastant\u0103 cu o anumit\u0103 lips\u0103 de profesionalism a profesorului care \u015fi-a strigat disperarea \u015fi furia. \u00centre cei doi, ea, criticul colonialismului, purta mult mai bine dec\u00e2t profesorul ultragiat o masc\u0103 alb\u0103. Masca alb\u0103 \u00eenseamn\u0103 aici o anumit\u0103 hain\u0103 corporal\u0103 \u015fi facial\u0103 pe care profesorii trebuie s\u0103 o adopte \u00een medii profesionale. Ea trebuie s\u0103 dea impresia de control \u015fi ra\u0163ionalitate, nu las\u0103 urme de emo\u0163ionalitate \u00een comportament \u015fi trebuie s\u0103 construiasc\u0103 o disput\u0103 intelectual\u0103 nu din pasiuni, c\u00e2t din for\u0163a argumentului.<br \/>\nMasca alb\u0103 este o hain\u0103 a subiectivit\u0103\u0163ii albe care nu e doar specific\u0103 academiei. Ea este asociat\u0103 cu o anumit\u0103 modernitate, cu un discurs care trebuie s\u0103 elimine impurit\u0103\u0163i de toate felurile, legate de culoarea pielii, experien\u0163e diferite de cele majoritare americane, sexualitate anormal\u0103 ori chiar feminitate.<br \/>\nM-am g\u00e2ndit la importan\u0163a m\u0103\u015ftii albe \u015fi a modului \u00een care a func\u0163ionat ea \u00een recentele alegeri din Rom\u00e2nia. Mi se pare c\u0103 Iohannis a devenit emblematic pentru o anumit\u0103 dorin\u0163\u0103 de a purta masca alb\u0103, de a deveni reprezentantul unui nou ideal de a fi profesionist, scurt la vorb\u0103, eficient \u015fi puternic.<br \/>\nIohannis, purt\u0103torul nou al supremei m\u0103\u015fti albe \u00een statul rom\u00e2n, \u015fi anume statutul de pre\u015fedinte, pare s\u0103 fie construit mediatic pentru a defini o nou\u0103 Rom\u00e2nie. Rom\u00e2nia viitoare, de care mult\u0103 lume e entuziasmat\u0103, este imaginat\u0103 ca un Sibiu supradimensionat, din care brusc, corup\u0163ia, m\u00e2rl\u0103nia, demagogia \u015fi alte rele au fost exorcizate. Iohannis este acum un colaj \u00een drag, unde Angela Merkel se suprapune peste retorica multicultural\u0103, a diversit\u0103\u0163ii, a lui Obama. Iohannis este acum o nem\u0163oaic\u0103 cu piele neagr\u0103, corect\u0103 \u015fi lucid\u0103, ca un mecanism care seduce prin predictibilitate \u015fi plictiseal\u0103. El este pre\u015fedintele care, \u00eentrebat fiind \u00een filmul documentar f\u0103cut de Florin Iepan despre prima amintire din copil\u0103rie, se blocheaz\u0103, nu \u015ftie ce s\u0103 r\u0103spund\u0103. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, masca nu are copil\u0103rie, nu are infantilitate, nu are col\u0163uri \u00eendoite, pentru c\u0103 s\u0103 fii infantil, s\u0103 vorbe\u015fti prostii nu este un lucru bine f\u0103cut. Comi\u0163i o gre\u015feal\u0103 pe care un profesionist nu o face.<br \/>\nMasca alb\u0103 \u00een America de Nord se traduce \u00een povestea americii coloni\u015ftilor, a celor care au adus pia\u0163a liber\u0103, a p\u0103rin\u0163ilor fondatori, a liberalilor care au construit un stat federal de succes, a individualismului \u015fi a for\u0163ei capitalului, a bursei, a specula\u0163iilor financiare globale, a cota\u0163iilor din topuri, a succesului bine muncit, a muncii celor mul\u0163i care e idealizat\u0103 tocmai pentru c\u0103 e pl\u0103tit\u0103 foarte prost. Masca e alb\u0103 pentru c\u0103 ascunde impurit\u0103\u0163ile excluse care sunt motorul \u015fi inima exploat\u0103rii sociale. Ea trebuie s\u0103 fac\u0103 omogene, \u015fi chiar multiculturale, diferen\u0163ele multe care \u0163in de o exploatare rasial\u0103, economic\u0103 \u015fi heteronormativ\u0103. Ea este cea care \u00eel face pe Obama s\u0103 func\u0163ioneze ca pre\u015fedinte, pentru c\u0103 trebuie s\u0103 \u00eentruchipeze visul american. Ea este controlul, fundalul inexpresiv, pantofii de birou negri, obama-no-drama. Ea este cea care func\u0163ioneaz\u0103 ca o alt\u0103 variant\u0103 de poli\u0163ie atunci c\u00e2nd e\u015fti negru \u015fi e\u015fti b\u0103nuit de orice, de pild\u0103, tocmai pentru c\u0103 por\u0163i haina rasei tale. Culoarea pielii nu \u00eenseamn\u0103 foarte mult f\u0103r\u0103 istoria ei corporal\u0103, f\u0103r\u0103 imaginea de sclav care munce\u015fte pentru st\u0103p\u00e2nul alb, f\u0103r\u0103 ea care trebuie s\u0103 produc\u0103 munc\u0103 sexual\u0103 pentru acela\u015fi st\u0103p\u00e2n, f\u0103r\u0103 el \u015fi ea care vorbesc englez\u0103 diferit, pentru c\u0103 vin din colonii, \u015fi care nu au accentul \u015fi siguran\u0163a celui trecut prin universit\u0103\u0163i de prestigiu sau firme de avocatur\u0103.<br \/>\n\u00cen sensul acesta, putem s\u0103 \u00een\u0163elegem masca alb\u0103 a lui Iohannis ca varianta european\u0103 a m\u0103\u015ftii albe americane. Masca alb\u0103 de tip Obama, de si se puede, de visul american care \u00ee\u015fi dore\u015fte casa din suburbie, familia civilizat\u0103 \u015fi liberal\u0103, a vrut s\u0103 se rup\u0103 de un trecut al sclaviei, de fantoma celor care au tr\u0103it \u00een mizerie pentru ca unii s\u0103 aib\u0103, \u015fi s\u0103 aib\u0103 mult. Ca Obama, Iohannis nu mai este trecutul, nu mai reprezint\u0103 muncitorii de la Electroputere care nu au de munc\u0103, nu mai este reprezentatul unei politici care vorbe\u015fte minerilor din subteran\u0103 (ei nu mai exist\u0103, nu?), nu mai are trecutul comunist ori de baron nou postsocialist. Iohannis nu mai este legat de marinari, de poli\u0163ie politic\u0103, de mogulii presei. El este anti-Iliescu, ori adev\u0103ratul Iliescu, cel pe care l-au a\u015fteptat cei de la revista 22 de dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani \u00eencoace.<br \/>\nIohannis este Visul Nou European. Povestea lui este povestea primarului de capital\u0103 european\u0103, de \u015ftaif, de vorbit limba german\u0103 f\u0103r\u0103 accent, \u015fi mai ales povestea unde munca devine un lucru b\u0103gat \u00een fa\u0163\u0103 tocmai pentru a-i ascunde contururile \u015fi pe cei care o fac vie, pe cei care muncesc. Ea \u00eei opune pe capitali\u015ftii noii genera\u0163ii care muncesc de rup \u00een corpora\u0163ii celor care muncesc de rup \u00een posturi de munc\u0103 prost pl\u0103tite, pensionarii \u015fi profesorii. Ea \u00eei opune pe c\u00e2\u015ftig\u0103torii lumii noi, pe cei care \u00een\u0163eleg telefonul mobil \u015fi creditul de banc\u0103, celor pentru care o sum\u0103 mai mare de bani la salariu sau pomana electoral\u0103 sunt un lucru important. Ea este lumea abstract\u0103 a institu\u0163iilor (des pomenite ca institu\u0163ii europene \u015fi institu\u0163iile statului) \u015fi lumea rece a capitalului, \u00een opozi\u0163ie cu omenescul corupt, cu schimburile la limita legalit\u0103\u0163ii, cu promiscuitatea, care sunt exclusul lumii noi \u015fi brave. Ea este revolu\u0163ia Facebook \u00een opozi\u0163ie cu baronii locali, care sunt vulgari, nu-i a\u015fa, sau lumea tinere\u0163ii ideale \u00een fa\u0163a cinismului \u015fi a dezam\u0103girii produse de o putere impotent\u0103. Ea este noul supraeu, cel pe care trebuie s\u0103 \u00eel dorim, pentru c\u0103 devine singura form\u0103 de comunicare \u015fi de contact social. Ea este Kent-ul lumii vechi socialiste, care, \u00een loc s\u0103 fie fumat cu oarecare jen\u0103 de doctorii \u00een c\u0103utare de diferen\u0163iere social\u0103, este expus acum cu pl\u0103cerea feti\u015fist\u0103 a m\u0103rfii de lux.<br \/>\nIohannis este cinematograful noului film rom\u00e2nesc, dar cel omagiat la Berlin, \u00een varianta C\u0103lin Netzer, cea \u00een care experimentul \u015fi radicalismul estetic devin atelaje ale denun\u0163\u0103rii corup\u0163iei. Nu degeaba Puiu, Mungiu \u015fi Porumboiu, care au un cult al artei pure \u015fi dure, au ceva infantil \u015fi retrograd \u00een estetismul lor, care poate s\u0103 fie cultivat la Cannes. Netzer, \u00een schimb, este noul val, al denun\u0163\u0103rii pozi\u0163iei noastre de copii ata\u015fa\u0163i de mama noast\u0103 corupt\u0103 \u015fi fost\u0103 comunist\u0103. Iohannis este noua Angela Merkel, \u00een varianta Netzer, dar f\u0103r\u0103 bagajul ei istoric, f\u0103r\u0103 puritanismul ei \u00eengro\u015fat, al hainei negre purtate p\u00e2n\u0103 la distrugere. El este prietenul neam\u0163 pe care ni l-am dorit \u00eentotdeauna, un Martin Luther care arunc\u0103 cu cerneal\u0103 dup\u0103 corup\u0163i. El este un nou sf\u00e2nt al capitalismului rom\u00e2n, Santa Klaus care face \u015fase case din voca\u0163ia de profesor, din profesionalism. El de fapt nici nu \u015fi-a dorit apartamentele, pentru c\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 el lucreaz\u0103 pentru ca noi s\u00e3 fim bine, el este sf\u00e2ntul care salveaz\u0103 pacatele na\u0163iunii noastre promiscui, de maneli\u015fti. El este visul capitalist unde steroizii sunt spirituali; ei sunt produ\u015fi de voca\u0163ia sacrific\u0103rii pentru ca noi to\u0163i s\u0103 o ducem mai bine.<br \/>\nAten\u0163ie, masca alb\u0103, visul Iohannis, nu se produce de la sine. Ea devine ceva pentru care trebuie s\u0103 te ba\u0163i, ca \u015fi pentru supraeu \u015fi Kent; la ea nu se ajunge u\u015for, iar c\u00e2nd trebuie pus\u0103 ca masc\u0103, trebuie pus\u0103 ca o victorie, ca o nou\u0103 revolu\u0163ie, ca un nou 1996, ca un decembrie 1989, ca un eveniment marcant, ca o nunt\u0103 la care mireasa s-a chinuit mult s\u0103 fie cerut\u0103. Masca alb\u0103, ca un loc \u00een corpora\u0163ie \u015fi universitate, se ob\u0163ine greu, cu sudoare. Sudoarea trebuie imaginat\u0103 literal, ca o munc\u0103 sisific\u0103 pe care unii trebuie s\u0103 o depun\u0103 s\u0103 aib\u0103 drept de vot, ori s\u0103 aib\u0103 dreptul la fic\u0163iunea clasei mijlocii. Pentru sudoarea asta au murit cei din 1989, ca noi s\u0103 putem s\u0103 transpir\u0103m ca s\u0103 devenim Iohannis.<br \/>\nCe-i de f\u0103cut cu masca asta pe care mai to\u0163i o purt\u0103m \u00een corpuri, \u00een modul \u00een care suferim sau ne bucur\u0103m? Un prim pas este s\u0103 \u00een\u0163elegem mai bine cum am devenit deja Iohannis sau cum Iohannis func\u0163ioneaz\u0103 ca un element constitutiv al fanteziilor noastre politice. Un al doilea pas ar fi s\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 putem s\u0103 transpir\u0103m mai pu\u0163in, c\u0103 putem s\u0103 decod\u0103m sudoarea din care este alc\u0103tuit\u0103 munca noastr\u0103 zilnic\u0103. Atunci poate c\u0103 am \u00eencepe s\u0103 devenim nu prietenul nostru neam\u0163, c\u00e2t un prieten pe care nu l-am imaginat \u00eenc\u0103, unul care poate s\u0103 arate cum se poate tr\u0103i cu ridurile, cu cr\u0103p\u0103turile \u015fi cu istoria real\u0103 a fe\u0163elor noastre, \u015fi nu a m\u0103\u015ftii albe.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cu c\u00e2teva luni \u00een urm\u0103, la universitatea unde lucrez, o profesoar\u0103 celebr\u0103 a sus\u0163inut o conferin\u0163\u0103 despre viitoarea ei carte. Conferin\u0163a a fost foarte interesant\u0103 \u015fi impecabil prezentat\u0103 \u015fi, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de multe ori \u00een mediile academice, ideile prezentatoarei au fost serios criticate la partea de \u00eentreb\u0103ri \u015fi r\u0103spunsuri. De data asta critica a&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/masca-alba-si-iohannis\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Masca alb\u0103 \u015fi Iohannis<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[13100,13097,13098,13099,13101],"class_list":["post-21604","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-comunicare-sociala","tag-iohannis","tag-masca-alba","tag-psihologie-sociala","tag-valori-sociale"],"views":2613,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21604","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21604"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21604\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21604"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21604"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21604"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}