{"id":21602,"date":"2014-12-18T14:49:32","date_gmt":"2014-12-18T12:49:32","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21602"},"modified":"2014-12-18T14:49:32","modified_gmt":"2014-12-18T12:49:32","slug":"creditele-pentru-studenti-de-ce-sunt-o-idee-proasta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/creditele-pentru-studenti-de-ce-sunt-o-idee-proasta\/","title":{"rendered":"Creditele pentru studen\u0163i:  de ce sunt o idee proast\u0103"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Ministrul Educa\u0163iei a mai lansat, la sf\u00eer\u015fitul lui noiembrie, \u00eenc\u0103 o idee pentru salvarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentului superior la noi: creditele pentru studen\u0163i \u2013 mai ales pentru cei din mediile sociale dezavantajate. Ar mai fi spus \u015fi c\u0103 \u201ecei care provin din medii sociale dezavantajate sau cei care nu reu\u015fesc s\u0103 \u00ee\u015fi ob\u0163in\u0103 o slujb\u0103 imediat dup\u00e3 facultate nu trebuie s\u00e3 dea banii \u00eenapoi\u201d.<\/strong><\/em><br \/>\n<strong>Situa\u0163ia din Rom\u00e2nia<\/strong><br \/>\n\u00cen Rom\u00e2nia studiile superioare nu cost\u0103 mult. \u015ei nu valoreaz\u0103 mult. O parte din studen\u0163i lucreaz\u0103, din p\u0103cate, ca s\u0103 se poat\u0103 \u00eentre\u0163ine \u2013 chirie, trai, taxe \u015fcolare.<br \/>\nGuvernul dore\u015fte s\u0103 rezolve prin credite ceea ce n-a rezolvat prin burse.<br \/>\nGuvernul nu are suficien\u0163i bani pentru burse (sau subven\u0163ionarea locurilor \u00een c\u0103mine). Economia e \u00een recesiune, iar b\u0103ncile dau \u00eemprumuturi pu\u0163ine. Trei ani de bacalaureat riguros, dat cinstit, \u015fi sc\u0103derea num\u0103rului de copii (360.000 na\u015fteri \u00een 1988 \u2013 au devenit studen\u0163i \u00een 2006, 180.000 na\u015fteri \u00een 2014 \u2013 vor deveni studen\u0163i \u00een 2032, face\u0163i un calcul) au sc\u0103zut num\u0103rul efectiv de studen\u0163i. Exist\u0103 universit\u0103\u0163i \u00een toat\u0103 \u0163ara la care num\u0103rul de studen\u0163i s-a \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163it.<br \/>\nA\u015fa c\u0103 solu\u0163ia creditelor pare una bun\u0103. Guvernul scap\u0103 de povara burselor, pe care nu are de unde s\u0103 le dea, b\u0103ncile dau credite, universit\u0103\u0163ile primesc taxe. Ideea pare bun\u0103.<br \/>\n<strong>Situa\u0163ia din Statele Unite<\/strong><br \/>\n\u0162ar\u0103 capitalist\u0103, Statele Unite au un sistem de credite pentru studen\u0163i. De c\u00e2\u0163iva ani sistemul nu mai func\u0163ioneaz\u0103. Era de a\u015fteptat ca aceste credite s\u0103-l indigneze pe Matt Taibbi, vedet\u0103 a tinerilor ziari\u015fti de st\u00e2nga de la revista Rolling Stone. Dar c\u00e2nd foarte conservatoarea agen\u0163ie de date financiare \u015fi bursiere Bloomberg nume\u015fte creditele studen\u0163e\u015fti indenture \u2013 neo-iob\u0103gie \u2013 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva r\u0103u. E r\u0103u c\u00e2nd bancherii cu \u015fofer \u015fi Bentley spun ceea ce spun adolescen\u0163ii cu dreadlocks \u015fi tricou Che Guevara.<br \/>\n\u00cen Statele Unite creditele federale au umflat costurile studiilor universitare. \u00cemprumuturile au anesteziat durerea cre\u015fterii studiilor. Pentru universit\u0103\u0163ile americane \u00eemprumuturile studen\u0163e\u015fti reprezentau ni\u015fte subven\u0163ii indirecte. \u00centre 1950-70, spune Taibbi, taxele universitare costau patru procente din venitul p\u0103rin\u0163ilor; \u00een 2010 costau 11%.<br \/>\n\u00cemprumuturile c\u0103tre studen\u0163i reprezint\u0103 o anestezie generalizat\u0103. Universit\u0103\u0163ile nu se mai pl\u00e2ng c\u0103 nu primesc subven\u0163ii \u2013 taxele crescute le permit s\u0103-\u015fi acopere cheltuielile. Studen\u0163ii nu se mai pl\u00e2\u2026 \u2013 nu mai ies \u00een strad\u0103 ca s\u0103 cear\u0103 burse \u2013 \u00eemprumuturile le acoper\u0103 costurile.<br \/>\nExist\u0103 o diferen\u0163\u0103 \u00eentre \u00eemprumuturile studen\u0163e\u015fti \u00een SUA \u015fi \u00eemprumuturile bancare. Pentru \u00eemprumuturile de r\u00e2nd, \u00eemprumutatul poate intra \u00een faliment personal. Creditele studen\u0163e\u015fti sunt \u2013 ca s\u0103-l citez pe acela\u015fi Taibbi \u2013 ca herpesul. De ele nu scapi. P\u00e2n\u0103 la moarte.<br \/>\nE periculos s\u0103 \u00eemprumu\u0163i un student \u00een anul I. Nici mahmureala de la cheful de majorat, nici permisul de conducere nu-l transform\u0103, peste noapte, \u00een expert \u00een credite.<br \/>\nDe fapt, i se cere t\u00e2n\u0103rului s\u0103 \u00ee\u015fi estimeze exact \u015fansele de a avea un salariu decent dup\u0103 terminarea facult\u0103\u0163ii. \u00cen condi\u0163iile \u00een care cei mai mul\u0163i absolven\u0163i de comunica\u0163ii, rela\u0163ii publice, mass-media, rela\u0163ii interna\u0163ionale, psihologie \u015fi sociologie nu vor g\u0103si un loc de munc\u0103 necesit\u00e2nd studii superioare, optimismul dep\u0103\u015fe\u015fte foarte mult realismul. Iar pia\u0163a muncii \u00eens\u0103\u015fi se schimb\u0103 permanent.<br \/>\nDeci: Fie t\u00e2n\u0103rul Andronel Traian, care vrea s\u0103 se \u00eenscrie la Facultatea de Studii Europene la Universitatea Cre\u015ftin-Ecologic\u0103 \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d din Tecuci. Vrea s\u0103 ia un credit de 24.000 lei, reprezent\u00eend cheltuielile lui zilnice, chiria \u015fi taxele \u015fcolare. Care sunt \u015fansele lui reale de a restitui \u00eemprumutul, \u015ftiind c\u0103 salariul net al singurului angajat la Departamentul de Cooperare European\u0103 din Prim\u0103ria Tecuci e de 950 de lei? Adev\u0103rul e c\u0103 primii ani dup\u0103 terminarea facult\u0103\u0163ii nu sunt cei mai buni pentru restituit credite.<br \/>\nStatul rom\u00e2n a mai finan\u0163at o explozie a creditului \u2013 bula imobiliar\u0103 care a durat \u00eentre 2003-2008. Statul a creat facilit\u0103\u0163i de creditare \u015fi creditul ipotecar. Toate acestea au creat o subven\u0163ie ascuns\u0103 pentru pia\u0163a imobiliar\u0103. F\u0103r\u0103 ca s\u0103 fi crescut cererea real\u0103, f\u0103r\u0103 ca s\u0103 fi crescut salariile, pre\u0163urile au crescut de patru ori \u00een cinci ani. Este ceea ce se va \u00eent\u00e2mpla \u015fi \u00een Rom\u00e2nia \u2013 un nou Caritas-FNI, cu arom\u0103 educa\u0163ional\u0103 de data asta.<br \/>\nNum\u0103rul de studen\u0163i a crescut de la aproximativ 160.000 \u00een 1990 la 900.000 \u00een 2013, o cre\u015ftere de 6 ori. Rata median\u0103 de absolvire a fost, dup\u0103 2000, de aproximativ o treime \u2013 adic\u0103 dou\u0103 treimi dintre studen\u0163i au abandonat pe parcurs. \u00cen 2009 rata de angajare a absolven\u0163ilor, la un an dup\u0103 terminarea studiilor, era de 60%. Dou\u0103 treimi din o treime \u2013 20% din cei care \u00eencep o universitate \u00ee\u015fi g\u0103sesc un loc de munc\u0103 la un an dup\u0103 terminare. Restul abandoneaz\u0103 pe parcurs sau nu \u00ee\u015fi g\u0103sesc imediat un loc de munc\u0103. Dintr-o sut\u0103 de studen\u0163i care se \u00eenscriu \u00een anul I, termin\u0103 \u00eentre 30 \u015fi 50, dintre care \u00ee\u015fi g\u0103sesc de lucru, la un an dup\u0103 absolvire, \u00eentre 20 \u015fi 30.<br \/>\nSistemul universitar rom\u00e2nesc lucreaz\u0103 cu pierderi planificate de 70%.Deci, s\u0103 relu\u0103m, \u00een limba rom\u00e2n\u0103 vorbit\u0103: ministrul Educa\u0163iei vrea s\u0103 inunde cu credite tinerii din anul I \u015ftiind c\u0103 abia unul din cinci (sau, optimist, din trei) va absolvi \u015fi \u00ee\u015fi va g\u0103si loc de munc\u0103 la un an dup\u0103 facultate. Cu alte cuvinte, creditul \u00ee\u015fi va atinge menirea \u00eentr-un caz din cinci. (Sau \u00eentr-un scenariu optimist, din trei).<br \/>\nDatele sunt aici: http:\/\/www.edusfera.ro\/wp-content\/uploads\/2012\/08\/Raport-privind-starea-invatamantului-universitar-din-Romania-%E2%80%93-2011.pdf, http:\/\/www.revistadestatistica. ro\/Articole\/2013\/RRS_03_2013_ a3_ro.pdf<br \/>\nSolu\u0163ia creditelor pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt pare una elegant\u0103, care \u00eempac\u0103 varza socialist\u0103 cu capra capitalist\u0103. Dar efectele ei secundare vor fi catastrofale. Exist\u0103 deja studen\u0163i \u00eenscri\u015fi la diverse universit\u0103\u0163i care vin foarte rar pe la cursuri; creditele proaspete \u00eei vor \u00eencuraja pe unii s\u0103 se \u00eenscrie doar pentru credite \u2013 \u201e\u015fi dup\u0103 aia om vedea\u201d. Statul nu are infrastructura necesar\u0103 ca s\u0103 recupereze sumele care vor fi datorate. Am spus mai sus c\u0103 num\u0103rul tot mai redus de tineri \u015fi bacalaureatul riguros au sc\u0103zut num\u0103rul studen\u0163ilor. C\u00e2teva universit\u0103\u0163i de mucava tremur\u0103 \u015fubred. Guvernele succesive care n-au reu\u015fit s\u0103 le \u00eenchid\u0103 s-ar putea bucura c\u0103, iat\u0103, unele din ele ar putea muri de moarte fireasc\u0103. Dimpotriv\u0103, iat\u0103 c\u0103 ministrul Educa\u0163iei sugereaz\u0103 re-subven\u0163ionarea lor.<br \/>\nExist\u0103 deja un exod al tinerilor. Cei mai buni pleac\u0103 dup\u0103 liceu s\u0103 studieze \u00een str\u0103in\u0103tate. Nu creditele \u00eei vor re\u0163ine acas\u0103: de ce ar da o burs\u0103 britanic\u0103 pe un credit mioritic? Ceilal\u0163i pleac\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate dup\u0103 terminarea facult\u0103\u0163ii. E greu de spus ce anume i-ar re\u0163ine. Considerentul, frazat nobil, al ministrului, c\u0103 \u201epu\u0163ini tineri din familii defavorizate devin studen\u0163i\u201d, e \u015fi mai \u015fubred. Poate fi d\u0103r\u00e2mat din doi bocanci: unu, c\u0103 niciodat\u0103 \u00een istorie n-au existat at\u00e2tea locuri la universitate. Oricine vrea poate s\u0103 studieze. Sunt aproape o sut\u0103 de universit\u0103\u0163i \u00een Rom\u00e2nia, \u00een mai toate jude\u0163ele. Nu st\u0103 nimeni la mai mult de cincizeci de kilometri de o universitate. Doi, universitatea a \u00eencetat s\u0103 mai fie un ascensor social. Ascensorul social al Rom\u00e2niei e autobuzul de Verona.<br \/>\nCam toat\u0103 lumea presupune c\u0103 absolven\u0163ii de psihologie ajung harnici operatori de xerox. Mai pu\u0163ini afl\u0103 c\u0103 absolven\u0163ii de drept le r\u00e2vnesc locurile: doi absolven\u0163i din zece sunt accepta\u0163i \u00een barou sau magistratur\u0103. La Teologie absolv\u0103 anual \u2013 cifra este o estimare modest\u0103 \u2013 o mie de studen\u0163i. Pentru un num\u0103r de nici 500 de preo\u0163i pensiona\u0163i pe an, avem un excedent de 500 de tineri preo\u0163i anual, ceea ce poate crea un surplus estimativ de 5.000 \u00een 10 ani. Suntem departe de mama lui Ion Creang\u0103, cea care se certa cu so\u0163ul ca s\u0103-\u015fi dea mai departe copilul la \u015fcoal\u0103, s\u0103 ajung\u0103 preot, s\u0103 r\u0103zbat\u0103 \u00een via\u0163\u0103.<br \/>\nBine, dar ce s\u0103 facem cu studen\u0163ii proveni\u0163i din familii s\u0103race?<br \/>\nSolu\u0163ii exist\u0103. La cutare Facultate de Medicin\u0103, al c\u0103rei nume nu \u0163in s\u0103 mi-l amintesc, profesorii primeau \u015fpag\u0103 de la studen\u0163ii str\u0103ini. Dup\u0103 aceea au \u00eenceput s\u0103 primeasc\u0103 \u015fi de la studen\u0163ii rom\u00e2ni. Dup\u0103 care au \u00eenceput s\u0103 cear\u0103. La un moment dat, facultatea de medicin\u0103 n-a mai fost institu\u0163ia elitist\u0103 care fusese. Fiindc\u0103 medicii reziden\u0163i c\u00e2\u015ftigau pu\u0163in, iar locurile la facultate erau relativ multe, au \u00eenceput s\u0103 intre \u015fi tinere din clasa mai s\u0103rac\u0103 a societ\u0103\u0163ii. Care au \u00eenceput s\u0103-\u015fi pl\u0103teasc\u0103 taxele, \u015fp\u0103gile \u015fi chiriile prin prostitu\u0163ie. O solu\u0163ie ar fi ca studen\u0163ii s\u0103 nu mai fie obliga\u0163i s\u0103 dea \u015fpag\u0103 pentru examene. Sau s\u0103 se elimine locurile cu tax\u0103. Deocamdat\u0103, \u00eentre 1 \u015fi 2 % din studente se \u00eentre\u0163in din prostitu\u0163ie \u015fi video-chat.<br \/>\n\u00cen momentul de fa\u0163\u0103, consilierii locali, municipali, jude\u0163eni, parlamentarii \u015fi mini\u015ftrii \u00ee\u015fi fac studiile universitare dup\u0103 ce au avansat politic \u015fi \u00een partide. Un fost ministru de Interne, Traian Iga\u015f, \u015fi-a terminat liceul \u015fi \u015fi-a f\u0103cut facult\u0103\u0163ile dup\u0103 ce a avansat politic. Universitatea nu mai e ascensor social, ci un apanaj m\u0103runt al ascensiunii sociale. Vine la pachet cu ma\u015fina de serviciu \u015fi \u015foferul de serviciu. Iar actualul ministru al Educa\u0163iei \u015ftie asta personal, \u015fi-a luat doctoratul dup\u0103 ce a ajuns mare demnitar \u00een ministerul Educa\u0163iei. I l-a adus \u015foferul, i l-a l\u0103sat secretarei.<br \/>\nCa s\u0103-l citez pe Mike Rowe, \u00eemprumut\u0103m bani pe care nu-i avem unor tineri care nu-i pot pl\u0103ti, ca s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 pentru joburi care nu mai exist\u0103. \u00cen SUA taxele \u015fcolare s-au dublat \u00een ultimii dou\u0103zeci de ani. Datoriile de studii s-au cvadruplat \u00een ultimii zece.<br \/>\nE absolut n\u0103ucitor c\u0103 noua idee a ministrului Educa\u0163iei e dat\u0103 \u00een vileag tocmai dup\u0103 ce procurorii britanici au scos la iveal\u0103 o re\u0163ea de rom\u00e2ni care s-au folosit de sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eent englez ca s\u0103 mulg\u0103 credite (cinci milioane de lire, deocamdat\u0103). Foarte probabil a\u015fa s-ar \u00eent\u00e2mpla \u015fi cu sistemul de credite pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc. Exist\u0103 o diferen\u0163\u0103 \u00eentre burse \u015fi credite: credite poate s\u0103 ia orice student; pentru burse exist\u0103 fie condi\u0163ii de venituri (p\u0103rin\u0163ii s\u0103 fie s\u0103raci), fie condi\u0163ii de merit (note bune), fie ambele.<br \/>\nExist\u0103 un scandal cronic \u00een Statele Unite, cu cei cople\u015fi\u0163i de datorii din cauza creditelor studen\u0163e\u015fti; exist\u0103 un scandal \u00een Marea Britanie, cu tinerii rom\u00e2ni \u015fmecheri care au abuzat de sistemul britanic, relativ n\u0103t\u00e2ng. E greu de crezut c\u0103 Rom\u00e2nia va g\u0103si echilibrul \u00eentre sistemul american, c\u0103m\u0103t\u0103rie curat\u0103, \u015fi sistemul britanic, fraieri jefui\u0163i de \u015fmecheri.<br \/>\nDe aceea sper c\u0103 Parlamentul nu va da curs ideii necoapte a ministrului Pricopie, acest Teletubbie \u00een libertate condi\u0163ionat\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ministrul Educa\u0163iei a mai lansat, la sf\u00eer\u015fitul lui noiembrie, \u00eenc\u0103 o idee pentru salvarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentului superior la noi: creditele pentru studen\u0163i \u2013 mai ales pentru cei din mediile sociale dezavantajate. Ar mai fi spus \u015fi c\u0103 \u201ecei care provin din medii sociale dezavantajate sau cei care nu reu\u015fesc s\u0103 \u00ee\u015fi ob\u0163in\u0103 o slujb\u0103 imediat dup\u00e3&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/creditele-pentru-studenti-de-ce-sunt-o-idee-proasta\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Creditele pentru studen\u0163i:  de ce sunt o idee proast\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[5000,913,13096],"class_list":["post-21602","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-ministerul-educatiei","tag-parlamentul","tag-traian-igas-studii"],"views":1844,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21602","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21602"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21602\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21602"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21602"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21602"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}