Printre rarele satisfac\u0163ii oferite de \u201einteligen\u0163a informatic\u0103\u201c se afl\u0103 \u015fi aceea de a putea privi lumea din fotoliu. \u015etirile despre r\u0103zboaie, s\u0103r\u0103cie, catastrofe \u015fi, mai ales, cele despre ispr\u0103vile guvernan\u0163ilor te n\u0103p\u0103desc c\u00e2nd vrei \u015fi c\u00e2nd nu vrei. Zilele trecute am v\u0103zut la CNN un reportaj realizat \u00eentr-un sat n\u0103p\u0103stuit din Liberia, unde aproape to\u0163i locuitorii erau lovi\u0163i de cumplita boal\u0103 cu nume de div\u0103, Ebola. O bunic\u0103 \u00ee\u015fi adunase nepo\u0163ii la umbra unui copac \u015fi le citea din Evanghelie: \u00eent\u00e2i Dumnezeu, spune ea reporterului, \u015fi apoi spitalul. Al\u0103turi se afla spitalul. Doctorul \u00eei spune aceluia\u015fi reporter: \u00eent\u00e2i spitalul \u015fi apoi ce-o vrea Dumnezeu. O alt\u0103 televiziune transmite reportaje de la demonstra\u0163iile antirasiste din marile ora\u015fe americane, care amintesc de cele conduse de Martin Luther King. \u00cemi atrage aten\u0163ia o lozinc\u0103: nu mai putem respira\u201c. Reporterul traduce: sentimentul de nedreptate f\u0103cut de justi\u0163ia american\u0103 prin refuzul de a judeca poli\u0163i\u015ftii care au ucis \u00een mai pu\u0163in de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 patru negri a readus convingerea \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei afroamericane c\u0103 rasismul nu a disp\u0103rut. Verific dac\u0103 aceast\u0103 interpretare o reg\u0103sesc la alte posturi de televiziune. Da, cu excep\u0163ia celor din Rom\u00e2nia, care au edulcorat-o s\u0103n\u0103tos.
\nUn alt reportaj de pe CNN surprindea atmosfera dintr-un sat din Filipine de dinainte de sosirea taifunului Hagupit. Localnicii se preg\u0103teau de bejenie: \u00ee\u015fi urcau bagajele pe motorete, cineva a\u015feza un copil peste un morman de plase. Nici un semn de disperare. Dac\u0103 pleac\u0103 at\u00e2t de calmi din calea pericolului \u00eenseamn\u0103 c\u0103 au deprins \u015ftiin\u0163a supravie\u0163uirii. La Done\u0163k, \u00eentr-un teatru distrus doar pe sfert, au fost reluate spectacolele. U\u015file sunt deschise de c\u0103tre actori, spectatorii se strecoar\u0103 cum pot \u00een sal\u0103. Al\u0103turi, pe o strad\u0103, o \u00eenc\u0103ierare cu b\u00e2te \u00eentre jandarmi \u015fi demonstran\u0163i, iar \u00een \u00eemprejurimi r\u0103zboiul face pr\u0103p\u0103d. Moartea la teatru, \u00een\u0163eleg, nu se deosebe\u015fte de cea din propria cas\u0103.
\nIat\u0103, mi-am spus, se poate realiza un reportaj numai din ceea ce \u00eemi serve\u015fte televiziunea. Dar, f\u0103r\u0103 s\u0103 risc \u00eent\u00e2lnirea cu moartea \u2013 adic\u0103 b\u00e2tele jandarmilor, furia apelor, for\u0163a unui uragan, ploaia de gloan\u0163e \u2013 sunt \u00eendrept\u0103\u0163it s\u0103 cred c\u0103, privind din fotoliu lumea, cunosc adev\u0103rul? Soldatul de la Maraton, c\u00e2ndva, \u00een Antichitate, a trebuit s\u0103 alerge 42 de km p\u00e2n\u0103 la Atena pentru a vesti victoria \u00een r\u0103zboiul cu per\u015fii. Ast\u0103zi, prin telefon \u015fi televiziune, ve\u015ftile, bune sau rele, n\u0103v\u0103lesc \u00een casele noastre f\u0103r\u0103 s\u0103 le poftim. Cu o repeziciune care anuleaz\u0103 orice \u00een\u0163elegere a rostului lor. Devenim subiect al unui nemilos r\u0103zboi al mesajelor, nu \u00eentotdeauna cinstite. Ce mass-media dorim, una care s\u0103 ne buim\u0103ceasc\u0103, s\u0103 ne \u0163in\u0103 sub tensiune sau una care s\u0103 ne spun\u0103 adev\u0103rul?
\nCu destul\u0103 \u00eendoial\u0103, revin la c\u00e2teva evenimente din aceast\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 pe care le-am aflat prin intermediul mass-media.
\nCritica pe dou\u0103 voci
\n\u00centr-un interviu dat ziarului Die Welt, cancelarul Angela Merkel critic\u0103 Fran\u0163a \u015fi Italia pentru lipsa de reforme \u015fi g\u0103se\u015fte justificat\u0103 interven\u0163ia Comisiei Europene de a cere acestor state prietene m\u0103suri suplimentare pentru diminuarea datoriei publice \u015fi a deficitului bugetar. Dac\u0103 pornim de la faptul c\u0103 at\u00e2t Parisul, c\u00e2t \u015fi Roma au f\u0103cut presiuni la Bruxelles pentru a le am\u00e2na intrarea \u00een normele obligatorii comunitare, reac\u0163ia este \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103. Dar, dac\u0103 \u015ftim c\u0103 declara\u0163iile doamnei Merkel au fost f\u0103cute cu doar c\u00e2teva zile \u00eenainte de a fi realeas\u0103 \u00een fruntea partidului de guvern\u0103m\u00e2nt, Uniunea Cre\u015ftin Democrat\u0103, aceast\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163ire trebuie amendat\u0103. Pentru c\u0103 aceea\u015fi doamn\u0103 Merkel, prin septembrie, considera \u201eimpresionante\u201c reformele declan\u015fate de prim-ministrul francez Emmanuel Vals. Nu-i mai pu\u0163in adev\u0103rat c\u0103 Berlinul are o viziune diferit\u0103 de cea a Parisului \u00een privin\u0163a bugetelor \u015fi reformelor, iar Frau Merkel a cerut constant rigoare. \u201eComisia European\u0103 a stabilit un calendar potrivit c\u0103ruia Fran\u0163a \u015fi Italia vor trebui s\u0103 ia m\u0103suri suplimentare. Este justificat\u0103 m\u0103sura pentru c\u0103 cele dou\u0103 state se afl\u0103 efectiv \u00eentr-un proces de reforme. Dar Comisia a spus, de asemenea, foarte clar c\u0103 ceea ce s-a f\u0103cut p\u00e2n\u0103 acum nu este suficient, iar eu sunt de acord cu aceast\u0103 observa\u0163ie\u201c. Doamna cancelar nu prea vrea s\u0103 mai ia \u00een seam\u0103 \u201eexcep\u0163ia francez\u0103\u201c care, dup\u0103 cum se vede, nu se rezum\u0103 numai la cultur\u0103. \u00centre prieteni critica nu face neap\u0103rat r\u0103u. Cancelarul Merkel a cerut rigoare iar dac\u0103 Italia \u015fi Fran\u0163a vor s\u0103 fie exceptate, atunci Bruxellesul trebuie s\u0103 aplice sanc\u0163iuni. S\u0103 amintim c\u0103 reformele pe care Hollande \u015fi Vals doresc s\u0103 le fac\u0103 sunt de inspira\u0163ie social-democrat\u0103 german\u0103, ce-i drept dup\u0103 modelul celor f\u0103cute cu ceva ani \u00een urm\u0103 de fostul cancelar Schroder. \u00centre timp, exper\u0163ii pretind c\u0103 modelul german, vechi sau nou, \u015fi-a atins limitele, este chiar dep\u0103\u015fit. Poate c\u0103 de aceea guvernul francez nu se mai gr\u0103be\u015fte cu reformele! Critica doamnei Merkel a avut un r\u0103spuns din partea ministrului francez al Finan\u0163elor, unul pe m\u0103sur\u0103: facem reforme, dar nu pentru a face pl\u0103cere conduc\u0103torilor europeni.
\nRealpolitika
\nLa \u00eenceputul lui decembrie, pre\u015fedintele Fran\u00e7ois Hollande a f\u0103cut o vizit\u0103 \u00een Kazahstan apoi s-a oprit la Moscova unde a avut o convorbire cu pre\u015fedintele Putin. Dou\u0103 vizite, dou\u0103 scopuri urm\u0103rite. \u00cen Kazahstan, pre\u015fedintele francez a discutat afaceri, la Moscova a atacat problema crizei din Ucraina.
\nDin 2007, \u00eentre Fran\u0163a \u015fi Kazahstan a intervenit un parteneriat strategic care a ignorat total faptul c\u0103 pre\u015fedintele Nursultan Nazarbaev conduce dictatorial fosta republic\u0103 sovietic\u0103 din Asia. Importante pentru Paris a fost uraniul \u015fi, \u00een perspectiv\u0103, petrolul \u015fi gazele naturale. Hollande s-a gr\u0103bit s\u0103 ajung\u0103 la Astana \u00eenainte ca \u0162ara lui Nazarbaev (acesta se consider\u0103 p\u0103rintele \u0163\u0103rii lui) s\u0103 intre oficial, de la 1 ianuarie 2015, \u00een Uniunea Economic\u0103 Eurasiatic\u0103.
\nLa 6 decembrie, la \u00eentoarcerea spre Paris, Fran\u00e7ois Hollande s-a oprit la Moscova; este primul pre\u015fedinte occidental care ajunge la Moscova dup\u0103 declan\u015farea crizei ucrainene. Dup\u0103 destr\u0103marea Uniunii Sovietice, tensiunile din rela\u0163iile Rusiei cu Occidentul nu au fost niciodat\u0103 at\u00e2t de mari ca acum. De aceea, vizita se va dovedi extrem de important\u0103. Pe fondul crizei din Ucraina, rela\u0163iile \u00eentre Fran\u0163a \u015fi Rusia au atins un punct critic major, pe care, cu siguran\u0163\u0103, nici Moscova, nici Parisul nu \u015fi l-au dorit. \u00cencheierea afacerii Mistral (nava militar\u0103 cump\u0103rat\u0103 cu 2,2 miliarde de euro, livrarea prev\u0103zut\u0103 pentru noiembrie) se transform\u0103 \u00eentr-un instrument de negociere a crizei din Ucraina. La 9 decembrie au fost reluate discu\u0163iile dintre separati\u015ftii proru\u015fi \u015fi Kiev, cu participarea puterilor implicate \u015fi interesate. Exist\u0103 voci care consider\u0103 c\u0103, \u00een aceste negocieri, Parisul nu trebuie s\u0103 se mul\u0163umeasc\u0103 cu livrarea navei militare doar \u00een schimbul \u00eencet\u0103rii r\u0103zboiului \u00een sud-estul Ucrainei. Sunt voci care sugereaz\u0103 ca livrarea navei militare s\u0103 fie legat\u0103 de aspectele de fond ale crizei: acorduri durabile \u00een privin\u0163a gradului de autonomie a provinciilor separatiste \u00een interiorul Ucrainei, reglementarea statutului Ucrainei \u00een Europa \u015fi a problemelor de aprovizionare cu energie a Ucrainei \u015fi statelor membre ale Uniunii Europene interesate. Toate sunt importante, dar toate vor fi posibile? Vom vedea. At\u00e2ta c\u00e2t \u015ftim din pres\u0103, pre\u015fedintele francez s-a dus la Moscova pentru calmarea situa\u0163iei ca etap\u0103 a condi\u0163iilor de negociere: \u201eVreau ca ast\u0103zi, \u00eempreun\u0103 cu pre\u015fedintele Putin, s\u0103 trimitem un mesaj, anume c\u0103 dezescaladarea (conflictului din Ucraina, n.n.) este posibil\u0103. \u00cent\u00e2lnirea are loc \u00eentr-un moment bun, \u00een circumstan\u0163e bune \u015fi va da, \u00een urm\u0103toarele zile, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, unele rezultate. Aceste prime rezultate sunt legate de intrarea \u00een vigoare a \u00eencet\u0103rii focului \u00een Ucraina de sud-est, \u00eencep\u00e2nd cu 9 decembrie\u201c. \u00cen aceea\u015fi zi, la Berlin, cancelarul Merkel acuza Kremlinul c\u0103 recurge la o politic\u0103 agresiv\u0103 la adresa Ucrainei, R. Moldova \u015fi Georgiei, pentru a le \u00eempiedica s\u0103 beneficieze de acordurile de asociere la Uniunea European\u0103. Diferen\u0163a de ton este mare.
\nVizita lui Hollande la Moscova ar putea contribui substan\u0163ial la aplanarea, poate chiar la stingerea crizei din Ucraina. De altfel, Parisul a mai avut un succes \u00een astfel de demersuri, cel al pre\u015fedintelui Sarkozy din august 2008, c\u00e2nd acesta a intervenit cu folos \u00een oprirea r\u0103zboiului Rusiei \u00eempotriva Georgiei. \u201eTrebuie s\u0103 evit\u0103m s\u0103 mai apar\u0103 alte ziduri care ar putea s\u0103 ne separe\u201c, i-a spus Hollande lui Putin \u00een fa\u0163a presei. Reac\u0163ia acestuia a fost constructiv\u0103. Nu \u015fi \u00een privin\u0163a afacerii Mistral: \u201eexist\u0103 un contract, iar noi plec\u0103m de la principiul c\u0103 el trebuie respectat; dac\u0103 nu, noi sper\u0103m c\u0103 ni se vor restitui banii pe care i-am pl\u0103tit deja\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Printre rarele satisfac\u0163ii oferite de \u201einteligen\u0163a informatic\u0103\u201c se afl\u0103 \u015fi aceea de a putea privi lumea din fotoliu. \u015etirile despre r\u0103zboaie, s\u0103r\u0103cie, catastrofe \u015fi, mai ales, cele despre ispr\u0103vile guvernan\u0163ilor te n\u0103p\u0103desc c\u00e2nd vrei \u015fi c\u00e2nd nu vrei. Zilele trecute am v\u0103zut la CNN un reportaj realizat \u00eentr-un sat n\u0103p\u0103stuit din Liberia, unde aproape to\u0163i… Cite\u0219te mai mult »At\u00e2t de aproape, at\u00e2t de departe, adev\u0103rul<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[3],"tags":[13094,13093,13091,13092],"class_list":["post-21598","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-demonstratiile-antirasiste","tag-ebola","tag-reportaj-de-pe-cnn","tag-sat-din-filipine"],"views":1335,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21598","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21598"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21598\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21598"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21598"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21598"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}