Discursul \u0163inut de Papa Francisc \u00een fa\u0163a Parlamentului European, \u00een data de 25 noiembrie 2014, a f\u0103cut \u00eenconjurul continentului sau, cel pu\u0163in, al mijloacelor de informare \u00een mas\u0103 europene. Comentat \u00een fel \u015fi chip \u2013 mai ales, din perspectiv\u0103 geopolitic\u0103 \u2013, discursul Suveranului Pontif nu pare, totu\u015fi, s\u0103 fi fost digerat cum se cuvine de c\u0103tre elita politic\u0103 european\u0103, dac\u0103 este s\u0103 ne lu\u0103m dup\u0103 declara\u0163iile \u015fi lu\u0103rile de pozi\u0163ie care i-au urmat.
\n\u00centre timp, Papa Francisc a mai f\u0103cut o vizit\u0103 la Constantinopol, unde s-a \u00eent\u00e2lnit cu Patriarhul Ecumenic, Sanctitatea Sa Bartolomeu I, \u015fi a f\u0103cut dou\u0103 apeluri istorice: la refacerea unit\u0103\u0163ii cre\u015ftine, prin unirea catolicilor \u015fi ortodoc\u015filor (ca unicele Biserici cu continuitate apostolic\u0103) \u015fi la protejarea cre\u015ftinilor din Orientul Mijlociu, cea mai veche vatr\u0103 a cre\u015ftinismului, aflat\u0103 \u00een pericol de extinc\u0163ie din cauza fundamentalismului islamic. Ceea ce face ca discursul de la Strasbourg s\u0103 nu fie doar un gest de politic\u0103 extern\u0103, ci o component\u0103 a unei concep\u0163ii unitare despre lume \u015fi via\u0163\u0103 pe care Suveranul Pontif, \u00eempreun\u0103 cu Biserica, dore\u015fte s\u0103 o insufle lumii. O concep\u0163ie la care Papa Francisc \u00ee\u015fi propune \u2013 aspect important pentru noi, ortodoc\u015fii \u2013, s\u0103 asocieze, pe baze egale, \u015fi Biserica Ortodox\u0103, \u00een temeiul unei unit\u0103\u0163i de credin\u0163\u0103 care dep\u0103\u015fe\u015fte diferen\u0163ele istorice.
\nPapa a \u00eenceput, la Strasbourg, prin a evoca, bl\u00e2nd \u015fi f\u0103r\u0103 dorin\u0163a de a jigni, imaginea de vetust pe care o las\u0103 b\u0103tr\u00e2nul continent \u00eentr-o lume care s-a mondializat de mult. Contestat pe plan global, europocentrismul s-a transformat \u00eentr-o orgolioas\u0103 izolare \u00een propriile idei \u2013 unele, dat\u00e2nd din perioada R\u0103zboiului Rece \u2013 \u015fi, mai ales, \u00een propriul confort. A rezultat o Europ\u0103 care pretinde \u00eenc\u0103 s\u0103 conduc\u0103 o lume pe care nu o \u00een\u0163elege \u015fi la ale c\u0103rei eforturi, practic, nu mai particip\u0103.
\nSuveranul Pontif nu a spus-o, dar, \u00een prelungirea discursului s\u0103u, o putem spune noi: comportamentul Europei \u00een problema emigra\u0163iei este un exemplu perfect al acestui solipsism orgolios al b\u0103tr\u00e2nului continent. Pe de-o parte, nu particip\u0103 \u00een nici un fel la emanciparea economic\u0103 a lumii a treia \u015fi \u00eencurajeaz\u0103 \u00een continuare, prin discursuri populiste, dreptul absolut la emigra\u0163ie, dar pe de alta blocheaz\u0103 (manu militari) emigra\u0163ia, iar pe cei care reu\u015fesc, totu\u015fi, s\u0103 p\u0103trund\u0103 pe teritoriul UE \u00eei marginalizeaz\u0103 \u015fi \u00eei plaseaz\u0103 pe treptele sociale cele mai de jos.
\nAt\u00e2t de ad\u00e2nc este implantat egoismul, \u00eenc\u00e2t exist\u0103, mai ales \u00een statele bogate ale Uniunii, p\u0103turi tot mai \u00eentinse de popula\u0163ie, reprezentate \u015fi politic, care doresc s\u0103 extind\u0103 acest comportament discriminatoriu \u015fi \u00een interiorul Uniunii Europene. \u00cen timp ce se bucur\u0103 f\u0103r\u0103 restric\u0163ii de avantajele accesului liber la pie\u0163ele jum\u0103t\u0103\u0163ii s\u0103race a continentului, aceste grupuri sociale \u015fi for\u0163e politice vor s\u0103 restr\u00e2ng\u0103 libertatea de circula\u0163ie a cet\u0103\u0163enilor provenind din \u0163\u0103rile s\u0103race, lipsindu-i pe semenii lor europeni \u015fi de minima compensa\u0163ie de a putea, m\u0103car, \u00eencerca s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un loc de munc\u0103 \u00een alt\u0103 \u0163ar\u0103…
\nPapa Francisc a denun\u0163at, \u00een discurs, \u00een primul r\u00e2nd ipocrizia care unific\u0103 o retoric\u0103 tot mai extins\u0103 a drepturilor omului (\u00een\u0163elese p\u00e2n\u0103 la monadizarea fiin\u0163ei umane, a spus Suveranul Pontif, adic\u0103 p\u00e2n\u0103 la izolarea omului de ceilal\u0163i oameni), cu o diminuare vizibil\u0103 a solidarit\u0103\u0163ii sociale \u015fi cu o sl\u0103bire a interesului pentru spiritualitate: Totu\u015fi, \u00een acela\u015fi timp, trebuie s\u0103 fim aten\u0163i s\u0103 nu c\u0103dem \u00een anumite erori care ar putea rezulta dintr-o ne\u00een\u0163elegere a conceptului de drepturile omului \u015fi din gre\u015fita lui utilizare. Ast\u0103zi, exist\u0103 o tendin\u0163\u0103 de a cere drepturi individuale c\u00e2t mai largi \u2013 sunt chiar tentat s\u0103 spun individualiste; aceast\u0103 preten\u0163ie este sub\u00eentins\u0103 de o concep\u0163ie asupra fiin\u0163ei umane deta\u015fate de orice context social sau antropologic, ca \u015fi cum omul ar fi o monad\u0103 (???) tot mai pu\u0163in preocupat\u0103 de celelalte monade din jurul s\u0103u. Conceptul, la fel de important \u015fi complementar, de datorii nu mai pare \u00een nici un fel legat de cel de drepturi. \u00cen consecin\u0163\u0103, drepturile individului sunt afirmate cu t\u0103rie, f\u0103r\u0103 nici o preocupare \u00eens\u0103 pentru faptul c\u0103 fiecare fiin\u0163\u0103 este parte a unui context social \u00een care drepturile \u015fi obliga\u0163iile ei sunt legate de drepturile \u015fi obliga\u0163iile celorlal\u0163i \u015fi de binele comun al societ\u0103\u0163ii \u00eense\u015fi.\u201c
\n\u00cen consecin\u0163\u0103, Papa a pledat pentru o redefinire a valorii fondatoare a drepturilor omului, care s\u0103 \u0163in\u0103 cont de interac\u0163iunea oamenilor \u00een societate, de necesitatea binelui comun \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, de aspectele spirituale ale fiin\u0163ei umane. Omul nu este doar o fiin\u0163\u0103 orizontal\u0103, legat\u0103 de al\u0163i oameni \u00eentr-o societate, ci \u015fi o fiin\u0163\u0103 vertical\u0103, legat\u0103 prin multiple fire de transcenden\u0163\u0103. Prin urmare, el nu are doar nevoi materiale \u015fi nu este doar un num\u0103r \u00een statistici: A vorbi despre transcenden\u0163a demnit\u0103\u0163ii umane \u00eenseamn\u0103, astfel, s\u0103 facem apel la \u00eens\u0103\u015fi natura uman\u0103, la capacitatea noastr\u0103 de a distinge binele de r\u0103u, la acel compas din inima noastr\u0103, pe care Dumnezeu l-a imprimat \u00eentregii crea\u0163ii. Mai presus de orice, \u00eenseamn\u0103 a privi orice fiin\u0163\u0103 uman\u0103 nu ca absolut\u0103, ci ca o fiin\u0163\u0103 \u00een rela\u0163ie. \u00cen opinia mea, una dintre bolile cele mai r\u0103sp\u00e2ndite ast\u0103zi \u00een Europa este singur\u0103tatea caracteristic\u0103 tuturor celor care nu au rela\u0163ii cu ceilal\u0163i. Ea e vizibil\u0103 \u00een special la cei \u00een etate, care sunt adesea abandona\u0163i la mila Domnului, ca \u015fi la cei tineri, c\u0103rora le lipsesc puncte clare de referin\u0163\u0103 \u015fi oportunit\u0103\u0163i de viitor. Este vizibil\u0103, de asemenea, \u015fi la mul\u0163ii s\u0103raci care ne populeaz\u0103 ora\u015fele, ca \u015fi \u00een dezorientarea imigran\u0163ilor care vin la noi \u00een c\u0103utarea unui viitor mai bun.\u201c
\nNu trebuie s\u0103 fii social-democrat ca s\u0103 observi c\u0103, \u00een discursul de la Strasbourg, cuvintele-cheie folosite de Suveranul Pontif au fost social \u015fi transcenden\u0163\u0103. Pentru c\u0103 Europa actual\u0103 sufer\u0103 de o degradare accentuat\u0103 a valorilor sociale (\u00een ciuda nivelului relativ \u00eenalt al protec\u0163iei sociale, cel pu\u0163in \u00een \u0163\u0103rile bogate) \u015fi de o de-spiritualizare la fel de accentuat\u0103. B\u0103t\u0103lia bezmetic\u0103 pentru eficien\u0163\u0103\u201c, pragmatism\u201c, \u00eempotriva statului social, nu numai c\u0103 nu a f\u0103cut Europa mai performant\u0103 (dimpotriv\u0103: criza a eviden\u0163iat dureros at\u00e2t limitele, c\u00e2t \u015fi obiectivele reale ale de-reglement\u0103rii ultra-liberale), ci, prin diminuarea investi\u0163iei \u00een educa\u0163ie, a s\u0103r\u0103cit spiritual b\u0103tr\u00e2nul continent. Cum spunea, cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103, un om politic francez, Europa lui Daimler Benz, Renault \u015fi FIAT a cam strivit Europa lui Goethe, Voltaire \u015fi Dante…
\nPledoaria Papei Francisc a fost, \u00een consecin\u0163\u0103, pentru revenirea la valori \u015fi pentru reg\u0103sirea r\u0103d\u0103cinilor iudeo-cre\u015ftine ale continentului. Noi am edificat, de bine, de r\u0103u, o uniune politic\u0103 \u015fi economic\u0103, \u00eenainte, \u00eens\u0103, de a edifica o uniune spiritual\u0103 \u015fi cultural\u0103. Uniune care \u2013 \u00een lumina interven\u0163iei Suveranului Pontif de la Constantinopol, din Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe a Patriarhiei Ecumenice \u2013 nu presupune uniformizarea \u015fi \u00eenrolarea, ci unitatea \u00een diversitate. Catolicismul \u015fi ortodoxia, ca administra\u0163ii separate ale aceleia\u015fi Biserici, nu trebuie s\u0103 renun\u0163e la caracteristicile lor, rezult\u00e2nd din tr\u0103irea cre\u015ftinismului \u00een ultimul mileniu, ci trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi reg\u0103seasc\u0103 r\u0103d\u0103cinile comune (care exist\u0103 \u015fi sunt chiar foarte puternice) \u015fi s\u0103 ofere un r\u0103spuns provoc\u0103rilor contemporane. Europa nu are nici o \u015fans\u0103 dac\u0103 se \u00eengroap\u0103 \u00een euro-egoism, ci dac\u0103 se deschide c\u0103tre lume \u015fi dac\u0103 \u00ee\u015fi promoveaz\u0103 mai sus\u0163inut interesele \u015fi viziunea. Ap\u0103r\u00e2nd, bun\u0103oar\u0103, ferm comunit\u0103\u0163ile cre\u015ftine din Orientul Mijlociu, particip\u00e2nd mai intens la eforturile de rezolvare a crizelor din imediata noastr\u0103 vecin\u0103tate \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, asum\u00e2ndu-\u015fi rolul pe care i-l rezerv\u0103 dimensiunile sale \u015fi for\u0163a sa spiritual\u0103 \u015fi economic\u0103. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, discursul de la Strasbourg al Papei a \u00eenceput prin evocarea acestor dimensiuni: cinci sute de milioane de oameni liberi, uni\u0163i \u00eentr-o societate democratic\u0103.
\n\u00cen mod evident, Papa Francisc nu este un om de st\u00e2nga, \u00een \u00een\u0163elesul politic al acestui termen, pentru c\u0103, \u00een calitate de monah, lider al cre\u015ftinilor catolici \u015fi urma\u015f al Sf\u00e2ntului Petru, el este deasupra acestor diviziuni omene\u015fti. Dar discursul s\u0103u de la Strasbourg a reiterat c\u00e2teva din principiile care au caracterizat, p\u00e2n\u0103 nu de mult, st\u00e2nga european\u0103, principii la care aceasta trebuie s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 dac\u0103 dore\u015fte s\u0103 \u00ee\u015fi revin\u0103 din deriva \u00een care a intrat de un deceniu \u015fi jum\u0103tate. Valorile sociale, pe de-o parte (solidaritatea, responsabilitatea statului \u00een materie de educa\u0163ie, s\u0103n\u0103tate \u015fi cultur\u0103, societatea incluziv\u0103), \u015fi cele spirituale, pe de alta (c\u0103ci st\u00e2nga nu \u00eenseamn\u0103, cum bine spunea Saramago, numai protec\u0163ie social\u0103, ea \u00eenseamn\u0103 \u015fi viziune).
\nNu \u015ftiu ce a \u00een\u0163eles dreapta, care aproape c\u0103 a dus continentul pe marginea pr\u0103pastiei, cu c\u00e2\u0163iva ani \u00een urm\u0103, din acest discurs al Papei pe care, peste c\u00e2\u0163iva ani, \u00eel vom califica drept istoric. Dar, ca om de st\u00e2nga, sper c\u0103 social-democra\u0163ia european\u0103 a \u00een\u0163eles c\u0103, merg\u00e2nd pe calea abandonului principiilor care o definesc, nu numai c\u0103 nu va c\u00e2\u015ftiga adep\u0163i din dreapta spectrului politic, ci va disp\u0103rea, pur \u015fi simplu, ca for\u0163\u0103 relevant\u0103 \u00een politica european\u0103. L\u0103s\u00e2nd loc, din p\u0103cate, extremismelor de st\u00e2nga \u015fi de dreapta, pe care tocmai prezen\u0163a unei social-democra\u0163ii puternice \u015fi moderne le \u0163inea \u00een fr\u00e2u.
\nPapa nu e de st\u00e2nga, dar valorile pe care el le-a propus Europei sunt!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Discursul \u0163inut de Papa Francisc \u00een fa\u0163a Parlamentului European, \u00een data de 25 noiembrie 2014, a f\u0103cut \u00eenconjurul continentului sau, cel pu\u0163in, al mijloacelor de informare \u00een mas\u0103 europene. Comentat \u00een fel \u015fi chip \u2013 mai ales, din perspectiv\u0103 geopolitic\u0103 \u2013, discursul Suveranului Pontif nu pare, totu\u015fi, s\u0103 fi fost digerat cum se cuvine de… Cite\u0219te mai mult »Papa, un om de st\u00e2nga?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[7144,13090,8719,13089],"class_list":["post-21596","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-drepturile-omului","tag-emanciparea-economica-a-lumii-a-treia","tag-papa-francisc","tag-valori-de-stanga"],"views":2101,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21596","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21596"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21596\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21596"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21596"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21596"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}