{"id":21586,"date":"2014-12-12T22:50:15","date_gmt":"2014-12-12T20:50:15","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21586"},"modified":"2014-12-12T22:50:15","modified_gmt":"2014-12-12T20:50:15","slug":"maidan","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/maidan\/","title":{"rendered":"Maidan"},"content":{"rendered":"<p>E deja un an de c\u00e2nd uria\u015fa pia\u0163\u0103 central\u0103 a Kievului intra \u00een aten\u0163ia lumii \u00eentregii. A fost supranumit\u0103 atunci Euromaidan, dar numele ei e, simplu, Maidan. Felul \u00een care imaginea pie\u0163ei ajungea la noi prin intermediul televiziunii \u015fi al fotografiilor de pres\u0103 \u2013 cu mormane de gunoi, baricade improvizate din resturi, ma\u015fini arse \u2013 consona perfect cu acest nume.<br \/>\n\u00cen rom\u00e2n\u0103, cuv\u00e2ntul maidan are conota\u0163ie peiorativ\u0103, desemneaz\u0103 un loc ne\u00eengrijit, l\u0103sat la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii. \u00cen spatele cuv\u00e2ntului se ascunde o \u00eentreag\u0103 poveste lingvistic\u0103 \u015fi antropologic\u0103. Maidan provine din turc\u0103, din\u00a0 meydan, iar rom\u00e2na e, \u00een chip bizar, singura limb\u0103 care i-a dat acest \u00een\u0163eles. \u00cen toate celelalte limbi care l-au preluat din turc\u0103, cuv\u00e2ntul desemneaz\u0103 pia\u0163a ora\u015fului. Midan Tahrir e numele unei pie\u0163e din Cairo, Tavisuplebis Moedani se nume\u015fte pia\u0163a central\u0103 din Tbilisi, Georgia. Taksim Meydani e numele unei pie\u0163e din partea european\u0103 a Istanbulului. \u00cen turc\u0103, termenul provine din persan\u0103. Maidan-e Naqsh-e Jahan e numele uria\u015fei pie\u0163e din Isfahan, una dintre cele mai mari ale lumii, lat\u0103 de 160 \u015fi lung\u0103 de 508 metri. Ridicat\u0103 \u00eentre 1528 \u015fi 1629, m\u0103rimea ei l-a f\u0103cut pe Pietro Della Valle, c\u0103l\u0103tor italian din veacul al XVII-lea, s\u0103 accepte c\u0103 \u00eentrece cu mult \u00een frumuse\u0163e Pia\u0163a Navona din Roma sa natal\u0103. Sursa de prim\u0103 de inspira\u0163ie a Maidanului din Isfahan sunt \u00eens\u0103 vestitele gr\u0103dini persane, nu pia\u0163a european\u0103. De aceea, de pild\u0103, \u00een spa\u0163iul indian, cuv\u00e2ntul maidan ajunge s\u0103 desemneze \u015fi parcul, Maidan e numele parcului central din Calcutta. Pie\u0163ele numite prin cuvinte \u00eenrudite etimologic cu \u201emaidan\u201c sunt efectul suprapunerii peste pia\u0163a european\u0103 a unor tradi\u0163ii \u015fi mentalit\u0103\u0163i locale \u015fi probabil c\u0103 exact impresionantei pie\u0163e din Isfahan i se datoreaz\u0103 alunecarea sensului cuv\u00e2ntului maidan c\u0103tre acela de pia\u0163\u0103. \u00cen persan\u0103 el provine din arab\u0103, unde \u00eenseamn\u0103 \u015fi pia\u0163\u0103, dar unde pur \u015fi simplu denume\u015fte \u201eora\u015ful\u201c. Medina e ora\u015ful prin excelen\u0163\u0103. Ecouri ale acestui sens sunt de g\u0103sit p\u00e2n\u0103 foarte aproape de grani\u0163ele Rom\u00e2niei, un ora\u015f din Serbia se cheam\u0103 Maidanpek, iar mai multe sate poloneze poart\u0103 numele Majdan. Potrivit altor teorii lingvistice, maidan e mo\u015ftenit de persan\u0103 din pahlavi, persana medie, unde med \u00eensemna \u201emijloc\u201c. \u00cen arab\u0103 e \u00eenrudit cu un cuv\u00e2t ebraic \u00eensemn\u00e2nd \u201e\u0163ar\u0103\u201c, Medinat Israel e denumirea oficial\u0103 a Statului Israel de ast\u0103zi, marc\u00e2nd alunecarea semantic\u0103 de la sensul de \u201eora\u015f\u201c c\u0103tre acela de \u201estat\u201c, teritoriu locuit de acela\u015fi grup de oameni. Maidan e atestat \u015fi \u00een sanscrit\u0103, sub forma madhya, iar lingvi\u015ftii au reconstituit r\u0103d\u0103cina indoeuropean\u0103 *m\u00e9d\u2019yos, al c\u0103rei reflex e, de pild\u0103, \u015fi cuv\u00e2ntul latin medius, \u00eensemn\u00e2nd \u201emijloc\u201c, ca \u00een presupusul etimon european. De ce mijlocul a ajuns s\u0103 fie ora\u015f? Pentru c\u0103, \u00een imaginarul tuturor lumilor vechi, spa\u0163iul propriei locuiri se situa \u00een mijlocul lumii. T\u0103tara, tadjika, ba\u015fkira, azera, uzbeca, limba uigur\u0103 p\u0103streaz\u0103 reflexe ale cuv\u00e2ntului maidan, cu sensul de pia\u0163\u0103. El e de g\u0103sit, cu exact acela\u015fi \u00een\u0163eles, \u00een mai multe limbi de pe teritoriul Europei, \u00een rus\u0103, ucrainean\u0103, armean\u0103 sau georgian\u0103, variante arhaice exist\u0103 \u00een ceh\u0103 \u015fi s\u00e2rbo-croat\u0103. Trecut prin at\u00e2tea limbi \u015fi culturi, desemn\u00e2nd ora\u015ful, apoi gr\u0103dina-pia\u0163\u0103 din Persia, apoi doar pia\u0163a, sau numai parcul \u00een India, cuv\u00e2ntul nu \u015fi-a schimbat prea mult miezul. Doar \u00een rom\u00e2n\u0103, \u00een mod bizar, el ajunge s\u0103 \u00eensemne opusul. C\u0103 nu a fost mereu a\u015fa, ne-o arat\u0103 defini\u0163ia pe care Scriban o d\u0103 \u00een dic\u0163ionarul s\u0103u pie\u0163ei: \u201epi\u00e1\u0163\u0103: f., pl. pie\u0163e \u015fi pie\u015fi (ngr. pi\u00e1tsa, d. it. piazza, lat. pl\u00e1tea &lt;din plat\u00e9a&gt;, care vine d. vgr. plate\u00eea, pia\u0163\u0103; fr. place, sp. plaza; germ. platz. V. pla\u0163). Maidan, loc f\u0103r\u0103 zidiri \u00eentre stradele unui ora\u015f.\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>E deja un an de c\u00e2nd uria\u015fa pia\u0163\u0103 central\u0103 a Kievului intra \u00een aten\u0163ia lumii \u00eentregii. A fost supranumit\u0103 atunci Euromaidan, dar numele ei e, simplu, Maidan. Felul \u00een care imaginea pie\u0163ei ajungea la noi prin intermediul televiziunii \u015fi al fotografiilor de pres\u0103 \u2013 cu mormane de gunoi, baricade improvizate din resturi, ma\u015fini arse \u2013&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/maidan\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Maidan<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[13081],"class_list":["post-21586","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-sens-cuvantul-maidan"],"views":1711,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21586","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21586"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21586\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21586"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21586"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21586"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}