\u201eNu \u015ftiu al\u0163ii cum sunt\u2026\u201d, dar pe mine, t\u00e2rgurile de carte, pe care le a\u015ftept cu emo\u0163ie \u015fi ner\u0103bdare de fiecare dat\u0103, m\u0103 epuizeaz\u0103 fizic \u015fi m\u0103 suprasolicit\u0103 intelectual, cople\u015fit fiind de imensa produc\u0163ie de carte (CD-uri, albume etc.), rev\u0103rsate pe mese, \u00eenghesuite \u00een rafturi, depozitate \u00een co\u015furi sau direct pe podea, de zeci, sute de edituri, produc\u0103tori, difuzori, care se \u00eentrec s\u0103-\u015fi \u201epromoveze\u201d marfa \u2013 anul acesta (noiembrie 2014) au fost 750 de lans\u0103ri \u00een 5 zile de T\u00e2rg (enorm!) \u2013 , suita nesf\u00e2r\u015fit\u0103 de \u00eent\u00e2lniri, revederi, str\u00e2ngeri de m\u00e2ini, salut\u0103ri cordiale sau de pe v\u00e2rful buzelor, vorbiri, convorbiri etc. etc., la sf\u00e2r\u015fitul c\u0103rora te treze\u015fti cu un bra\u0163 de c\u0103r\u0163i, primite sau cump\u0103rate, mult peste ceea ce \u0163i-ai propus, dar mai pu\u0163in dec\u00e2t ceea ce te-ar fi interesat cu adev\u0103rat…<\/p>\n
Cum-necum, T\u00e2rgul de Carte Gaudeamus a devenit un reper \u00een calendarul cititorilor de literatur\u0103 (de orice fel \u2013 beletristic\u0103, de consum, \u015ftiin\u0163ific\u0103, politic\u0103 \u015f.a.m.d.), oameni de cultur\u0103, editori, critici literari, snobi, pierde-var\u0103, colec\u0163ionari, elevi adu\u015fi cu \u015fcoala de profesorii lor \u015fi mul\u0163i al\u0163ii trec\u00e2ndu-i cu s\u00e2rg pragul…
\nTranscriu aici \u201evorbirile\u201d rostite la lansarea c\u00e2torva c\u0103r\u0163i, foarte diferite, altminteri, la care am fost invitat s\u0103 spun c\u00e2teva cuvinte.
\n\u00cencep cu o \u201ecarte de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103\u201d, un studiu original (pe c\u00e2t de original poate fi un astfel de efort) despre Eminescu. Alt chip (Editura Academiei Rom\u00e2ne, 2014), de universitarul bucure\u015ftean Gheorghe Doca. Pe colegul Gheorghe Doca de la Catedra de Lingvistic\u0103, acum, de Limb\u0103, pe vremuri \u00eel \u015ftiam bine, ca specialist \u00een predarea limbii rom\u00e2ne ca limb\u0103 str\u0103in\u0103, ca autor de manuale \u015fi studii docte \u00een acest domeniu \u00een care a f\u0103cut o carier\u0103 str\u0103lucit\u0103, dovad\u0103 anii petrecu\u0163i ca lector de limba rom\u00e2n\u0103 la mari universit\u0103\u0163i din Fran\u0163a.
\nDespre preocup\u0103rile lui pentru poezia lui Eminescu am aflat relativ t\u00e2rziu, \u00eent\u00e2i din fragmentele publicate de el \u00een paginile revistei \u201eCultura\u201d, apoi din cronicile cam acide ale eminescologului N. Georgescu la o prim\u0103 carte a sa, Eminescu \u2013 o perspectiv\u0103 dialogic\u0103, dou\u0103 volume masive, 2009, c\u0103rora le-a r\u0103spuns, polemic, dar elegant, criticul
\nC. St\u0103nescu, \u00een aceea\u015fi publica\u0163ie (nr. 463, 3 aprilie 2014), \u00een articolul \u201eV\u00e2rsta \u00abfractalic\u0103\u00bb a lui M. Eminescu. Not\u0103 informativ\u0103 cu privire la o carte care n-a ap\u0103rut\u201d (dar avea s\u0103 apar\u0103 c\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul anului, just in time ca s\u0103 fie lansat\u0103 la T\u00e2rg).
\nCeea ce pare evident, chiar \u015fi urm\u0103rind de la distan\u0163\u0103 (adic\u0103 nu \u00een calitate de eminescolog) demersul interpretativ al lui Gheorghe Doca, este faptul c\u0103 autorul a ales deliberat s\u0103 \u201eatace\u201d poezia Eminescului de pe pozi\u0163ii teoretice noi, \u00een orice caz, altele dec\u00e2t acelea de pe care fusese aceasta citit\u0103 de cei dinainte, Maiorescu, Ibr\u0103ileanu, D. Caracostea, E. Lovinescu, G. C\u0103linescu, T. Vianu, Vl. Streinu, \u015fi chiar de mai actuali \u2013 N. Manolescu, I. Negoi\u0163escu, G. Gan\u0103 etc. etc.
\n\u00cen cartea din 2009, Doca apeleaz\u0103 la un concept pus \u00een circula\u0163ie de Mihail Bahtin, cu mult timp \u00een urm\u0103, dar \u201edescoperit\u201d relativ recent, prin anii \u201970 ai secolului trecut, odat\u0103 cu scoaterea de la naftalin\u0103 a \u201eformali\u015ftilor ru\u015fi\u201d (vezi, \u00een acest sens, contribu\u0163ia major\u0103 a regretatului nostru coleg, Marian Vasile, care a tradus \u015fi a prefa\u0163at o selec\u0163ie din studiile lui Bahtin, \u00een 1982, \u015fi a scris o tez\u0103 de doctorat, publicat\u0103 sub titlul M. Bahtin \u2013 discursul dialogic. Istoria unei mari idei, 2001).
\nStudiul Eminescu. Alt chip are ca suport \u201etehnic\u201d teoria fractalilor, explicat\u0103 doct \u00een primul capitol al c\u0103r\u0163ii, \u201eO g\u00e2ndire genuin fractalic\u0103\u201d. O punere \u00een tem\u0103 explicit\u0103 se g\u00e3se\u015fte la Nicu Gavrilu\u0163\u0103, Fractalii \u015fi timpul social, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003 \u015fi, mai \u00eenainte, \u00een studii ale lui Ioan Petru Culianu despre istoria religiilor. Gheorghe Doca transfer\u0103, curajos, acest mod de a g\u00e2ndi, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, lumea, \u00een \u201elumea\u201d poeziei lui Mihai Eminescu, descoperindu-i unit\u0103\u0163ile minimale \u015fi urm\u0103rind recompunerile \u00eentregitoare, p\u00e2n\u0103 la produsul final. \u00cei sunt de folos manuscrisele poetului, la care cercet\u0103torii au acum acces mai facil, edi\u0163iile scrierilor lui, straturile de interpret\u0103ri ale acesteia, de la Maiorescu \u015fi Grama p\u00e2n\u0103 la Petru Cre\u0163ia \u015fi Ioana Em. Petrescu. A\u015f ad\u0103uga aici studiul lui Iulian Costache, Eminescu. Negocierea unei imagini, Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 2008, frapat mai ales de apropierea posibil\u0103 dintre titlul acestei c\u0103r\u0163i \u015fi acela al studiului lui Doca: \u201enegocierea unei imagini\u201d fa\u0163\u0103 de \u201ealt chip\u201d. Ce vor s\u0103 zic\u0103 cele dou\u0103 titluri? \u00cen primul r\u00e2nd c\u0103 \u201eimaginea\u201d, \u201echipul\u201d lui Eminescu, al poeziei sale, al operei lui literare, publicistice, este caleidoscopic(\u0103), infinit semnificativ\u0103, mereu deschis\u0103 interpret\u0103rilor \u015fi, prin aceasta, etern\u0103.
\nO alt\u0103 carte care a trezit interes la T\u00e2rg a fost aceea a folcloristului, etnologului, interpretului de muzic\u0103 tradi\u0163ional\u0103, diplomatului, gazetarului, scriitorului Alexandru Mica, Harry Brauner. \u00centre fascina\u0163ia folclorului \u015fi teroarea destinului, Tracus Arte, 2014. Multilateralul Alexandru Mica are voca\u0163ia monumentalului, a grandiosului, a proiectelor de anvergur\u0103, dovad\u0103 studiile lui de literatur\u0103 universal\u0103 (Fantasticul \u00een literatura romantic\u0103 european\u0103 \u2013 Gogol, Hoffmann, Poe, Dickens) sau despre \u201erealismul fantastic\u201d la Dostoievski, apoi cele de etnologie \u015fi etnografie rom\u00e2neasc\u0103 (1993, 1996), dar mai ales cele dou\u0103 antologii-tezaur de muzic\u0103 popular\u0103, prima din 1995, 442 de nestemate folclorice poetico-muzicale \u00een \u015fapte volume, 35 de casete \u015fi pliante de prezentare, dezvoltat\u0103 ulterior \u00eentr-o edi\u0163ie alc\u0103tuit\u0103 din cinci CD-uri MP3, cu peste 700 de piese vocale \u015fi instrumentale, pentru care am pledat, f\u0103r\u0103 succes, din p\u0103cate, s\u0103 i se atribuie un premiu al Academiei, \u00een 2012.
\nCon\u0163inutul celor cinci CD-uri, a\u015fa cum apare \u00een pliantele de prezentare, este reprodus \u00een prima parte a volumului de fa\u0163\u0103 (titlul\/numele sub care este cunoscut c\u00e2ntecul, durata interpret\u0103rii, orchestrele acompaniatoare); sunt peste 40 de ore de c\u00e2ntec, \u00eenregistrat \u00een cele mai bune condi\u0163ii tehnice, un tezaur, cum \u00eel numesc numero\u015fii lui comentatori, muzicologi, folclori\u015fti, etnologi, scriitori, gazetari, din genera\u0163ii mai vechi, mul\u0163i pleca\u0163i dintre noi
\n(Al. I. Amzulescu, Romulus Vulc\u0103nescu, I. \u015eeulean, Dumitru Pop, Mihai Ungheanu, Gheorghe Oprea, Gruia Stoia) sau mai tineri (Florentin Popescu, Dan Mircea Cipariu) \u015fi mul\u0163i al\u0163ii.
\nPartea central\u0103 a c\u0103r\u0163ii este dedicat\u0103 \u201eDasc\u0103lului meu \u2013 zice autorul \u2013 \u00eentr-ale sufletului rom\u00e2nesc\u201d, Harry Brauner, al c\u0103rui \u201emartiriu\u201d\u00a0 este reconstituit cu aten\u0163ie, cu scrupul de cercet\u0103tor, \u00eentr-o prim\u0103, dens\u0103, \u00eencercare de a scrie o monografie despre marele etnomuzicolog, aflat la mijloc, \u00eentre \u201esublimarea folclorului\u201d \u015fi \u201etenebrele politicii iudeo-kominterniste\u201d. Propriilor sale investiga\u0163ii de arhiv\u0103 oficial\u0103 \u015fi \u00een arhiva sentimental\u0103, Alexandru Mica le adaug\u0103 amintiri, evoc\u0103ri, interviuri luate de el unor contemporani care l-au cunoscut pe Harry Brauner, personalit\u0103\u0163i ale lumii politice \u015fi \u015ftiin\u0163ifice a vremii (mini\u015ftrii de Externe Eduard Mezincescu \u015fi George Macovescu, sociologul Henri H. Stahl), etnomuzicologi profesioni\u015fti de cert\u0103 valoare (Mariana Kahane, Lucilia St\u0103nculeanu Georgescu, Constantin Salcia), gazetari de prestigiu (Nicolae Carandino, Vlaicu B\u00e2rna, Victor B\u00e2rl\u0103deanu).
\nProfilul etnomuzicologului, cercet\u0103torului de teren, descoperitorului \u015fi \u00eendrum\u0103torului unor mari talente ale c\u00e2ntecului rom\u00e2nesc (\u00eentre care, la loc de cinste, Maria T\u0103nase) este conturat, cu lumini \u015fi umbre, unele \u0163in\u00e2nd de partea \u00een general neexpus\u0103 public a celui evocat (de exemplu, triunghiul sau mai bine zis cuplurile amoroase Lucre\u0163iu P\u0103tr\u0103\u015fcanu \u2013 Lena Constante, Eva P., so\u0163ia lui Lucre\u0163iu P.\u2013\u00a0 Harry Brauner), pe fundalul unei epoci \u00een general gri, de \u00eenainte \u015fi de dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, incluz\u00e2nd anii de deten\u0163ie, \u00een \u00eenchisorile comuniste, ai lui \u015fi ai so\u0163iei sale, Lena Constante, cu accent pe evreitatea lui Harry, fratele cunoscutului grafician avangardist Victor Brauner, r\u0103mas \u00een Occident, dinainte de R\u0103zboi.
\nPentru cititorii mai pu\u0163in familiariza\u0163i cu epoca respectiv\u0103, diplomatul Alexandru Mica adaug\u0103 un capitol \u201e\u00cen loc de prefa\u0163\u0103: Rom\u00e2nia sub teroarea istoriei\u201d, reactualiz\u00e2nd numele unor conduc\u0103tori comuni\u015fti de trist\u0103 aducere aminte, bine cunoscute celor mai \u00een v\u00e2rst\u0103, de la I.V. Stalin, \u201egenialul conduc\u0103tor\u201d (\u00eenainte de Ceau\u015fescu!) la Ana Pauker, Iosif Chi\u015finevschi, Teohari Georgescu, Avram Bunaciu, Lothar R\u0103d\u0103ceanu etc. etc., ale c\u0103ror portrete \u201evegheau\u201d de pe pere\u0163ii fiec\u0103rei s\u0103li de clas\u0103 din Republica Popular\u0103 Rom\u00e2n\u0103 a anilor \u201950 ai secolului trecut.
\nAlexandru Mica \u00ee\u015fi face o datorie de onoare fa\u0163\u0103 de \u201edasc\u0103lul\u201d s\u0103u de folclor, altminteri un mare cercet\u0103tor al c\u00e2ntecului popular rom\u00e2nesc \u015fi sprijinitor generos al interpre\u0163ilor de frunte ai acestuia, anun\u0163\u00e2nd, poate, o monografie Harry Brauner, at\u00e2t de necesar\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201eNu \u015ftiu al\u0163ii cum sunt\u2026\u201d, dar pe mine, t\u00e2rgurile de carte, pe care le a\u015ftept cu emo\u0163ie \u015fi ner\u0103bdare de fiecare dat\u0103, m\u0103 epuizeaz\u0103 fizic \u015fi m\u0103 suprasolicit\u0103 intelectual, cople\u015fit fiind de imensa produc\u0163ie de carte (CD-uri, albume etc.), rev\u0103rsate pe mese, \u00eenghesuite \u00een rafturi, depozitate \u00een co\u015furi sau direct pe podea, de zeci, sute… Cite\u0219te mai mult »Un bra\u0163 de c\u0103r\u0163i…<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[13077],"class_list":["post-21582","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-targul-de-carte-gaudeamus"],"views":1662,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21582","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21582"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21582\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21582"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21582"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21582"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}