\u00cen zilele de 22-23 noiembrie 2014 s-a desf\u0103\u015furat la Gyula, \u00een sediul Uniunii Culturale a Rom\u00e2nilor din Ungaria, cel de al XXIV-lea simpozion organizat de Institutul de Cercet\u0103ri al Rom\u00e2nilor din Ungaria. Ac\u0163iunea a avut loc cu sprijinul acordat de Ministerul Afacerilor Externe, de Departamentul \u201ePolitici pentru rela\u0163ia cu rom\u00e2nii de pretutindeni\u201c \u015fi de Ministerul Resurselor Umane (Emberi Er\u00f3forr\u00e1sok Miniszt\u00e9riuma). La desf\u0103\u015furarea lucr\u0103rilor au participat, ca invita\u0163i de onoare, ambasadorul Rom\u00e2niei \u00een Ungaria, domnul Alexandru Victor Micula, consulul Rom\u00e2niei \u00een ora\u015ful Gyula, domnul Florin Vasiloni, \u00ce.P.S. episcopul Siluan de la a\u015fez\u0103m\u00e2ntul corespunz\u0103tor din acela\u015fi ora\u015f.
\n\u00cen virtutea tradi\u0163iei (dup\u0103 scurgerea a 24 de ani de la cel dint\u00e2i eveniment cultural \u201eSimpozion\u201c se poate vorbi despre o tradi\u0163ie), programul manifest\u0103rii men\u0163ionate a \u00eembr\u0103cat aspectul unui \u201emozaic\u201c cultural-\u015ftiin\u0163ific, prin diversitatea contribu\u0163iilor prezentate, ca domeniu, de la istorie la lingvistica propriu-zis\u0103, de la folclor literar-muzical la dialectologie, ca perioad\u0103: de la trecut la prezent, ca teritoriu: din sud-estul Ungariei p\u00e2n\u0103 \u00een Basarabia. \u00cenc\u0103 de la \u00eenfiin\u0163are (1990), Uniunea Cultural\u0103 a Rom\u00e2nilor din Ungaria, mai apoi Societatea pentru Cultura Rom\u00e2n\u0103 din Ungaria \u015fi, din 1993, Institutul de Cercet\u0103ri al Rom\u00e2nilor din Ungaria, independent de titulatura purtat\u0103, acesta, mereu \u00een c\u0103utarea unui profil c\u00e2t mai adecvat, ca denomina\u0163ie a avut constant drept obiectiv \u00eent\u00e2lnirea dintre reprezentan\u0163ii minorit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti din partea locului cu reprezentan\u0163i din Rom\u00e2nia, din sfera de activitate a culturii \u015fi \u015ftiin\u0163ei, care au inclus \u00een preocup\u0103rile lor comunit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti din Ungaria. Scopul evident, informarea reciproc\u0103, altfel spus schimbul de informa\u0163ii i-a animat, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, pe to\u0163i participan\u0163ii. \u00cen plus, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, \u00eenscrierea la simpozion a cunoscut o anumit\u0103 deschidere, \u00een sensul existen\u0163ei posibilit\u0103\u0163ii ca minoritarii rom\u00e2ni \u015fi din alte spa\u0163ii, Serbia, Ucraina, Bulgaria, s\u0103 ia parte efectiv la lucr\u0103ri \u015fi cu lucr\u0103ri. Al\u0103turi de ace\u015ftia au fost avu\u0163i \u00een vedere rom\u00e2nii, majoritari demografic, din Basarabia, r\u0103ma\u015fi \u00een afara frontierelor statului rom\u00e2n \u00een urma ultimei conflagra\u0163ii mondiale. De aceast\u0103 dat\u0103, participan\u0163ii \u201eexterni\u201c au venit din ora\u015fele T\u00e2rgu Mure\u015f, Oradea, Arad, Bucure\u015fti (Rom\u00e2nia), Chi\u015fin\u0103u (Basarabia), iar cei \u201einterni\u201c din mai multe localit\u0103\u0163i: Budapesta, Bichi\u015fciaba, Micherechi, Giula. Din punctul de vedere al domeniului \u015ftiin\u0163ific au sus\u0163inut comunic\u0103ri istorici, lingvi\u015fti, folclori\u015fti, iar c\u00e2\u0163iva arti\u015fti plastici, cu acest prilej, au deschis o expozi\u0163ie \u00een incint\u0103.
\nCuv\u00e2ntul de deschidere \u015fi de \u00eenchidere a simpozionului i-a revenit conducerii institutului, \u00een persoana doamnei dr. Maria Ber\u00e9nyi, care a salutat cu entuziasm edi\u0163ia prezent\u0103. \u00cen \u00eencheiere, a mul\u0163umit tuturor celor care au luat parte fie prin comunic\u0103rile sus\u0163inute, fie prin audierea acestora. Cert este c\u0103 \u00een spiritul, \u00eenc\u0103 viu, al \u015ecolii Ardelene, resuscitat de c\u0103tre istorici, \u00eentre alte obiective propuse (\u015fi atinse!) se num\u0103r\u0103 \u015fi acela de r\u0103sp\u00e2ndire a informa\u0163iei recente, \u00eenc\u0103 neintrate \u00een circuitul general, privind istoria rom\u00e2nilor \u015fi limba acestora, pentru a culturaliza rom\u00e2nitatea local\u0103 (\u015fi nu numai!) prin analiza unor evenimente istorice ori prin scoaterea la iveal\u0103 a unor figuri locale de rom\u00e2ni angrena\u0163i \u00een afirmarea propriei lor etnii ca for\u0163\u0103 a culturii, a istoriei. Aici se \u00eenscriu contribu\u0163iile istoricului Maria Ber\u00e9nyi, \u201esufletul \u00een \u00een\u0163eles anatomic\u201c al ac\u0163iunii cultural-\u015ftiin\u0163ifice desf\u0103\u015furate anual sub denumirea \u201eSimpozion\u201c. Ea \u00eens\u0103\u015fi a adus la lumin\u0103 personaje emblematice, adev\u0103rate figuri legendare ale rom\u00e2nit\u0103\u0163ii din sud-estul Ungariei, cum sunt de pild\u0103 Moise Nicoar\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u015fi istoric (amator), sau Gheorghe Pomu\u0163, diplomat de anvergur\u0103 interna\u0163ional\u0103 (ambasador al Americii la Petrograd, el, rom\u00e2nul plecat din Gyula!), ambii sco\u015fi de sub praful arhivelor la lumina zilei, pentru marele public, fie \u015fi ca nume de str\u0103zi. E o modalitate binevenit\u0103 de a \u00eentre\u0163ine memoria colectiv\u0103 a rom\u00e2nit\u0103\u0163ii \u201ela fa\u0163a locului\u201c, de a o racorda la trecutul ei, cu nimic mai prejos dec\u00e2t al popula\u0163iei majoritare. \u00cen aten\u0163ia aceleia\u015fi autoare, profesionist\u0103 a istoriei, a stat complexa \u015fi complicata problem\u0103 a Funda\u0163iei \u201eGojdu\u201c, inseparabil legat\u0103 de destinul Rom\u00e2niei profunde, din Pind \u015fi p\u00e2n\u0103 dincolo de Carpa\u0163i, instalat\u0103 \u00een capitala creat\u0103 din cele dou\u0103 ora\u015fe reunite: Buda + Pesta. Apoi, elita Imperiului Austro-Ungar din Viena \u015fi Budapesta, constituit\u0103 \u015fi din arom\u00e2ni, remarcabili prin platforma lor cultural-economic\u0103, \u00een alt plan corifeii \u015ecolii Ardelene \u015fi \u00eentreprinderile lor memorabile pentru prop\u0103\u015firea rom\u00e2nimii transilv\u0103nene (\u015fi, nu numai!), al\u0103turi de secven\u0163e din activitatea unor mari scriitori rom\u00e2ni \u00een afara \u0163\u0103rii: episodul prieteniei dintre Caragiale \u015fi Goga, \u00eentemeiat\u0103 pe sincera pre\u0163uire a poetului de c\u0103tre dramaturg \u2013 sunt doar c\u00e2teva dintre problemele pe care Maria Ber\u00e9nyi, cu inegalabil\u0103 pasiune \u015ftiin\u0163ific\u0103, le pune la dispozi\u0163ia cititorului avizat sau amator. La manifestarea de fa\u0163\u0103 auditoriul a f\u0103cut cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu \u201edinastia\u201c intelectual\u0103 Babe\u015f, al c\u0103rei destin reune\u015fte cel pu\u0163in dou\u0103 capitale: Budapesta-Bucure\u015fti. \u00cen linia cercet\u0103rilor practicate de Maria Ber\u00e9nyi se \u00eenscriu cele ale lui Cornel Sigmirean de la Universitatea \u201ePetru Maior\u201c din T\u00e2rgu Mure\u015f, fidel sus\u0163in\u0103tor al simpozionului. Amplasat tematic sub blazonul celei mai importante mi\u015fc\u0103ri de cultur\u0103 \u015fi reviriment na\u0163ional din Transilvania, prin comunicarea prezentat\u0103, Biografii celebre \u015fi memorie istoric\u0103: \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ii \u015ecolii Ardelene, Cornel Sigmirean r\u0103m\u00e2ne \u00een acela\u015fi univers fascinant al marilor c\u0103rturari ardeleni reuni\u0163i figurativ \u00eentr-un singur edificiu cu titlu memorabil, situat pe umerii acestora. Sosit\u0103 de la Chi\u015fin\u0103u, Silvia Corl\u0103\u0163eanu-Granciuc re\u00eenvie pagini dureroase din \u201eBasarabia, sub st\u0103p\u00e2nirea ruseasc\u0103\u201c, cu multe detalii inedite, dar mai ales cu un adecvat material iconografic, pledoarie oric\u00e2t de \u00eent\u00e2rziat\u0103 pentru provincia situat\u0103 \u00een \u201ecalea tuturor r\u0103ut\u0103\u0163ilor\u201c. Iulia M\u0103rg\u0103rit (Bucure\u015fti) dezv\u0103luie specificul cercet\u0103rilor dialectale efectuate \u00een comunit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti din Ungaria, relev\u00e2nd rolul decisiv al informatorului \u00eentr-o asemenea \u00eentreprindere. Presta\u0163ia informativ\u0103 a acestuia, sub aspect lingvistic, documentar-istoric, etnografic, didactic, moral, psihologic, contribuie la conturarea profilului spiritual al \u0163\u0103ranului rom\u00e2n dintotdeauna, p\u0103str\u0103tor al limbii rom\u00e2ne din toate timpurile, \u201earhiva vie\u201c a acesteia. Istoria \u201ede l\u00e2ng\u0103 noi\u201c a fost ilustrat\u0103 de Gabriel Moisa (Oradea) prin actualizarea unui episod din lupta ilegali\u015ftilor \u015fi deten\u0163ia acestora \u00een \u00eenchisorile comuniste, st\u0103ruind asupra capacit\u0103\u0163ii de sacrificiu a lupt\u0103torilor voluntari \u00eempotriva unui regim de trist\u0103 amintire.
\nTribuna poporului din Arad, un for important de cunoa\u015ftere a folclorului rom\u00e2nesc din imperiu, a constituit obiectul expunerii sus\u0163inute, conving\u0103tor, de Elena Rodica Colta (Arad). Oarecum atipic\u0103, dar nu lipsit\u0103 de un real interes prin tematic\u0103, \u00een compara\u0163ie cu restul lucr\u0103rilor, interven\u0163ia Mariei T\u0103tar-Dan (T\u00e2rgu Mure\u015f) \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 aspecte din via\u0163a social\u0103 a rom\u00e2nit\u0103\u0163ii ca mondenitate, \u00een cadrul fostului imperiu, pe baza unei documenta\u0163ii minu\u0163ioase din presa vremii.
\n\u00cen Lingvistica pozitiv\u0103, Ana Borb\u00e9ly, cercet\u0103toare budapestan\u0103 recunoscut\u0103 pentru contribu\u0163iile sale \u00een domeniul plurilingvismului \u015fi al sociolingvisticii, atinge, \u00een subsidiar, atitudinea recomandabil\u0103 fa\u0163\u0103 de limba minoritarilor rom\u00e2ni, prin raportare la acela\u015fi instrument de comunicare din \u0163ar\u0103. Str\u0103vechile colinde rom\u00e2ne\u015fti perpetuate de memoria unor practican\u0163i autentici sunt prezentate auditoriului de Grigore Poiendan din Micherechi, debutant \u00een cercetarea genului. Stella Nikula, \u00eentr-o evocare \u201ede suflet\u201c, dezv\u0103luie \u201econdi\u0163ia de fiin\u0163\u0103 uman\u0103\u201c \u00een viziunea etnicilor rom\u00e2ni din sud-estul Ungariei, viziune analizat\u0103 cu mult\u0103 fine\u0163e. Aproape specializat\u0103 \u00een semnalarea comunit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne\u015fti mai mult sau mai pu\u0163in \u201econdamnate\u201c de istorie, Elena Csobai (Bichi\u015fciaba) s-a ocupat, \u00een detaliu de aceast\u0103 dat\u0103, de localitatea Apateu. Emilia Martin a re\u00eenviat chipul legendar al unui haiduc din partea locului (Micherechi), Bologu, conving\u00e2nd auditoriul de existen\u0163a unor crea\u0163ii folclorice demne de tot interesul. Amenajarea unei expozi\u0163ii extrem de interesante, \u201eVestigii ortodoxe din colec\u0163ia Episcopiei Ortodoxe Rom\u00e2ne din Ungaria\u201c, de c\u0103tre cele dou\u0103 active cercet\u0103toare \u2013 Emilia Martin \u015fi Elena Csobai \u2013 satisface interesul cultural, dar, mai ales, spiritual al vizitatorului. Pentru iubitorii artelor plastice s-a rezervat un moment special: vernisajul expozi\u0163iei unor tinere artiste, reale promisiuni \u00een domeniu, Ad\u00e9l Kiss \u015fi Aurelia Neme\u015f, sub \u00eendrumarea competent\u0103 a profesorului \u015etefan Oroian, complet\u00e2nd fericit ansamblul manifest\u0103rii cultural-\u015ftiin\u0163ifice organizate sub emblema \u201eSimpozion\u201c de Institutul de Cercet\u0103ri al Rom\u00e2nilor din Ungaria.
\nEvenimentul cultural-\u015ftiin\u0163ific de mult impus \u015fi recunoscut, \u201eSimpozion\u201c, cel pu\u0163in \u00een rela\u0163ia Ungaria-Rom\u00e2nia, prin prezenta edi\u0163ie s-a conturat ca o realizare prestigioas\u0103, exemplar\u0103 din partea organizatorilor, cu un caracter festiv justificat, de s\u0103rb\u0103toare a etnicilor rom\u00e2ni care, al\u0103turi de consanguinii lor invita\u0163i, cinstesc \u015fi \u00ee\u015fi amintesc limba, obiceiurile \u015fi istoria str\u0103bun\u0103 \u00eentru neuitare \u015fi \u00eencredin\u0163are genera\u0163iilor tinere cu r\u0103d\u0103cini rom\u00e2ne\u015fti. Deja, conform unei reguli riguros respectate, fiecare edi\u0163ie \u201eSimpozion\u201c se consider\u0103 \u00eenchis\u0103 abia peste c\u00e2teva luni, dup\u0103 publicarea volumului corespunz\u0103tor, intitulat omonim, cuprinz\u00e2nd lucr\u0103rile participan\u0163ilor. Abia dup\u0103 aceea, organizatorii (Maria Ber\u00e9nyi), mereu \u00een c\u0103utare febril\u0103 de fonduri, trec la \u00eentocmirea proiectului aferent anului urm\u0103tor. Mult succes la realizarea viitorului simpozion, absolut necesar pentru a rotunji un sfert de veac \u00een slujba rom\u00e2nismului \u015fi a rom\u00e2nit\u0103\u0163ii de c\u0103tre acela\u015fi colectiv \u015fi acela\u015fi conduc\u0103tor!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen zilele de 22-23 noiembrie 2014 s-a desf\u0103\u015furat la Gyula, \u00een sediul Uniunii Culturale a Rom\u00e2nilor din Ungaria, cel de al XXIV-lea simpozion organizat de Institutul de Cercet\u0103ri al Rom\u00e2nilor din Ungaria. Ac\u0163iunea a avut loc cu sprijinul acordat de Ministerul Afacerilor Externe, de Departamentul \u201ePolitici pentru rela\u0163ia cu rom\u00e2nii de pretutindeni\u201c \u015fi de Ministerul… Cite\u0219te mai mult »Rom\u00e2nii din Ungaria \u015fi via\u0163a lor cultural-\u015ftiin\u0163ific\u00e3<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[13072],"class_list":["post-21578","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-romanii-din-ungaria"],"views":1624,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21578","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21578"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21578\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21578"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21578"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21578"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}