{"id":21571,"date":"2014-12-12T22:32:43","date_gmt":"2014-12-12T20:32:43","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21571"},"modified":"2014-12-12T22:32:43","modified_gmt":"2014-12-12T20:32:43","slug":"la-timisoara-turandot-spectacular","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/la-timisoara-turandot-spectacular\/","title":{"rendered":"La Timi\u015foara, Turandot spectacular"},"content":{"rendered":"

Festivalul Interna\u0163ional \u201eTimi\u015foara muzical\u0103\u201c a ajuns la cea de-a XXXIX-a edi\u0163ie dedicat\u0103 teatrului liric. \u00cen lunile octombrie \u015fi noiembrie, melomanii din municipiul de pe Bega au fost regala\u0163i cu opt spectacole speciale, pe care Opera Na\u0163ional\u0103 Rom\u00e2n\u0103 Timi\u015foara le-a oferit \u00een distribu\u0163ii atractive.
\n\u00cen seara inaugural\u0103 s-a prezentat Tosca de Puccini, cu Dragana Radakovic din Serbia, Hector Lopez \u015fi Carlos Almaguer din Mexic. A urmat Nabucco de Verdi cu aceia\u015fi Dragana Radakovic \u015fi Carlos Almaguer, c\u0103rora li s-au ad\u0103ugat Alexandru Moisiuc, solist al Operei de Stat din Viena \u015fi Cristian B\u0103l\u0103\u015fescu. Faust de Gounod i-a avut ca protagoni\u015fti pe Luca Lombardo (Fran\u0163a), Narcisa Brumar, B\u00e1lint Szab\u00f3, debutantul George Proca \u015fi Cristina Vlaicu, Traviata de Verdi pe Cristina P\u0103s\u0103roiu din Bucure\u015fti, Florin Guzg\u0103 din Ia\u015fi \u015fi Dan Patac\u0103, Adriana Lecouvreur de Cilea pe Carmen Gurban din Cluj-Napoca, C\u0103lin Br\u0103tescu din Bucure\u015fti, Mirouslava Yordanova din Bulgaria \u015fi Dan Patac\u0103, iar Trubadurul de Verdi pe Tito You (Republica Coreea), L\u0103cr\u0103mioara Cristescu, Mzia Nioradze (Georgia), Cristian B\u0103l\u0103\u015fescu \u015fi pe Adrian S\u00e2mpetrean, t\u00e2n\u0103rul bas clujean care desf\u0103\u015foar\u0103 o important\u0103 carier\u0103 emergent\u0103 \u00een Occident. Totul a fost dirijat de italianul David Crescenzi, un obi\u015fnuit al Operei timi\u015forene.
\nDe la Belgrad, a sosit ansamblul Operei Na\u0163ionale care a adus produc\u0163ia lui Dejan Miladinovic, Olandezul zbur\u0103tor de Wagner, cu soli\u015ftii Miodrag D. Jovanovic, Ana Rupcic Petrovic, Dejan Maksimovic, Nenad Jakovljevic, Dubravka Filipovic, Danilo Sto\u0161ic, sub conducerea muzical\u0103 a Anei Zorana Brajovic.
\nPentru \u00eencheierea festivalului, directorul general al Operei, Corneliu Murgu, a ridicat din nou bagheta regizoral\u0103 (dup\u0103 Trubadurul de anul trecut) \u015fi a propus o nou\u0103 montare cu Turandot de Puccini, titlu \u00een care interpretase de peste dou\u0103 sute optzeci de ori rolul Calaf, \u00een cei dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani de prodigioas\u0103 carier\u0103 interna\u0163ional\u0103. Premiera a atras un num\u0103r record de melomani.
\nAmpl\u0103 desf\u0103\u015furare muzical\u0103
\nTurandot, c\u00e2ntecul de leb\u0103d\u0103 puccinian, se c\u00e2nt\u0103 pe scar\u0103 larg\u0103 \u00een lume \u00een versiunea terminat\u0103 de Franco Alfano (duetul final \u015fi \u00eencheierea operei, ce urmeaz\u0103 scenei mor\u0163ii lui Li\u00f9), \u00een pofida unei recente alternative a lui Luciano Berio, care \u00eens\u0103 nu s-a impus. Partitura original\u0103 Ricordi, cu finalul lui Alfano, a fost folosit\u0103 \u015fi la Timi\u015foara.
\nOpus monumental, cu extinse pagini corale \u015fi ample desf\u0103\u015fur\u0103ri orchestrale, cu arii de extrem\u0103 dificultate \u015fi rar\u0103 coeren\u0163\u0103 dramaturgic\u0103, Turandot seduce peste timp gra\u0163ie desf\u0103\u015fur\u0103rilor grandioase \u015fi vocalit\u0103\u0163ii spectaculoase. Este un opus \u00een care echilibrul conceptual este primordial, la care se adaug\u0103, indispensabil\u0103, performan\u0163a vocal\u0103.
\nLa Timi\u015foara, \u015ftiin\u0163a stilului puccinian, g\u00e2ndirea analitic\u0103 profund\u0103 asupra partiturii, dimension\u0103rile masive \u015fi nelipsita emo\u0163ionalitate a portativelor maestrului de la Torre del Lago au fost virtu\u0163ile pe care dirijorul David Crescenzi le-a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat cu prisosin\u0163\u0103, \u00een conturarea unui spectacol viu, dinamic \u015fi, totu\u015fi, sensibil. A reu\u015fit \u00een demersurile sale \u00een conjunc\u0163ie cu dou\u0103 excelente ansambluri, corul (preg\u0103tit de Laura Mare) \u015fi orchestra Operei timi\u015forene (concert-mae\u015ftri Ovidiu Rusu \u015fi Corina Murgu), aflate \u00een forma lor cea mai bun\u0103, confirm\u00e2ndu-\u015fi astfel valoarea. Crescenzi le-a forjat \u00een sensurile dorite, la care a ad\u0103ugat lucrul cu c\u00e2nt\u0103re\u0163ii, impecabil din punct de vedere stilistic, pornind de la darurile fiec\u0103rui interpret, pe care le-a modelat c\u0103tre o c\u00e2t mai veridic\u0103 redare a specificului puccinian. \u00cen afara principalilor, un exemplu concludent vine dintr-o zon\u0103 de detaliu \u015fi culoare, aceea a interpre\u0163ilor celor trei mini\u015ftri Ping, Pang \u015fi Pong \u2013 George Proca, Cristian B\u0103l\u0103\u015fescu, Remus Al\u0103z\u0103roae. To\u0163i au c\u00e2ntat exemplar, cu accente bine cump\u0103nite, cu inten\u0163ii am\u0103nun\u0163it g\u00e2ndite, care au redat \u015fi umorul, \u015fi ironia amar\u0103, \u015fi visarea.
\nReu\u015fit\u0103 regizoral\u0103
\nTurandot este o oper\u0103 cvasi-concertant\u0103, cvasi-oratorial\u0103, static\u0103. Marile mase corale sunt aproape imobile, comentatoare fixe ale \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor. A fost meritul regizorului Corneliu Murgu c\u0103 a activat scena, i-a d\u0103ruit vivacitate \u015fi realism, f\u0103c\u00e2nd-o s\u0103 pulseze. O lume pestri\u0163\u0103, mi\u015fc\u0103toare, energic\u0103, participativ\u0103 a \u00eenso\u0163it fiecare moment de ansamblu. \u00cen plus fa\u0163\u0103 de popor \u015fi demnitari, platoul s-a umplut de solda\u0163i, paznici, zbiri, c\u0103l\u0103i, \u201ecad\u00e2ne\u201c ispititoare (balerinii \u015fi balerinele coregrafei Carmen Cojocaru), de Corul de copii al Operei (dirijor Corina Cranciova de la Muzeul Banatului Timi\u015foara) cu firave \u015fi prea timide voci. Superb a fost momentul defil\u0103rii \u201elampioanelor\u201c \u00een scena adora\u0163iei astrului nop\u0163ii din primul act. Marele tablou al celor trei mini\u015ftri din actul al II-lea nu a r\u0103mas numai la nivelul expunerii vocale (excelent\u0103, cum spuneam), ci a ad\u0103ugat destul interes scenic. Ping, Pang \u015fi Pong au fost coafa\u0163i \u015fi \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een costumele de ceremonie \u00een timp ce c\u00e2ntau.
\nReu\u015fita lui Corneliu Murgu vine \u015fi prin profilul caracterologic rezervat principalilor. Turandot, \u00eentrupat\u0103 de frumoasa sopran\u0103 Dragana Radakovic, cea cu o siluet\u0103 de invidiat \u00eentr-o lume de corpolente interprete ale rolului \u201eprincipesei de ghea\u0163\u0103\u201c, a fost \u015fi rigid\u0103, dar \u015fi uman\u0103, \u015fi necru\u0163\u0103toare, dar \u015fi emotiv\u0103, ced\u00e2nd la final fiorilor iubirii. Aceast\u0103 Turandot a emanat feminitate \u015fi nu a fost r\u0103u deloc. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, a p\u0103rut o suveran\u0103 destul de popular\u0103, \u00eentruc\u00e2t nu s-a sfiit s\u0103 avanseze p\u00e2n\u0103 \u00een mijlocul supu\u015filor, \u00een marea scen\u0103 a \u201e\u00eentreb\u0103rilor\u201c din actul secund. Interesant personaj, modern \u00een joc \u015fi atitudine.
\n\u00cen conturul pe care regizorul l-a rezervat eroilor importan\u0163i, imediat vine emo\u0163ionalitatea cu care soprana Narcisa Brumar a tr\u0103it rolul sclavei Li\u00f9.
\nC\u00e2teodat\u0103 distant, f\u0103r\u0103 str\u0103fulger\u0103ri la prima \u00eent\u00e2lnire cu Turandot, dar mai apoi \u00eencrez\u0103tor \u00een steaua sa \u015fi pe deplin \u00eendr\u0103gostit a fost tenorul Bogdan Roman (Calaf).
\nBasul Octavian Vlaicu a exprimat \u00eentreaga durere a lui Timur, regele exilat al Tartariei.
\nCostume spectaculoase
\nF\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, Corneliu Murgu este un f\u0103uritor solid de personaje, un sensibil \u015fi atent lector al tramelor. L-a sprijinit \u00een demersul s\u0103u, semnatarul decorurilor \u015fi al costumelor, italianul Mario de Carlo, vechi \u015fi tradi\u0163ional colaborator al Operei timi\u015forene. Dup\u0103 ce am v\u0103zut recent propria-i produc\u0163ie cu Lucia di Lammermoor la Cluj-Napoca, i-am recunoscut \u015fi aici design-ul clasic preferat: o scar\u0103 central\u0103 monumental\u0103, decorul masiv, simetric, pe fundalul c\u0103ruia se deschide poarta palatului imperial.
\nDar marea \u015fi originala crea\u0163ie a lui Mario de Carlo a fost, la Timi\u015foara, desenul costumelor. Luxuriante, fastuoase, str\u0103lucitoare, colorate armonizat \u015fi simbolic, cu un mesaj de actualitate de care Corneliu Murgu, desigur, nu este str\u0103in. Da, cele trei somptuoase rochii (aurie, neagr\u0103, argintie) ale eroinei principale puteau fi purtate la orice bal tematic, chiar \u00een epoci care merg p\u00e2n\u0103 aproape de cea modern\u0103. Doar bogatele coroane, paruri, podoabe au f\u0103cut trimitere la anii legendari ai ac\u0163iunii. Transformarea spectacular\u0103, \u201elovitura de scen\u0103\u201c, a venit la final, c\u00e2nd principesa cu alur\u0103 de fotomodel a ap\u0103rut \u00eentr-o superb\u0103 rochie de un ro\u015fu aprins, ro\u015ful pasiunii \u015fi al dragostei, cu care ar fi putut defila pe orice catwalk. \u015ei celelalte costume au fost desenate cu minu\u0163ie, bine integrate \u00een atmosfera Chinei milenare.
\nS-a c\u00e2ntat bine
\nSopran\u0103 liric\u0103-spint\u0103, verdian\u0103 excelent\u0103, Dragana Radakovic a p\u0103\u015fit cu curaj \u00een teritoriul dramatic, prin teribilul rol Turandot. L-a studiat, l-a preparat cu aten\u0163ie \u015fi i-a d\u0103ruit accentu\u0103rile, atacurile acute de sunet at\u00e2t de periculoase, cu preocupare pentru incisivitate\u00a0 \u015fi penetran\u0163\u0103. Pl\u0103cuta, calda timbralitate a artistei a servit conturului uman cu care a conceput personajul. \u00cen registrul \u00eenalt, un vibrato c\u00e2teodat\u0103 destul de larg s-a insinuat.
\nL-am numit c\u00e2ndva pe Bogdan Roman \u201eprin\u0163ul acutelor spinte, ferme, puternice \u015fi bogate\u201c. Spectacolul timi\u015forean mi-a confirmat aprecierea, tenorul ridic\u00e2nd sala \u00een picioare cu un \u201esquillo\u201c deosebit, \u00eentr-o partitur\u0103 ofertant\u0103. Roman este foarte t\u00e2n\u0103r \u015fi preocup\u0103rile \u00een continuare trebuie s\u0103 fie orientate pentru ridicarea registrului mediu la nivelul celui \u00eenalt, pentru omogeniz\u0103ri \u015fi red\u0103ri ad\u00e2ncite, mai pu\u0163in mecanice (aria Non piangere Li\u00f9).
\nSoprana Narcisa Brumar a c\u00e2ntat cu sensibilitate, expun\u00e2nd un glas frumos, impregnat de lirism, cu care a modelat frazele \u00een expresivitate \u015fi nuan\u0163\u0103ri subtile (superb filajul pe nota de Si bemol acut din finalul ariei Signore, ascolta!). Pianissimele suave, emo\u0163ionante, au continuat \u015fi \u00een aria Tu che di gel sei cinta (actul al III-lea), a c\u0103rei fraz\u0103 final\u0103, totu\u015fi, suport\u0103 mai mult\u0103 continuitate.
\nCu voce rotund\u0103, pl\u0103cut \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een armonice, a c\u00e2ntat basul Octavian Vlaicu (Timur). \u00cen afara rolurilor Ping, Pang \u015fi Pong, alte personaje au fost \u00eentrupate de Sabin Pl\u0103cint\u0103 Ciurescu (un \u00cemp\u0103rat Altoum deloc decrepit \u015fi demolat), Marius Go\u015fa (Mandarinul, cu glas nu foarte concentrat), Victor Geru (Principele persan), Manuela Ardelean (C\u0103l\u0103ul Pu-Tin-Pao \u00een travesti).
\n…\u00cen caietul-program al Festivalului Interna\u0163ional \u201eTimi\u015foara muzical\u0103\u201c, Opera Na\u0163ional\u0103 Rom\u00e2n\u0103 anun\u0163\u0103 premierele anului 2015: Contesa Maritza de K\u00e1lm\u00e1n, Aida de Verdi \u015fi Norma de Bellini.<\/p>\n

\"Untitled-5\"<\/a>
\nA\u015ftept\u0103m cu interes.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Festivalul Interna\u0163ional \u201eTimi\u015foara muzical\u0103\u201c a ajuns la cea de-a XXXIX-a edi\u0163ie dedicat\u0103 teatrului liric. \u00cen lunile octombrie \u015fi noiembrie, melomanii din municipiul de pe Bega au fost regala\u0163i cu opt spectacole speciale, pe care Opera Na\u0163ional\u0103 Rom\u00e2n\u0103 Timi\u015foara le-a oferit \u00een distribu\u0163ii atractive. \u00cen seara inaugural\u0103 s-a prezentat Tosca de Puccini, cu Dragana Radakovic din… Cite\u0219te mai mult »La Timi\u015foara, Turandot spectacular<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11319],"tags":[13066,11600],"class_list":["post-21571","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-sunetelor","tag-festivalul-timisoara-muzicala","tag-tosca-de-puccini"],"views":1260,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21571","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21571"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21571\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21571"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21571"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21571"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}