{"id":21568,"date":"2014-12-12T22:52:42","date_gmt":"2014-12-12T20:52:42","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21568"},"modified":"2014-12-12T22:53:49","modified_gmt":"2014-12-12T20:53:49","slug":"arhitectura-si-hiperboloidul-de-rotatie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/arhitectura-si-hiperboloidul-de-rotatie\/","title":{"rendered":"Arhitectura \u015fi hiperboloidul de rota\u0163ie"},"content":{"rendered":"

Hiperboloidul de rota\u0163ie este suprafa\u0163a dublu riglat\u0103 cu geometrie hiperbolic\u0103 descris\u0103 de ecua\u0163ia implicit\u0103: x2\/a2 + y2\/b2 \u2013 z2\/c2 = 1. Modelul fizic de hiperboloid este u\u015for de creat \u015fi de reprodus \u00een scop didactic, el constituind una dintre primele machete realizate \u00een studiul arhitecturii \u015fi al artelor vizuale. Din acela\u015fi motiv, al simplit\u0103\u0163ii de materializare a structurii hiperboloidului de rota\u0163ie prin intermediul unor bare, construc\u0163ia sa, in\u0163iat\u0103 de Vladimir \u015eukov \u00een 1896, a fost o tipologie de succes continuu \u00een arhitectura secolului XX.<\/strong><\/em>
\nVladimir \u015eukov \u015fi hiperboloidul de rota\u0163ie<\/strong>
\nInginerul rus Vladimir Grigorievici \u015eukov (1853 \u2013 1939) a fost un polimat al timpului s\u0103u, el fiind matematician, medic \u015fi petrochimist. N\u0103scut la Graivoron, Belgorod Oblast, \u00een mijlocul stepei cazace, \u00eentr-o familie de oficiali guvernamentali, \u015fi-a ar\u0103tat talentul spre \u015ftiin\u0163ele exacte \u00eenc\u0103 din gimnaziul terminat \u00een 1871, la Sankt Petersburg, unde a ar\u0103tat profesorilor \u015fi colegilor o demonstra\u0163ie original\u0103 a teoremei lui Pitagora.
\nDup\u0103 absolvirea gimnaziului se \u00eenscrie la \u015ecoala Tehnic\u0103 Imperial\u0103 din Moscova, unde \u00eei are ca profesori pe reputatul matematician Pafnuti Ceb\u00ee\u015fev \u015fi pe marele pionier al aerodinamicii Nikolai Jukovsky. \u015eukov absolv\u0103 \u015ecoala Imperial\u0103 cu medalia de aur \u00een 1876, fiindu-i propus\u0103 de c\u0103tre Ceb\u00ee\u015fev pozi\u0163ia de lector \u00een matematic\u0103 \u00een cadul \u015ecolii Imperiale, pozi\u0163ie pe care o refuz\u0103, prefer\u00e2nd a se dedica unei cariere \u00een inginerie.
\n\u00cen 1876, \u015eukov pleac\u0103 la Philadelphia, pentru a lucra la ridicarea pavilionului Rusiei la Centennial Exposition, prima expozi\u0163ie universal\u0103 deschis\u0103 \u00een Statele Unite.
\n\u00cen timpul \u015federii la Philadelphia, \u015eukov \u00eel cunoa\u015fte pe Alexander Veniaminovici Bari, un antreprenor american de origine rus\u0103 implicat \u00een organizarea prezen\u0163ei ruse la expozi\u0163ie.
\nLa re\u00eentoarcerea \u00een Rusia, \u015eukov se al\u0103tur\u0103 biroului de proiectare al noii c\u0103i ferate Var\u015fovia \u2013 Viena. Dup\u0103 doar c\u00e2teva luni, frustrarea unei munci lipsite de creativitate \u00eel fac s\u0103 abandoneze acest proiect \u015fi s\u0103 \u00eenceap\u0103 studii de medicin\u0103 militar\u0103. La \u00eentoarcerea \u00een Rusia, Alexander Veniaminovici Bari \u00eel determin\u0103 pe \u015eukov s\u0103 abandoneze cariera medical\u0103 \u015fi s\u0103 redemareze o carier\u0103 \u00een inginerie, de aceast\u0103 dat\u0103 ca \u015fef de proiect al unui birou de cercet\u0103ri \u00een inginerie. Colaborarea dintre cei doi a avut drept rezultat inven\u0163ii care au revolu\u0163ionat multe domenii \u00een construc\u0163ii civile, construc\u0163ii navale \u015fi chiar petrochimie. \u015eukov era \u015fi un fotograf pasionat, fiind unul din pionierii fotografiei artistice, aproximativ dou\u0103 mii de cli\u015fee realizate de el p\u0103str\u00e2ndu-se p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi.
\nDup\u0103 Revolu\u0163ia bol\u015fevic\u0103, \u015eukov decide s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Uniunea Sovietic\u0103, de\u015fi primise foarte multe oferte importante din str\u0103in\u0103tate. A sim\u0163it nevoia s\u0103-\u015fi argumenteze pozi\u0163ia \u00een 1919 astfel: \u201eAr trebui s\u0103 lucr\u0103m independent de politic\u0103. Cl\u0103dirile, boilerele \u015fi grinzile vor fi \u00eentotdeauna necesare \u015fi noi \u00eempreun\u0103 cu ele\u201d.
\nA fost decorat cu Premiul Lenin \u00een 1929 \u015fi i s-a conferit titlul de Erou al Muncii \u00een 1932. \u00cen timpul marilor epur\u0103ri staliniste din anii \u201930 \u015eukov a fost pensionat, dar nu a fost arestat sau persecutat.
\nEste foarte probabil ca relativ \u00eendelungatul contact pe care l-a avut \u015eukov cu ingineria american\u0103 s\u0103-i fi pus la dispozi\u0163ie paradigma tehnic\u0103 necesar\u0103 revolu\u0163iei pe care a \u00eenceput-o \u00een structuristic\u0103. Astfel, revolu\u0163ia \u00eencepe nu cu o singur\u0103 structur\u0103, ci cu trei structuri de mari dimensiuni, turnul de ap\u0103, Pavilionul eliptic \u015fi Rotunda de la Expozi\u0163ia \u00eentregii Rusii de la Nijni-Novgorod din 1896, toate acestea fiind f\u0103r\u0103 precedent \u00een teoria \u015fi practica arhitectural\u0103 \u015fi de inginerie de structuri.
\nSupranumit Edison al Rusiei, \u015eukov a dat omenirii cu ocazia acestui eveniment, prima membran\u0103 metalic\u0103, chiar prima suprafa\u0163\u0103 minimal\u0103, folosit\u0103 pentru acoperirea unei construc\u0163ii, \u00een Pavilionul Oval, \u015fi primul hiperboloid de rota\u0163ie prin turnul de ap\u0103 de la Expozi\u0163ia \u00centregii Rusii, 1896.
\nO asemenea structur\u0103, perfect echilibrat\u0103 \u015fi cu o rezisten\u0163\u00e3 remarcabil\u0103, nu putea s\u0103 nu aib\u0103 utiliz\u0103ri imediate, una dintre acestea fiind construc\u0163ia Farului din Agighiol de l\u00e2ng\u0103 Cherson, Ucraina de ast\u0103zi. Proiectat \u00een 1910 \u015fi construit \u00een 1911, Farul din Agighiol ocup\u0103 \u015fi ast\u0103zi pozi\u0163ia a 16-a \u00een r\u00eendul celor mai \u00eenalte faruri pentru naviga\u0163ie \u00een construc\u0163ie tradi\u0163ional\u0103, fiind totodat\u0103 \u015fi cel mai \u00eenalt far din Ucraina.
\nCapodopera lui \u015eukov \u015fi totodat\u0103 una dintre capodoperele arhitecturii \u015fi ingineriei universale este reprezentat\u0103 de ansamblul celor dou\u0103 turnuri din cartierul \u015eabolovka din Moscova, din care ast\u0103zi se p\u0103streaz\u0103 unul singur, cel de-al doilea fiind distrus \u00een 2005. Denumit ast\u0103zi \u015eukov Tower, el \u015fi-a p\u0103strat, contrar pandantului s\u0103u din Paris, La Tour Eiffel, calitatea utilitar\u0103, aceea de turn de retransmisie pentru radiocomunica\u0163ii (Big Komintern, TV Moscova). Planul ini\u0163ial prevedea o construc\u0163ie \u00eenalt\u0103 de 350 de metri, redus\u0103 Ia 160 metri din cauza penurie de fier din acei ani. \u00cenc\u0103 o dat\u0103 geniul lui \u015eukov inoveaz\u0103, pentru c\u0103 structura nu este cea a unui simplu hiperboloid de rota\u0163ie, numeroasele segmente din care ar fi trebuit s\u0103 fie construite riglele hiperboloidului alter\u00e2nd necesara rezisten\u0163\u0103 conferit\u0103 de forma ideal\u0103. \u00cen locul unui hiperboloid supradimensionat, a\u015fa cum sunt cele ale secolului XXI (de exemplu proiectul Vortex Tower din Londra, ce va fi detaliat ulterior), \u015eukov proiecteaz\u0103 o serie de hiperboloizi suprapu\u015fi, diametrul mic\u015for\u00e2ndu-se gradual spre v\u00e2rf, \u00eentr-o aproximare destul de fidel\u0103 a unui con. Zonele de inflexiune sunt armate de cercurile generatoare \u015fi forma conic\u0103 garanteaz\u0103 stabilitatea, chiar \u015fi pentru \u00een\u0103l\u0163imea proiectat\u0103 ini\u0163ial, de 350 metri. Chiar \u015fi pentru \u00een\u0103l\u0163imea sa ini\u0163ial\u0103 de 350 metri, greutatea total\u0103 a construc\u0163iei ar fi fost de 2200 tone, \u00een timp ce greutatea Turnului Eiffel este de 7300 tone la o \u00een\u0103l\u0163ime de 324 metri.
\nCele \u015fase segmente hiperboloidale ale turnului \u015eabolovka au fiecare o \u00een\u0103l\u0163ime de 25 metri. Baza este montat\u0103 pe o funda\u0163ie de beton cu diametrul de 40 metri \u015fi o ad\u00e2ncime de 3 metri. Construc\u0163ia a fost \u00een\u0103l\u0163at\u0103 printr-o metod\u0103 cu totul nou\u0103 pentru acele vremuri \u015fi deseori utilizat\u0103 ast\u0103zi, \u00eenc\u0103 o dovad\u0103 a geniului lui \u015eukov. Metoda de construc\u0163ie a fost telescopic\u0103, f\u0103r\u0103 macarale \u015fi f\u0103r\u0103 e\u015fafodaje, fiecare sec\u0163iune superioar\u0103, de diametru mai mic dec\u00e2t al celor deja montate, a fost asamblat\u0103 integral \u00een interiorul sectiunii de turn deja construit \u015fi ridicat\u0103 cu scripe\u0163i p\u00e2n\u0103 la locul de montaj.
\nUnul din cele dou\u0103 turnuri \u015eabolovka a fost scos din func\u0163iune \u00een 1988 \u015fi demolat \u00een anii 2005-2006. \u00cen ianuarie 2014, Comitetul de Stat pentru Radio \u015fi Televiziune din Rusia a propus demolarea celui de-al doilea turn.
\n\u00cen urma unei campanii a societ\u0103\u0163ii civile \u015fi a unui protest de anvergur\u0103 mondial\u0103 al arhitec\u0163ilor \u015fi inginerilor, Consiliul Local al ora\u015fului Moscova a emis \u00een septembrie 2014 o decizie de prezervare a construc\u0163iei r\u0103mase.
\nHiperboloidul de rota\u0163ie <\/strong>
\n\u00een arhitectura secolului XX<\/strong>
\nUnul din proiectele seminale majore care nu au r\u0103mas, din nefericire, dec\u00e2t \u00een stadiul de proiect, a fost Hyperboloid New York, conceput de celebrul arhitectul american de origine chinez\u0103 Ieoh Ming Pei (n.1917) \u00een anul 1956.
\n\u00cenc\u0103 de la mijlocul anilor 1950, dezvoltatorii imobiliari au \u00eenceput s\u0103 exploreze ideea construirii unui imobil de mare \u00een\u0103l\u0163ime deasupra principalei g\u0103ri din New York, Grand Central, imobil construit \u00een stilul Beaux Arts \u00een anul 1913. Este de remarcat faptul c\u0103 ideea suprapunerii unei construc\u0163ii peste acel terminal data din momentul proiectului ini\u0163ial, chiar arhitec\u0163ii g\u0103rii, Reed&Stem, propun\u00e2nd o solu\u0163ie proprie pentru o astfel de dezvoltare ulterioar\u0103 prezentat\u0103 odat\u0103 cu proiectul original.
\nAngajat de dezvoltatorii Webb & Knapp, Ieoh Ming Pei a propus un turn cu o structur\u0103 hiperboloidal\u0103 exterioar\u0103, av\u00e2nd 108 de etaje. Cladirea urma s\u0103 fie deschis\u0103 la baz\u0103 pentru un spa\u0163iu public \u015fi, repetitiv, la fiecare grup de 15 etaje. Cl\u0103direa original\u0103 a G\u0103rii Grand Central ar fi urmat s\u0103 fie demolat\u0103 pentru a face loc noului proiect, la fel cum o alt\u0103 gar\u0103 central\u0103 a ora\u015fului Penn Station, a fost demolat\u0103 pentru a face loc noii arene Madison Square Garden.
\nDe\u015fi proiectul lui Pei nu s-a materializat, iar gara a fost declarat\u0103 monument istoric la \u00eenceputul anilor \u201960, \u00een partea de nord a g\u0103rii a fost construit \u00een 1963 imobilul Pan Am Building (actualmente Met Life Building) de c\u0103tre arhitec\u0163ii Walter Gropius, Pietro Belluschi \u015fi Emery Roth.
\nHiperboloidul New York a influen\u0163at arhitectura deceniilor ce au urmat, cu reverbera\u0163ii \u00een secolul XXI. El poate fi astfel considerat arhetipul construc\u0163iei hiperboloidale de anvergur\u0103. De exemplu structura exterioar\u0103 care rezolv\u0103 cea mai mare parte din rezisten\u0163a total\u0103, pentru o libertate creativ\u0103 a volumului interior, a devenit ea \u00eens\u0103\u015fi o paradigm\u0103 \u00een ultimii ani, cu exemple str\u0103lucite cum ar fi imobilul HSBC din Hong Kong (1992, autor Norman Foster). La fel \u015fi gruparea etajelor, cu spa\u0163ii deschise la intervale regulate, care a fost preluat\u0103 direct \u00een proiectul cl\u0103dirii din Taiwan Taipei 101(2004, autor C.Y. LEE) aceast\u0103 permeabilitate gener\u00e2nd un avantaj de rezisten\u0163\u0103 la v\u00e2nturile musonice frecvente \u00een acea regiune.
\nO dezvoltare contemporan\u0103 a arhetipului hiperboloidului de rota\u0163ie este Canton Tower, o reinterpretare realizat\u0103 cu ajutorul model\u0103rilor digitale de c\u0103tre arhitec\u0163ii olandezi Mark Hemmel \u015fi Barbara Kuit (International Based Architecture). Pentru Canton Tower, cea de-a cincea structur\u0103 a lumii ca \u00een\u0103l\u0163ime (600 m), alterarea formei prin \u00eenscrierea \u00eentr-o elips\u0103, f\u0103r\u0103 a p\u0103r\u0103si tipologia suprafe\u0163ei dublu riglate, aduce o nou\u0103 dinamic\u0103.
\n\u00cen afara tipologiei alterate generatoare de spirit dinamic \u015fi \u00eentr-un filon umil, utilitar, la fel ca \u00een spiritul original al lui Vladimir \u015eukov, arhitectul polonez Jan Boguslawski (1910 – 1982) concepe \u00een 1972, la periferia ora\u015fului Ciechanow, Voievodatul Mazovia, Polonia, un turn de ap\u0103 care arat\u0103 printr-un exemplu extrem excep\u0163ionala rezisten\u0163\u0103 a structurii hiperboloidale. Dac\u0103 la turnul de ap\u0103 al lui \u015eukov rezevorul era de un diametru cu mult mai mic dec\u00e2t al bazei, ca un fel de prim \u201etest\u201c al tipologiei structurale, Jan Boguslawski proiecteaz\u0103 turnul la extrema posibil\u0103 a formei, \u015fi anume doar jum\u0103tatea superioar\u0103 a unui hiperboloid de rota\u0163ie, pentru care diametrul rezervorului dep\u0103\u015fe\u015fte cu mult diametrul structurii.
\nVizual, construc\u0163ia pare chiar o iluzie optic\u0103 prin faptul c\u0103 se imagineaz\u0103 cu u\u015furin\u0163\u0103 greutatea volumului care rezist\u0103 pe o suprafa\u0163\u0103 de sprijin de un diametru mult mai mic.
\nConstruc\u0163ia hiperbolic\u0103 a lui Boguslawski a generat o tipologie proprie, arhitec\u0163ii descoperind \u015fi utiliz\u00e2nd cu gust aceast\u0103 solu\u0163ie care le ofer\u0103 rezisten\u0163a necesar\u0103 \u015fi, \u00een plus, un argument de singularitate care este de cele mai multe ori generator de succes \u015fi anume iluzia optic\u0103. De exemplu o asemenea iluzie optic\u0103 nu putea fi ignorat\u0103 de un creator extrem de versatil precum Ricardo Bofill, care o folose\u015fte \u00eentr-o materializare adecvat\u0103 din punctul de vedere al plas\u0103rii volumului \u015fi greut\u0103\u0163ii utile la partea superioar\u0103 a structurii, la turnul de control al aeroprtului El Prat din Barcelona, crea\u0163ie din 1992.
\nO dezvoltare recent\u0103, neconfirmat\u0103 \u00eenc\u0103 este \u015fi proiectul London Vortex Tower al arhitectului britanic Ken Shuttleworth (MAKE Places Ltd), un turn de 300 de metri care, dac\u00e3 va fi realizat, va domina autoritar peisajul arhitectural al metropolei Regatului Unit
\nPe l\u00e2ng\u0103 provoc\u0103rile urbanistice care au determinat reac\u0163ii vehemente justificate, construc\u0163ia nu inoveaz\u0103 \u00een sensul tipologic \u015fi, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t \u015fi oarecum problematic pentru autorul proiectului, a fost comparat\u0103 ca fiind mult prea asem\u00e3n\u0103toare cu turnul de control al Portului Kobe din Japonia, o structur\u0103 utilitar\u0103 terminat\u0103 \u00een anul 1963, devenit\u0103 un simbol al acelui ora\u015f.
\nMuIt mai meritorii \u00een sensuI inova\u0163iei tipologice par a fi dou\u0103 noi proiecte care nu beneficiaz\u0103 de acela\u015fi sprijin logistic \u015fi de aceea\u015fi mediatizare ca Vortex Tower. Primul dintre acestea este VTP Vortex, un proiect de Vertical Theme Park, dezvoltat de VTP Global (\u015fef de proiect Christopher Hunt). Cel mai interesant proiect este, \u00eens\u00e3, propunerea echipei norvegiene Various Architects pentru concursuI arhitectural Cheongna City Tower din Taiwan. Turnul este o reinterpretare \u00een sens strict contemporan care nu are aleatoriul unor suprafe\u0163e generate exclusiv parametric. Structura pare a fi generat\u0103 printr-un un algoritm hibrid, foarte exact \u00een ritmicitatea sa, ca un fel de flux Ricci preluat direct din teoria matematic\u0103 \u015fi materializat pe vertical\u0103 \u00eentr-o structur\u0103 hibrid\u0103 de tipul hiperbolo\/onduloid. Partea median\u0103 nu este doar un artificiu de form\u0103, ea cuprinde c\u00e2teva incinte ovoidale, spa\u0163ii care aduc proiectului necesarul spa\u0163iu util la \u00een\u0103l\u0163ime, cerut de comanditari, de organizatorii concursului.
\nEchipa norvegian\u0103 de arhitec\u0163i condus\u0103 de Alexander H. Berg \u015fi Isabell Adamofski \u00ee\u015fi asum\u0103 direct preluarea geometriei hiperbolice \u00een descrierea propunerii de concurs. \u015ei, ca o reveren\u0163\u0103, una din vizualiz\u0103ri aduce exact perspectiva arhicunoscut\u0103 din interiorul Turnului \u015eabolovka, ceea ce este \u015fi o declara\u0163ie de \u00eencredere \u00een propriul proiect, pentru c\u0103 perspectiva rezist\u0103 compara\u0163iei cu modelul arhetipal din Moscova.
\nO interpretare recent\u0103 a hiperboloidului de rota\u0163ie aduce geometria hiperbolic\u0103 \u00een arealul vernacularului, printr-un demers cu resurse minimale, dar cu un rezultat de excep\u0163ie \u2013 Turnul Boruvka din Hluboka, Regiunea Pardubice, Republica Ceh\u0103, construit \u00een 2005 \u015fi denumit \u00een onoarea matematicianului Otokar Boruvka. Serve\u015fte \u00een principal ca turn de observa\u0163ie c\u0103tre panorama castelelor din regiunea Toulovcov\u00e9 Ma\u0161tale.
\nDe remarcat este \u015fi coeren\u0163a vizual\u0103 cu scara elicoidal\u0103 din interior, de\u015fi materialele \u015fi formele compozi\u0163iei sunt diferite.
\nO schimbare de optic\u0103 a structurii hiperboloidale \u00een chiar sensul propriu al opticii o aduce Norman Foster prin luminatorul nodului de transport intermodal Fulton Center din Lower Manhattan, prev\u0103zut a fi inaugurat \u00een decembrie 2014, \u00een care hiperboloidul este utilizat ca o lentil\u0103 sui generis pentru a augmenta iluminarea natural\u0103 a circula\u0163iei subterane.
\nFinalul descrierii \u00eendelungatei cariere a hiperboloidului de rota\u0163ie \u00een arhitectura secolelor XX \u015fi XXI aduce \u00een aten\u0163ie o crea\u0163ie arhitectural\u0103, pasarela peste Corporation Street din Londra din 1999, ce nu prezint\u0103 preten\u0163ii de prim-plan, dar este extrem de inovativ\u0103 exact prin am\u0103nuntul ignorat subliminal, \u00een genul detaliat de Edward de Bono \u00een a sa Lateral Thinking.
\n\u00cencep\u00e2nd cu viziunea lui \u015eukov, concretizat\u0103 \u00een 1896, hiperboloidul de rota\u0163ie pare a constitui un fel de cornucopia cu peren succes pentru arhitec\u0163i \u015fi ingineri deopotriv\u0103. Exemplele sunt numeroase \u015fi descrierea anterioar\u0103 a avut \u00een principal rolul unui comentariu tipologic.<\/p>\n

\"Untitled-4\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Hiperboloidul de rota\u0163ie este suprafa\u0163a dublu riglat\u0103 cu geometrie hiperbolic\u0103 descris\u0103 de ecua\u0163ia implicit\u0103: x2\/a2 + y2\/b2 \u2013 z2\/c2 = 1. Modelul fizic de hiperboloid este u\u015for de creat \u015fi de reprodus \u00een scop didactic, el constituind una dintre primele machete realizate \u00een studiul arhitecturii \u015fi al artelor vizuale. Din acela\u015fi motiv, al simplit\u0103\u0163ii de… Cite\u0219te mai mult »Arhitectura \u015fi hiperboloidul de rota\u0163ie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11317],"tags":[13065,13062,13064,13063,13061],"class_list":["post-21568","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-vizuala","tag-arhitectul-ieoh-ming-pei","tag-hiperboloidul-de-rotatie","tag-hyperboloid-new-york","tag-proiectul-vortex-tower-din-londra","tag-vladimir-sukov"],"views":2920,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21568","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21568"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21568\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21568"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21568"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21568"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}