{"id":21560,"date":"2014-12-12T22:16:09","date_gmt":"2014-12-12T20:16:09","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21560"},"modified":"2014-12-12T22:16:09","modified_gmt":"2014-12-12T20:16:09","slug":"actori-din-florenta-si-venetia-la-bucuresti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/actori-din-florenta-si-venetia-la-bucuresti\/","title":{"rendered":"Actori din Floren\u0163a \u015fi Vene\u0163ia la Bucure\u015fti"},"content":{"rendered":"

Printr-un joc al sincronicit\u0103\u0163ii, \u00een noiembrie, iubitorii de teatru au putut vedea dou\u0103 spectacole \u00een limba italian\u0103, sus\u0163inute de Teatro del Sale, Compagnia Maria Cassi din Floren\u0163a la sala ARCUB, respectiv de Compania Pantankin din Vene\u0163ia la Teatrul Masca. Cele dou\u0103 spectacole au avut, fiecare, c\u00e2te dou\u0103 reprezenta\u0163ii \u015fi m\u0103 bucur c\u0103 nu s-au suprapus \u015fi astfel nu am fost obligat s\u0103 fac o alegere,\u00a0 dat fiind faptul c\u0103 nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 des o asemenea coinciden\u0163\u0103.
\nMaria Cassi, o extraordinar\u0103 actri\u0163\u0103, a prezentat un one woman show numit Attente al lupo! (Fi\u0163i atente la Lup!) ce parafrazeaz\u0103 o foarte cunoscut\u0103 melodie a lui Lucio Dalla. Tema spectacolului a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat predominant comic (de\u015fi nu f\u0103r\u0103 de nuan\u0163e accentuat dramatice) eterna \u015fi dilematica problem\u0103 a umanit\u0103\u0163ii: Adam \u015fi\/ sau Eva, masculin \u015fi\/ sau feminin, b\u0103rbat \u015fi\/ sau femeie. Povestea a pornit pe firul narativ, devenit epico-teatral, al Genezei, oprindu-se la Arca lui Noe pentru a trece apoi printr-o glosare sprin\u0163ar\u0103 a aforismelor celor mai misogine (evident, nu lipsea Oscar Wilde) \u015fi a ajuns p\u00e2n\u0103 \u00een contemporaneitate. St\u0103p\u00e2nind la nivel de excelen\u0163\u0103 toate resorturile verbale \u015fi nonverbale ale artei actorice\u015fti, performan\u0163a Mariei Cassi, pornit\u0103 subtil \u015fi a\u015f spune chiar diafan, a ajuns \u2013 \u00eentr-un crescendo perfect calibrat \u2013 s\u0103 ating\u0103 cote paroxistice, gra\u0163ie umorului, ironiei \u015fi autoironiei, dar \u015fi cinismului \u015fi sarcasmului pline de pasiune \u015fi nerv alert. Interpretarea magistral\u0103 ne-a f\u0103cut s\u0103 ne scutur\u0103m de r\u00e2s \u015fi s\u0103 o aplaud\u0103m frenetic pe actri\u0163a florentin\u0103. Pentru a veni \u00een sprijinul celor care nu cuno\u015fteau italiana, replicile erau dublate adesea \u00een englez\u0103, lucru f\u0103cut cu o asemenea naturale\u0163e \u00eenc\u00e2t d\u0103dea senza\u0163ia c\u0103 a\u015fa fusese g\u00e2ndit \u00eentregul spectacol. Pe l\u00e2ng\u0103 interpretarea hiperbolic\u0103 cu accente suprarealiste, Maria Cassi a \u201ec\u00e2ntat\u201c la trompet\u0103, la vioar\u0103 \u015fi la mandolin\u0103, a dansat, a r\u00e2s \u015fi a pl\u00e2ns, a mimat \u015fi a imitat cu talent o sumedenie de personaje, schimb\u00e2ndu-\u015fi vocea pentru fiecare dintre ele, izbutind de fiecare dat\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 niciun efort s\u0103 umple complet scena.
\n\u00cen compania exploziv\u0103, \u00een verva nebun\u0103 \u015fi \u00een atmosfera comic-poetic\u0103 a acestei c\u0103l\u0103torii teatrale, am fost martorii unei povestiri despre noi, despre fiin\u0163a uman\u0103 \u015fi despre dualitatea structural\u0103 ce ne face s\u0103 fim at\u00e2t de plini de substan\u0163\u0103 dramatic\u0103, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 comici \u015fi tragici.
\nCommedia dell\u2019arte \u00een Festivalul M\u0103\u015fti Europene de la Masca<\/strong>
\n\u00cen acela\u015fi weekend, la Teatrul Masca a fost invitat\u0103 o trup\u0103 ce p\u0103streaz\u0103 nealterat un gen de spectacol important din istoria teatrului, respectiv commedia dell\u2019arte. Este vorba de Compania Pantakin din Vene\u0163ia. Spectacolul prezentat, Arlecchino – Don Giovanni, este semnat de doi mae\u015ftri: Roberto Cuppone \u015fi Michele Modesto Casarin, c\u0103rora li se al\u0103tur\u0103 Stefano Perocco di Meduna, unul dintre cei mai mari arti\u015fti creatori de m\u0103\u015fti. O expozi\u0163ie cu m\u0103\u015ftile realizate de acesta a fost g\u0103zduit\u0103 de Teatrul Masca pe toat\u0103 durata festivalului, a\u015f zice o ocazie unic\u0103 de a putea privi de aproape m\u0103\u015fti autentice, piese ce reprezint\u0103 adev\u0103rate crea\u0163ii \u00een domeniul acestei arte at\u00e2t de pre\u0163uite \u00eendeosebi \u00een Italia, \u0163ara \u00een care s-a n\u0103scut commedia dell\u2019arte.
\nTot o ocazie unic\u0103 o reprezint\u0103 \u015fi textul, suportul dramaturgic al acestui spectacol. \u00cen urm\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani buni, aceea\u015fi Companie Pantakin a prezentat, \u00eempreun\u0103 cu un workshop sus\u0163inut de Michele Modesto Casarin, la Teatrul Metropolis, un spectacol omonim. Din punct de vedere dramaturgic, textul era pu\u0163in diferit, \u00een\u0163eleg\u00e2nd prin aceasta mai pu\u0163in fidel canavalei originale. A\u015fa c\u0103 am putut avea bucuria \u015fi surpriza de a vedea reprezentat\u0103, pentru prima dat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, complet \u015fi fidel, una dintre commediile ce au f\u0103cut epoc\u0103 \u00een secolul al XVII-lea, mai \u00eent\u00e2i \u00een Italia \u015fi apoi \u00een Fran\u0163a. Este vorba de una dintre cele mai \u201eprizate\u201c teme teatrale ale barocului ce \u00eel avea ca protagonist pe Don Giovanni, n\u0103scut \u00een Spania cu numele, parc\u0103 predestinat, de Don Juan Tenorio, legendarul \u015fi miticul Burlador de Sevilla (titlul complet fiind \u00cen\u015fel\u0103torul din Sevilia \u015fi Oaspetele de piatr\u0103) pl\u0103smuit \u00een form\u0103 literar\u0103, la 1630, de geniul lui Tirso de Molina. Supravie\u0163uirea acestui arhetip teatral \u2013 c\u0103ci despre un arhetip este vorba! \u2013 s-a datorat ingeniozit\u0103\u0163ii comedian\u0163ilor italieni de a lua un personaj grav \u015fi tragic \u015fi de a-l arlechiniza, caricaturiz\u00e2ndu-l \u015fi transform\u00e2ndu-l \u00een exact opusul s\u0103u: \u00eentr-un \u201ecaracter\u201c cu des\u0103v\u00e2r\u015fire comic.
\nDup\u0103 autori italieni anonimi ce au \u00eenceput procesul de arlechinizare a lui Don Juan \u2013 devenit, pe p\u0103m\u00e2nt italian, Don Giovanni \u2013, au urmat Andrea Ciccognini (1632) \u015fi Giovan Battista Andreini, autor al unei monumentale opere dramatice, recent redescoperite \u00een Italia, Il Nuovo Risarcito Convitato di Pietra, scris\u0103 \u00een peste 7.000 de versuri, dat\u00e2nd din 1651, a\u015fadar anterior anului 1665 c\u00e2nd apare Don Juan scris de Moli\u00e8re. \u00centre aceste repere exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi un autor italo-francez,\u00a0 actorul Domenico Biancolelli, care scrie, \u00een 1658, Le Festin de Pierre (Osp\u0103\u0163ul lui Pierre). Aceasta va constitui canavaua din care se inspir\u0103 mai \u00eent\u00e2i doi dramaturgi francezi, Dorimon \u015fi Villers, iar apoi \u00eensu\u015fi Moli\u00e8re. Canavaua scris\u0103 de Biancolelli pentru propriul s\u0103u rol de Arlecchino, jucat pentru prima oar\u0103 la Petit-Burbon din Paris, \u00een 1658, este \u2013 \u00een traducerea \u015fi adaptarea \u00een limba italian\u0103 a lui Roberto Cuppone \u2013, tocmai textul spectacolului prezentat de Compania Pantakin din Vene\u0163ia la Teatrul Masca.
\nAm f\u0103cut acest\u0103 digresiune dat\u0103 fiind importan\u0163a de a \u00een\u0163elege \u00een context istoric \u015fi estetic, spectacolul Arlecchino \u2013 Don Giovanni. Aici, Arlecchino este interpretat magistral de c\u0103tre Michele Modesto Casarin, cu for\u0163\u0103, vitalitate \u015fi comic debordant, venite din st\u0103p\u00e2nirea \u015fi punerea la lucru a tuturor pieselor aflate \u00een arsenalul jocului comic, a\u015fa cum am mai v\u0103zut doar la un alt Arlecchino (Slug\u0103 la doi st\u0103p\u00e2ni de Goldoni) prezentat de Piccolo Teatro di Milano, \u00een viziunea regizoral\u0103 a lui Giorgio Strehler. Am putut vedea pe viu ce \u00eenseamn\u0103 acele lazzi despre care am aflat citind studii\u00a0 asupra commediei dell\u2019arte, care nu sunt deloc simple gaguri, ci ceva mult mai mult \u015fi mai altfel. Am sim\u0163it din plin ce for\u0163\u0103 au expresivitatea corpului \u015fi dinamica gesturilor \u015fi a acroba\u0163iilor atunci c\u00e2nd actorul joac\u0103 tot timpul cu masc\u0103, ce savoare estetic\u0103 poate declan\u015fa o dic\u0163ie impecabil\u0103 \u015fi o vocalitate excep\u0163ional\u0103. \u00cen spectacol sunt folosite \u015fase dialecte din Italia, dar \u015fi replici foarte bine \u0163intite \u015fi plasate, rostite impecabil \u00een limba rom\u00e2n\u0103, apoi sunt c\u00e2ntate live cinci melodii originale. Virtuozitatea arti\u015ftilor este uluitoare, deoarece patru actori joac\u0103 nu mai pu\u0163in de dou\u0103sprezece personaje schimb\u00e2nd dou\u0103zeci \u015fi nou\u0103 costume \u015fi \u015fapte m\u0103\u015fti.
\nTimpul real se suspend\u0103 \u00een timpul \u015fi ac\u0163iunea pove\u015ftii, scenele se succed cu vitez\u0103, schimb\u0103rile de decor sunt rapide \u015fi extrem de ingenios construite. Actele piesei sunt desp\u0103r\u0163ite de remarcabile intermezzo \u00een care actorii vin la ramp\u0103 (impropriu spus ramp\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere configura\u0163ia scenei,\u00a0 o simpl\u0103 platform\u0103 din lemn cu paravan, pu\u0163in \u00een\u0103l\u0163at\u0103 \u015fi amplasat\u0103 \u00een mijlocul spa\u0163iului propriu-zis al scenei), pentru a c\u00e2nta asemenea unui cor antic, dar pe o muzic\u0103 vocal-instrumental\u0103 de epoc\u0103 renascentist-baroc\u0103, adres\u00e2ndu-se moralizator publicului \u015fi invit\u00e2ndu-l s\u0103 ia bine aminte la cele ce urmeaz\u0103.
\nUnitatea de spa\u0163iu este complet nerespectat\u0103, \u00een spiritul rebel al teatrului de iluzie, astfel c\u0103 scena este, pe r\u00e2nd, camera Regelui care \u00eei cere lui Arlecchino s\u0103-i spun\u0103 o poveste frumoas\u0103 \u015fi comic\u0103, piazza vene\u0163ian\u0103 \u00een care se \u00eent\u00e2lnesc personaje precum Don Giovanni, Arlecchino, Pulcinella, Elvira, fra\u0163ii Elvirei, simple \u0163\u0103r\u0103ncu\u0163e, v\u00e2nz\u0103toare de pe\u015fte, slujnice, C\u0103pitanul Spaventa etc. Dar spa\u0163iul devine \u015fi marea \u00eenvolburat\u0103 \u00een care Don Giovanni \u015fi Arlecchino naufragiaz\u0103, p\u0103durea unde Cer\u015fetorul este pus s\u0103-l blesteme pe Dumnezeu pentru a primi un ludovic de aur sau, spre final, cimitirul \u00een care este invitat\u0103 la cin\u0103 statuia Comandorului ucis de Don Giovanni \u015fi salonul cinei funeste din casa acestuia, unde el piere cuprins de fl\u0103c\u0103rile iadului pentru c\u0103 refuz\u0103 s\u0103 se c\u0103iasc\u0103 pentru toate crimele \u015fi f\u0103r\u0103delegile sale.
\nAplauzele au explodat cu un real entuziasm \u015fi cu o autentic\u0103 bucurie la \u00eencheierea reprezenta\u0163iei. Publicul a fost sedus \u015fi fermecat, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, at\u00e2t de originalitatea \u015fi insolitul spectacolului \u015fi al subiectului, c\u00e2t \u015fi de talentul, complexitatea \u015fi veridicitatea briliant\u0103 a jocului tuturor actorilor Companiei Pantakin da Venezia. La final, directorul acesteia, Michele Modesto Casarin, a mul\u0163umit directorului Teatrului Masca \u015fi prietenului s\u0103u, domnului Mihai M\u0103laimare, pentru a le fi acordat \u015fansa de a juca Arlecchino \u2013Don Giovanni \u00een cadrul edi\u0163iei a zecea a Festivalului M\u0103\u015fti Europene… la Masca.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Printr-un joc al sincronicit\u0103\u0163ii, \u00een noiembrie, iubitorii de teatru au putut vedea dou\u0103 spectacole \u00een limba italian\u0103, sus\u0163inute de Teatro del Sale, Compagnia Maria Cassi din Floren\u0163a la sala ARCUB, respectiv de Compania Pantankin din Vene\u0163ia la Teatrul Masca. Cele dou\u0103 spectacole au avut, fiecare, c\u00e2te dou\u0103 reprezenta\u0163ii \u015fi m\u0103 bucur c\u0103 nu s-au suprapus… Cite\u0219te mai mult »Actori din Floren\u0163a \u015fi Vene\u0163ia la Bucure\u015fti<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[11318],"tags":[13050,13052,13051,13049,13053],"class_list":["post-21560","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-spectacolului","tag-compagnia-maria-cassi","tag-compania-pantankin-din-venetia","tag-sala-arcub","tag-teatro-del-sale","tag-teatrul-masca"],"views":1109,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21560","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21560"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21560\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21560"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21560"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21560"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}