{"id":21558,"date":"2014-12-12T22:09:48","date_gmt":"2014-12-12T20:09:48","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21558"},"modified":"2014-12-12T22:09:48","modified_gmt":"2014-12-12T20:09:48","slug":"regina-zapezilor-sau-salvarea-prin-poveste","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/regina-zapezilor-sau-salvarea-prin-poveste\/","title":{"rendered":"Regina-Z\u0103pezilor sau salvarea prin poveste"},"content":{"rendered":"

Carmen Mart\u00edn Gaite, Regina-Z\u0103pezilor, traducere de Mona \u0162epeneag, Bucure\u015fti, Editura Art, 2012<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Motto: \u201eTotul nu e <\/strong>
\ndec\u00e2t poveste…\u201c <\/strong>
\n(Carmen Mart\u00edn Gaite)<\/strong><\/em><\/p>\n

\u201ePentru Hans Christian Andersen, f\u0103r\u0103 colaborarea c\u0103ruia aceast\u0103 carte n-ar fi fost niciodat\u0103 scris\u0103. \u015ei \u00een amintirea fiicei mele, pentru entuziasmul cu care \u00eencuraja aceast\u0103 colaborare.\u201c Sunt cuvintele pe care scriitoarea spaniol\u0103 Carmen Mart\u00edn Gaite le plaseaz\u0103, \u00een chip de dedica\u0163ie, la \u00eenceputul romanului s\u0103u Regina-Z\u0103pezilor. \u00cen acest fel, cititorului \u00eei este oferit\u0103 o cheie de lectur\u0103, autoarea suger\u00e2nd c\u0103 textul trebuie raportat la celebrul basm al lui Andersen, Cr\u0103iasa Z\u0103pezilor. Pe de alt\u0103 parte, Gaite are \u00een vedere nivelul propriei existen\u0163e, mai precis tragica experien\u0163\u0103 a pierderii fiicei sale.<\/strong>
\nBiografie \u015fi literatur\u0103<\/strong>
\nUrmarea \u00een plan literar a acestui fapt este c\u0103, de\u015fi cucerit\u0103 \u00eenc\u0103 din 1975 de proiectul de a scrie un roman \u00eenrudit din punct de vedere tematic \u015fi simbolic cu universul pove\u015ftilor scriitorului danez, Carmen Mart\u00edn Gaite nu s-a gr\u0103bit s\u0103-l definitiveze, am\u00e2n\u00e2ndu-l p\u00e2n\u0103 \u00een 1984, c\u00e2nd, afl\u00e2ndu-se la Chicago pentru un ciclu de conferin\u0163e, l-a reluat, pentru a-l abandona \u00een iarna anului 1985, dup\u0103 moartea fiicei sale. Abia \u00een 1992, dup\u0103 succesul de care s-a bucurat at\u00e2t la critica literar\u0103, c\u00e2t \u015fi la publicul cititor romanul Nubosidad variable, autoarea g\u0103se\u015fte puterea de a reveni asupra proiectului vechi, deja, de aproape dou\u0103 decenii \u015fi de a-l des\u0103v\u00e2r\u015fi, La Reina de las Nieves ap\u0103r\u00e2nd \u00een 1994, \u00eens\u0103 av\u00e2nd ac\u0163iunea plasat\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201970.
\n\u00cen afara sugestiilor din dedica\u0163ie, romanul de fa\u0163\u0103 mai cuprinde cel pu\u0163in una, la fel de important\u0103 pentru descifrarea sensurilor textului. \u015fi anume, \u00een epigraf: \u201eSmulge-te din infern \u015fi \u00een c\u0103dere te vei opri pe acoperi\u015ful cerului\u201c. Preluate din romanul P\u0103durea din noapte, scris de Djuna Barnes, cuvintele acestea nu reprezint\u0103 \u00eencercarea scriitoarei spaniole de a configura un soi de geometrie a simbolurilor, ci, dup\u0103 propria sa m\u0103rturisire, semnul c\u0103, \u00een cazul lui Leonardo, protagonistul din Regina-Z\u0103pezilor, avem de-a face cu o adev\u0103rat\u0103 eliberare din infern, cu descoperirea curajului de a se smulge din tenebrele propriului trecut \u015fi de a-\u015fi \u00eentrevedea, iar apoi de a-\u015fi construi viitorul. \u00cen consecin\u0163\u0103, temele pe care le urm\u0103re\u015fte Carmen Mart\u00edn Gaite \u00een cartea aceasta sunt copil\u0103ria \u015fi nevoia vital\u0103 a omului de a nu se \u00eenstr\u0103ina de amintirea celor mai frumo\u015fi \u015fi mai senini ani ai vie\u0163ii, precum \u015fi necesitatea imperioas\u0103 a fiin\u0163ei umane de a se integra \u015fi de a-\u015fi g\u0103si locul \u00een lumea exterioar\u0103. De aici vine, desigur, relativizarea grani\u0163ei dintre realitate \u015fi fic\u0163iune. Acceptarea universului real, adesea extrem de dur, \u00eenseamn\u0103 ini\u0163ierea la care omul ajunge la cap\u0103tul unei c\u0103ut\u0103ri \u00eenfrigurate a reperelor adev\u0103rate, dar \u015fi a adev\u0103rului profund al trecutului personal. A\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi \u00een cazul crea\u0163iilor altor scriitori spanioli contemporani, de la Ana Mar\u00eda Matute sau Rafael Chirbes la Almudena Grandes, romanul lui Carmen Mart\u00edn Gaite aduce \u00een prim-plan dificultatea\/ incapacitatea comunic\u0103rii chiar \u015fi (mai ales) \u00een familie, singur\u0103tatea \u015fi c\u0103utarea identit\u0103\u0163ii. Totul este expus prin intermediul complicatei pove\u015fti a vie\u0163ii personajelor centrale, Leonardo Villalba \u015fi Casilda Iriarte, \u015fi \u00een cadrul reprezentat de lumea citadin\u0103 madrilen\u0103 mereu extrem de agitat\u0103 sau, dimpotriv\u0103, de calmul univers galician, spa\u0163ii ce devin, pentru Regina-Z\u0103pezilor, adev\u0103rate \u201epeisaje suflete\u015fti\u201c, ca s\u0103 repet\u0103m sintagma lui Miguel de Unamuno.
\nDrumuri, c\u0103l\u0103torii, ini\u0163ieri<\/strong>
\nEliberat din \u00eenchisoare, unde isp\u0103\u015fise o condamnare pentru trafic de droguri, Leonardo afl\u0103 c\u0103 ambii p\u0103rin\u0163i i-au pierit \u00eentr-un accident \u015fi, dup\u0103 o perioad\u0103 de derut\u0103, decide s\u0103 porneasc\u0103 singur \u00een c\u0103utarea propriului trecut \u015fi s\u0103 clarifice pe cont propriu numeroasele enigme pe care le dorea dezlegate \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie. Drumul din Madridul care, dup\u0103 perioada de carcer\u0103, i se pare nu doar o lume a tenta\u0163iilor ce amenin\u0163\u0103 s\u0103-l trag\u0103 din nou \u00een infernul viciului, ci \u015fi un univers artificial \u015fi \u00een care, de at\u00e2ta g\u0103l\u0103gie, risc\u0103 s\u0103 nu-\u015fi mai poat\u0103 urm\u0103ri g\u00e2ndurile, spre Galicia, la re\u015fedin\u0163a de la Vila Alb\u0103, locul unde-\u015fi petrecuse cei mai frumo\u015fi ani ai copil\u0103riei, reprezint\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u00eenceputul ini\u0163ierii sale \u2013 dificile \u015fi dureroase \u2013, dar pe care, ca prob\u0103 suprem\u0103 a maturiz\u0103rii, Leo nu o va abandona. Abia la final, chiar \u00een ultimele pagini ale c\u0103r\u0163ii, se dezleag\u0103 toate misterele (c\u0103ci Casilda e \u00eens\u0103\u015fi mama lui Leo) \u015fi se lumineaz\u0103, retrospectiv, multe dintre \u00eent\u00e2mpl\u0103rile relatate de personaje. Regina-Z\u0103pezilor rivalizeaz\u0103 cu deplin succes din acest punct de vedere cu un excelent roman de suspans, \u00een care orice sc\u0103pare din vedere a vreunui am\u0103nunt, fie el \u015fi aparent lipsit de importan\u0163\u0103, duce la confuzie. T\u00e2n\u0103rul Villalba \u00ee\u015fi recupereaz\u0103, finalmente, trecutul \u015fi-\u015fi redob\u00e2nde\u015fte identitatea pe care o credea pierdut\u0103 pentru totdeauna, reg\u0103sind, deopotriv\u0103, capacitatea de a se emo\u0163iona, de a se bucura sau de a suferi, pe care, de asemenea, se temea c\u0103 nu le mai are de la moartea bunicii sale, Do\u00f1a In\u00e9s Guiti\u00e1n.
\nReconstruirea istoriei personale a lui Leonardo este \u00een permanen\u0163\u0103 comparat\u0103 sau, dac\u0103 nu, pus\u0103 subtextual \u00een leg\u0103tur\u0103 cu soarta lui Kay, protagonistul basmului lui Andersen, cel r\u0103pit de ne\u00eendur\u0103toarea Cr\u0103ias\u0103 a Z\u0103pezilor \u015fi dus \u00een \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia ei, unde, pentru c\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea rece a acesteia \u00eei transformase inima \u00eentr-un sloi de ghea\u0163\u0103, b\u0103iatul nu-\u015fi aminte\u015fte nimic din trecut p\u00e2n\u0103 \u00een momentul \u00een care devotata \u015fi curajoasa Gerda, prietena sa, \u00eei rede\u015fteapt\u0103, prin c\u0103ldura afec\u0163iunii sale, sentimentele uitate \u015fi-l ajut\u0103 s\u0103 redevin\u0103 uman. \u00cen felul acesta, schema basmului se transform\u0103 \u00een structur\u0103 esen\u0163ial\u0103 a romanului lui Mart\u00edn Gaite, pe baza c\u0103reia protagoni\u015ftii \u00ee\u015fi vor \u0163ese propriile destine \u015fi-\u015fi vor dep\u0103na propriile istorisiri. De altfel, tendin\u0163a aceasta nu e nou\u0103 \u00een scrisul autoarei, c\u00e2t\u0103 vreme Scufi\u0163a Ro\u015fie \u00een Manhattan, povestirea publicat\u0103 de aceasta \u00een 1990, avea, \u00een mare, acela\u015fi sens. Basmele celebre prezente \u00een subtextul crea\u0163iei lui Carmen Mart\u00edn Gaite structureaz\u0103, la nivel simbolic, un nou univers, subversiv prin excelen\u0163\u0103, prin intermediul c\u0103ruia protagoni\u015ftii \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi transforme \u00een realitate dorin\u0163ele arz\u0103toare \u015fi s\u0103 rezolve spinoasa problem\u0103 a incapacit\u0103\u0163ii comunic\u0103rii reale. Dar, dac\u0103 basmele se caracterizeaz\u0103 prin indeterminarea spa\u0163io-temporal\u0103, plas\u00e2nd totul pe t\u0103r\u00e2mul fabulos al lui \u201ea fost odat\u0103\u201c, Regina-Z\u0103pezilor este un roman extrem de precis \u00een ceea ce prive\u015fte localizarea \u015fi descrierea spa\u0163iilor unde se desf\u0103\u015foar\u0103 ac\u0163iunile \u00een care sunt implicate personajele. Permanenta leg\u0103tur\u0103, nelipsit\u0103 \u00eens\u0103 de puncte de tensiune, \u00eentre schema basmului \u015fi sensul profund al literaturii, ca \u015fi aceea dintre literatur\u0103 \u015fi existen\u0163\u0103 dau operei lui Carmen Mart\u00edn Gaite un aer inconfundabil, iar faptul acesta e cu at\u00e2t mai important \u00een Regina-Z\u0103pezilor, c\u00e2t\u0103 vreme personajele se transform\u0103, treptat, \u00een \u201eautori\u201c ai istorisirii \u015fi, implicit, \u00een voci narative privilegiate ale textului. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, aluziile livre\u015fti sunt numeroase \u00een acest roman, dac\u0103 e s\u0103 amintim aici doar c\u00e2teva exemple: Str\u0103inul lui Albert Camus, Femeia m\u0103rii de Henrik Ibsen, Visul unei nop\u0163i de var\u0103 de Shakespeare, Poetica spa\u0163iului de Gaston Bachelard sau Sacrul \u015fi Profanul de Mircea Eliade. Personajele vor fi situate \u015fi perfect caracterizate, a\u015fadar, nu doar din punct de vedere spa\u0163io-temporal, ci mai cu seam\u0103 cultural. \u00cen plus, autoarea jongleaz\u0103 perfect cu efectul de surpriz\u0103 pe care \u00eel au asupra cititorului acele figuri secundare pe care ea \u00eens\u0103\u015fi le nume\u015fte \u201epersonaje-accesorii\u201c (cum e, de exemplu, Rosa Figueroa), dar care au darul de a stabili modalitatea sau gradul de raportare al protagoni\u015ftilor la anumite locuri sau epoci. \u00cen acest context, casa din Galicia, re\u015fedin\u0163a de la Vila Alb\u0103, devine veritabil corespondent al imaginii materne \u015fi semnul definitoriu al sentimentului de apartenen\u0163\u0103 pe care Leonardo va ajunge s\u0103-l aib\u0103 \u00een final, c\u00e2nd discu\u0163ia cu Casilda, mama sa pierdut\u0103 \u015fi acum regasit\u0103, determin\u0103 topirea ghe\u0163ii din ochii \u015fi din inima sa.
\nFic\u0163iune versus realitate<\/strong>
\nVisele, amintirile disparate din anii copil\u0103riei \u015fi pu\u0163inele dovezi (semnificativ, toate sunt scripturale!) pe care le g\u0103se\u015fte Leo \u00een demersul s\u0103u demonstreaz\u0103 c\u0103, pentru un astfel de personaj, confruntat cu astfel de probleme \u015fi plasat \u00een mijlocul universului magic galician, aproape de \u0163\u0103rmul m\u0103rii \u015fi \u00eenc\u0103 \u015fi mai aproape de sensurile profunde ale basmelor, doar literatura este calea reg\u0103sirii de sine. C\u0103ci ini\u0163iala punere al\u0103turi, adesea prin intermediul viselor, a amintirilor celei mai \u00eendep\u0103rtate copil\u0103rii are darul de a-l face pe Leo s\u0103 fie convins de existen\u0163a a dou\u0103 lumi imposibil de pus \u00een acord: realitatea \u015fi fic\u0163iunea. Abia c\u00e2nd va \u00een\u0163elege c\u0103 \u015fansa salv\u0103rii este unificarea acestora, prin intermediul sentimentelor \u015fi al voca\u0163iei literare, personajul va deveni convins c\u0103 doar de el depinde s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului \u015fi s\u0103-\u015fi asume trecutul, cu tot ce e dureros \u00een el, pentru a avea, \u00een acest fel, acces la propriul viitor.
\nActul rememor\u0103rii \u015fi, implicit, acela al scrisului, nu mai r\u0103m\u00e2n exterioare fiin\u0163ei umane, ci se transform\u0103 \u00een chiar partea esen\u0163ial\u0103 a existen\u0163ei acesteia, facilit\u00e2nd accesul lui Leo \u015fi al Casildei la universul realit\u0103\u0163ii. Iar Casilda Iriarte, cu a sa tripl\u0103 identitate Casilda-Silveria-Sila, dincolo de dimensiunile de protagonist\u0103 desenat\u0103 din tu\u015fe aparent fugare (la fel cum procedeaz\u0103 Gaite \u015fi cu personajele din El cuarto de atr\u00e1s), voce narativ\u0103 \u015fi figur\u0103 scriptural\u0103 privilegiat\u0103 din Regina-Z\u0103pezilor, se dovede\u015fte a fi \u015fi o \u00eentrupare a imaginii eternei mame aflate \u00een c\u0103utarea fiului r\u0103t\u0103citor \u2013 \u015fi, deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, cea care va contribui \u00een mod definitoriu la redescoperirea de sine a lui Leo. \u00cembr\u0103\u0163i\u015farea final\u0103 a celor doi \u015fi restabilirea leg\u0103turii dintre mam\u0103 \u015fi fiu se suprapune, astfel, \u00een mod fericit \u015fi profund simbolic peste sensurile reg\u0103sirii \u015fi salv\u0103rii lui Kay de c\u0103tre r\u0103bd\u0103toarea \u015fi statornica Gerda din basmul lui Andersen. \u015ei demonstreaz\u0103 c\u0103, privind-o \u00een ochi pe mama sa, Leonardo se recunoa\u015fte, \u00eencetul cu \u00eencetul, \u201eera ca \u015fi cum s-ar fi privit \u00een oglind\u0103\u201c, spune Carmen Mart\u00edn Gaite. \u00cens\u0103 reg\u0103sirea deplin\u0103 de sine se produce doar dup\u0103 ce lacrimile \u00eencep s\u0103-i curg\u0103 l\u00e2ng\u0103 Casilda, topind \u00eentreaga ghea\u0163\u0103 adunat\u0103 \u00een at\u00e2\u0163ia ani de singur\u0103tate: \u201e\u015ei observ\u0103 c\u0103, \u00een prima lacrim\u0103, str\u0103lucea un fel de ac de sticl\u0103 care, c\u0103z\u00e2nd, se \u00eenfipse \u00een palma m\u00e2inii ei st\u00e2ngi. \u00cel apuc\u0103 cu degetele de la cealalt\u0103 m\u00e2n\u0103 \u015fi-l privi \u00een lumin\u0103. Era a\u015fchia de ghea\u0163\u0103\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Carmen Mart\u00edn Gaite, Regina-Z\u0103pezilor, traducere de Mona \u0162epeneag, Bucure\u015fti, Editura Art, 2012   Motto: \u201eTotul nu e dec\u00e2t poveste…\u201c (Carmen Mart\u00edn Gaite) \u201ePentru Hans Christian Andersen, f\u0103r\u0103 colaborarea c\u0103ruia aceast\u0103 carte n-ar fi fost niciodat\u0103 scris\u0103. \u015ei \u00een amintirea fiicei mele, pentru entuziasmul cu care \u00eencuraja aceast\u0103 colaborare.\u201c Sunt cuvintele pe care scriitoarea spaniol\u0103 Carmen… Cite\u0219te mai mult »Regina-Z\u0103pezilor sau salvarea prin poveste<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[13047,13048],"class_list":["post-21558","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-carmen-martin-gaite","tag-regina-zapezilor"],"views":1176,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21558","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21558"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21558\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21558"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21558"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21558"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}