{"id":21554,"date":"2014-12-12T22:06:16","date_gmt":"2014-12-12T20:06:16","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21554"},"modified":"2014-12-12T22:06:16","modified_gmt":"2014-12-12T20:06:16","slug":"teme-existentiale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/teme-existentiale\/","title":{"rendered":"Teme existen\u0163iale"},"content":{"rendered":"

Anatol Covali, Z\u00e2mbetele senectu\u0163ii,<\/em> Editura Bibliotheca, T\u00e2rgovi\u015fte, 2014;<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

 
\nPoetul \u015fi muzicianul, colegul \u015fi prietenul nostru Anatol Covali, ne-a d\u0103ruit, \u00een toamna aceasta, \u00eenc\u0103 una din frumoasele sale c\u0103r\u0163i, cu titlul Z\u00e2mbetul senectu\u0163ii. El, care a venit mai t\u00e2rziu printre noi, ca poet, d\u0103ruindu-se o via\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103 muzicii, de data asta ne surprinde tocmai prin faptul c\u0103 a renun\u0163at la muzicalitatea versurilor, at\u00e2t de drag\u0103 \u00een toate volumele de p\u00e2n\u0103 acum. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 este un st\u0103p\u00e2nitor al tuturor formelor fixe \u015fi prozodiilor, exerci\u0163iu culmin\u00e2nd cu cele 365 de sonete, de anul trecut, c\u00e2nd fiecare zi a \u00eensemnat o biruin\u0163\u0103 \u00een genul acesta str\u0103vechi \u015fi dificil, ilustrat de marii poe\u0163i ai lumii.<\/strong><\/em>
\nRenun\u0163\u00e2nd, cum zic, la muzicalitatea exterioar\u0103 a versurilor, el o caut\u0103 \u015fi o g\u0103se\u015fte \u00een interiorul lor, prin acea \u00eenl\u0103n\u0163uire armonioas\u0103 a cuvintelor, puse \u00een cump\u0103na leg\u0103n\u0103toare a ideilor \u015fi a sentimentelor, \u00een absen\u0163a c\u0103rora nu poate exista dec\u00e2t vidul, cenu\u015fiul \u015fi plictiseala.
\nA\u015fadar, exers\u00e2nd \u00een stilul de alt\u0103dat\u0103 al autorului, Z\u00e2mbetele senectu\u0163ii ar putea fi \u015fi Z\u00e2mbetele toamnei, \u015fi Z\u00e2mbetele lucidit\u0103\u0163ii sau chiar Z\u00e2mbetele z\u00e2mbetelor care ne \u00eenso\u0163esc, \u00eentorc\u00e2ndu-ne \u00een propriile noastre melancolii, de v\u00e2rste \u015fi anotimpuri.
\nDar, \u00eent\u00e2mpin\u00e2ndu-mi, parc\u0103, surpriza de a-l vedea renun\u0163\u00e2nd la muzicalitatea versurilor de alt\u0103dat\u0103, Anatol Covali a \u0163inut s\u0103-mi scoat\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 aceast\u0103 Armonie: \u201eFiecare celul\u0103 a corpului meu \/ e un sunet. \/ Din cap p\u00e2n\u0103-n picioare \/ sunt numai muzic\u0103. \/ Toate organele mele \/ sunt instrumente muzicale, \/ iar sufletul e vocea \/ care vibreaz\u0103-n cuvinte. \/ Sunt orchestra \/ condus\u0103 de sentimentele \/ care dirijeaz\u0103 cu patim\u0103. \/ Voci superbe au soli\u015ftii \/ \u015fi solistele care \/ c\u00e2nt\u0103-n teatrul din inim\u0103. \/ \u015ei ce coruri se aud \/ sub fruntea fierbinte! \/ Sunt armonia \u00eentruchipat\u0103, \/ trimis\u0103 s\u0103 vibreze \/ \u00een cea mai frumoas\u0103 limb\u0103 \/ de pe p\u0103m\u00e2nt\u201c.
\nChiar dac\u0103 a fost supus \u2013 motiv recurent \u00een volumele sale \u2013 unor lovituri nedrepte, \u015fi ale vie\u0163ii, \u015fi ale societ\u0103\u0163ii, chiar dac\u0103, mai nou, nici toamnele nu-l prea cru\u0163\u0103, el \u015ftie s\u0103 se ridice deasupra lor, \u015fi \u201eDin c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd g\u00e2ndul \/ \u00ee\u015fi ia rucsacul \u00een spinare \/ \u015fi se-ntoarce pe c\u0103rarea \/ tot mai \u00eengust\u0103 a \u00eenceputurilor. \/ Doamne, ce priveli\u015fti fantastice!\u201c.
\nA-\u0163i retr\u0103i acele \u00eenceputuri \u00eenseamn\u0103, \u00eenainte de toate, a te lua de m\u00e2n\u0103 cu prima dragoste \u015fi cu toate cele cu care ai fost \u00eent\u00e2mpinat \u015fi d\u0103ruit de zeul capricios al Amorului, astfel c\u0103 \u201ePe o banc\u0103, \u00een parc, \/ iubirea \/ e c\u00e2nd violoncel \/ c\u00e2nd vioar\u0103 \/ c\u00e2nd flaut\u201c. Dar pe drumul acesta ispititor \u015fi vr\u0103jit, te po\u0163i \u015fi \u00eempiedica: \u201eN-am apucat \/ s\u0103 cunosc \/ marea iubire. \/ M-am \u00eendoit eu \/ ori ea? \/ Totuna\u201c. De aceea: \u201eNu mai privesc \u00eenapoi. Ochii fetei morgane, \/ ce \u00eemi z\u00e2mbe\u015fte din zare, \/ m\u0103 atrag \/ cu o for\u0163\u0103 irezistibil\u0103\u201c.
\nPe drumul acesta apare \u015fi un Impas: \u201eDe-o via\u0163\u0103 \u00eencerc s\u0103 cl\u0103desc \/ palatul iubirii \/ \u015fi n-am reu\u015fit \u00eenc\u0103. \/ Am f\u0103cut, cu sufletul meu, \/ fiecare c\u0103r\u0103mid\u0103 \/ din lutul \/ celor mai frumoase \/ sentimente, \/ din fericire, \/ din dragoste, \/ din iertare, \/ din prietenie, \/ din bun\u0103tate, \/ din d\u0103ruire \/ tot ce am g\u0103sit bun \/ \u00een universul meu, \/ dar n-am ajuns la cap\u0103t. \/ \u00cemi lipsesc c\u00e2teva c\u0103r\u0103mizi, \/ \u00eens\u0103 nu \u015ftiu care \/ \u015fi nici unde se ascund\u201c.
\nPe acela\u015fi drum poate ap\u0103rea \u015fi o C\u0103dere: \u201eAu venit \u015fapte \u00eengeri. \/ Unul mi-a luat spada, \/ altul scutul, \/ doi m-au dezbr\u0103cat \/ de armur\u0103, \/ iar ceilal\u0163i trei \/ mi-au smuls aripile \/ din umeri \/ \u015fi m-au \u00eempins \/ de pe culme. \/ Am c\u0103zut \u00eencet \/ din st\u00e2nc\u0103 \u00een st\u00e2nc\u0103 \/ l\u0103s\u00e2nd fiecare \/ o bucat\u0103 din mine. \/ Trupul e numai zdren\u0163e, \/ iar sufletul \/ zace \u00eens\u00e2ngerat, \/ f\u0103r\u0103 vlag\u0103 \/ \u015fi biciuit de triste\u0163e \/ a\u015fteapt\u0103\u201c.
\nDragostea \u015fi zbuciumul ei fac parte din ad\u00e2ncurile credin\u0163ei, iar Anatol Covali, poet cre\u015ftin prin excelen\u0163\u0103, \u015ftie s\u0103-\u015fi duc\u0103 singur Crucea: \u201eN-am s\u0103 \u00eencetez niciodat\u0103 \/ s\u0103 cred \u015fi s\u0103 sper. \/ Credin\u0163a mea vine de la str\u0103mo\u015fi. \/ Fiecare din ei a purtat pe umeri, \/ c\u00e2t au pribegit prin via\u0163\u0103 \/ o cruce. Iat-o! \/ A ajuns \u015fi la mine. \/ Am urcat cu ea zeci de Golgote. \/ Acum stau pe ultima \/ derutat \u015fi trist \/ pentru c\u0103 n-am cui \/ s\u0103 o las mo\u015ftenire. \/ Nu-mi r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t \/ s-o \u00eenfig \u00een destin \/ \u015fi r\u0103stignindu-m\u0103 \/ s\u0103 sper c\u0103 odat\u0103 \u015fi-odat\u0103 \/ cineva o va smulge \/ \u015fi-o va pune pe umeri \/ plec\u00e2nd mai departe \/ cu fiin\u0163a mea pecetluit\u0103 \u00een fibre\u201c.
\nPoet cre\u015ftin, av\u00e2nd r\u0103d\u0103cinile p\u0103rinte\u015fti \u00eentr-o Basarabie chinuit\u0103 \u015fi lupt\u0103toare, Anatol Covali nu poate lipsi nici \u00een cartea de fa\u0163\u0103 de la brazda sentimentului na\u0163ional, patriotic, scriind chiar aceast\u0103 Basarabia: \u201eBasarabia \u2013 m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 a Rom\u00e2niei, \/ cea de l\u00e2ng\u0103 inim\u0103, \/ pe care un imperiu \/ lacom \u015fi criminal \/ a amputat-o, \/ a ciop\u00e2r\u0163it-o, \/ \u00een cele din urm\u0103 azv\u00e2rlind-o \/ plin\u0103 de bubele \/ neamului s\u0103u, \/ Basarabia \u2013 \/ durerea ad\u00e2nc\u0103 \/ a \u0163\u0103rii, \/ nu a cotropitorilor nemilo\u015fi \/ Basarabia \u2013 \/ cimitirul \u00een care str\u0103mo\u015fii \/ se zv\u00e2rcolesc \u015fi blestem\u0103\u201c.
\nAm simplificat anume cele c\u00e2teva teme dominante din Z\u00e2mbetele senectu\u0163ii, \u00een vreme ce ele vibreaz\u0103 de numeroase alte teme existen\u0163iale, nimic din ceea ce-i omenesc nelipsindu-i autorului. Las cititorilor c\u0103r\u0163ii pl\u0103cerea de a le descoperi singuri.
\nDar nu pot \u00eencheia prezentarea de fa\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 a remarca bogatele referin\u0163e critice de la sf\u00e2r\u015fitul volumului.
\nPrima dintre ele, O m\u0103rturisire, \u00eemi apar\u0163ine chiar mie \u015fi \u00eei reproduc aici finalul, valabil ca \u015fi acum \u015fase ani: \u201eCineva, nu mai \u015ftiu exact cine, spunea c\u0103 dac\u0103 un poet las\u0103 \u00een urm\u0103 cel pu\u0163in cinci poezii demne de o antologie exigent\u0103, chiar nemiloas\u0103, a timpului s\u0103u, poate spera la hora\u0163ianul Exegi monumentum. Cred c\u0103 Anatol Covali poate concura, \u00eenc\u0103 de-acum, cu cel pu\u0163in 50 de asemenea poezii, c\u0103rora, dup\u0103 ce a ocolit pr\u0103p\u0103stiile ad\u00e2nci ala vie\u0163ii, le va ad\u0103uga altele lu\u00e2ndu-se la \u00eentrecere cu el \u00eensu\u015fi\u201c.
\nCu interes l-a privit \u015fi Sultana Craia \u00een textul Umbra lui Don Quijote. Iar La umbra cuv\u00e2ntului se cheam\u0103 textul altei doamne a criticii literare rom\u00e2ne\u015fti, Monica Grosu, \u00eencheiat cu aceste fraze: \u201eUmbra este un volum cu valen\u0163e filosofice, \u00eencheind un bilan\u0163 ale resemn\u0103rii umane, dar \u015fi al creatorului angrenat pe drumul dificil al artei, chiar dac\u0103 \u00een jurul s\u0103u se a\u015ftern iarna \u015fi frigul, \u015fi oboseala, \u015fi anii. \u00cen iure\u015ful n\u0103valnic al orelor buimace, se poate ie\u015fi \u00een \u00eent\u00e2mpinare cu bl\u00e2nde\u0163ea \u00een\u0163elepciunii \u015fi darul r\u0103bd\u0103rii, cu for\u0163a iubirii \u015fi setea de adev\u0103r. Om cu o \u0163inut\u0103 distins\u0103 \u015fi poet nostalgic, Anatol Covali de\u0163ine aceste pre\u0163ioase daruri, pe care le \u00eemprumut\u0103 generos \u015fi poeziei sale.\u201c
\nDin amplul studiu al lui Radu C\u00e2rneci, Sonetul, personaj principal, extrag doar aceste considera\u0163ii: \u201eTonul dominant al poeziei lui Anatol Covali r\u0103m\u00e2ne, totu\u015fi, cel melancolic, cel al triste\u0163ii, al nemul\u0163umirii \u015fi al revoltei interioare fa\u0163\u0103 de asprul destin ce i-a fost h\u0103r\u0103zit, fa\u0163\u0103 de timpul istoric ap\u0103s\u0103tor \u015fi degradant pe care l-a tr\u0103it, fa\u0163\u0103 \u2013 mai ales \u2013 de prezentul d\u0103r\u00e2m\u0103tor al unor t\u00e2rzii speran\u0163e. Lirismul funciar devine critic \u015fi acuzator, altoit pe v\u00e2rsta uman\u0103 ce nu mai are p\u00e2n\u0103 la cap\u0103tul drumului dec\u00e2t o mic\u0103 distan\u0163\u0103 \u015fi, deci, n\u0103dejdea, \u00eentr-un viitor demn, luminos, se n\u0103ruie. Sonetele pe aceast\u0103 tem\u0103 sunt cele mai izbutite din poezia ultimelor decenii\u201c.
\nTo\u0163i \u00eel a\u015ftept\u0103m, cu Z\u00e2mbetele senectu\u0163ii, s\u0103 ne d\u0103ruie alte volume, din sertarul s\u0103u \u00eenc\u0103 plin de manuscrise.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Anatol Covali, Z\u00e2mbetele senectu\u0163ii, Editura Bibliotheca, T\u00e2rgovi\u015fte, 2014;     Poetul \u015fi muzicianul, colegul \u015fi prietenul nostru Anatol Covali, ne-a d\u0103ruit, \u00een toamna aceasta, \u00eenc\u0103 una din frumoasele sale c\u0103r\u0163i, cu titlul Z\u00e2mbetul senectu\u0163ii. El, care a venit mai t\u00e2rziu printre noi, ca poet, d\u0103ruindu-se o via\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103 muzicii, de data asta ne surprinde tocmai… Cite\u0219te mai mult »Teme existen\u0163iale<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13045,13046],"class_list":["post-21554","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-anatol-covali","tag-zambetele-senectutii"],"views":1046,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21554","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21554"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21554\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21554"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21554"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21554"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}