{"id":21537,"date":"2014-12-12T21:32:23","date_gmt":"2014-12-12T19:32:23","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21537"},"modified":"2014-12-12T21:32:23","modified_gmt":"2014-12-12T19:32:23","slug":"acorduri-sumbre","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/acorduri-sumbre\/","title":{"rendered":"Acorduri sumbre"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Gabriel Dali\u015f, <em>piedici \u015fi arme,<\/em> Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2014, 64 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em><strong>Dedat poeziei, dup\u0103 cum bine ilustreaz\u0103 traseul s\u0103u literar, Gabriel Dali\u015f nu abandoneaz\u0103 frontul poetic dou\u0103miist nici cu cel mai recent volum al s\u0103u, piedici \u015fi arme (Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 2014), un come-back dup\u0103 circa patru ani de la publicarea antologiei p\u00e2n\u0103 mereu, care s-a bucurat de o bun\u0103 receptare critic\u0103. <\/strong><\/em><em><strong>O prim\u0103 lectur\u0103 a celor doar 50 de poeme cuprinse \u00een volum scoate la iveal\u0103 un spectacol obsedant, \u00een care timorarea joac\u0103 rolul principal. Placheta contureaz\u0103 un cadru antiutopic din fr\u00e2nturi de imagini belicoase, \u00een care osmoza mizerabilism-tragism ofer\u0103 nota dominant\u0103.<\/strong> <\/em><br \/>\n\u00cenc\u0103 din primul poem, cern\u0103u\u0163i \u00eenghe\u0163at, se observ\u0103 prevalarea unui discurs secven\u0163ial \u015fi omisiv (un survol de la nevoi fiziologice precum foamea \u015fi sexul p\u00e2n\u0103 la lucruri palpabile), dar \u00een acela\u015fi timp comprimat, c\u0103ci miza fundamental\u0103 este evocarea revoltei \u015fi a terorii \u00een cele mai mici detalii. Detabuizarea de orice natur\u0103 e la ea acas\u0103 aici: \u201edegetele schiloade par un gr\u0103tar pe care-i ars samuel.\/ \u00een debara \u00eemping frigiderul cu mort\u0103ciuni.\/ voi aprinde aici o veioz\u0103 \u00eentr-un sicriu,\/ vor smulge din oase un lift spre patiserie\u201c. Tehnica se perpetueaz\u0103 de-a lungul \u00eentregului volum, promiscuitatea fiind deviza principal\u0103.<br \/>\nDe remarcat faptul c\u0103 \u00eensu\u015fi registrul lingvistic pentru care opteaz\u0103 poetul se catalizeaz\u0103 \u00een jurul c\u00e2mpului semantic al distrugerii, al morbidului: \u201espumeg\u0103 r\u0103zboiul pe-o parte-\/ ne c\u0103l\u0103re\u015fte un hoit\/un beh\u0103it \u00eennegrit \u015fi turbat\u201c (primul r\u0103zboi) ; \u201eboala se rostogole\u015fte\/ groapa\/ cheia \u00een buzunar\/ mortul \u00een numele c\u0103ruia min\u0163i\u201c(mama pe primul afi\u015f) ; \u201e\u00een vestiare\/ au a\u015fezat corturi,\/ o movil\u0103\/ de haine \u015fi papucei.\/ feti\u0163ele moarte aliniate la apel,\/ \u00eenv\u0103\u0163ate s\u0103 mearg\u0103.\u201c (p\u00e2nd\u0103) . \u00cen conturarea acestui tablou \u201epatologic\u201c este sesizabil\u0103 infla\u0163ia unor elemente esen\u0163iale. Cum altfel ar ar\u0103ta aceast\u0103 poezie coleric\u0103 f\u0103r\u0103 solda\u0163i \u2013 animale tran\u015fate, f\u0103r\u0103 nelipsitele arme prezente \u00eenc\u0103 din titlu (care se deconspir\u0103 cu fiecare poem \u00een parte \u2013 pistol, curelu\u015fe-r\u0103zboi, elice, c\u00e2rlig, c\u0103lu\u015f, cu\u0163it, bomb\u0103, briceag, s\u0103ge\u0163i sau cle\u015fte etc.) \u015fi asupra c\u0103rora ni se atrage aten\u0163ia chiar \u015fi \u00een motto: O arm\u0103 nu-i o metafor\u0103 ? \u00cemprumutat de la poetul originar ceh Hezy Leskly, n\u0103scut \u00een Israel \u015fi supravie\u0163uitor al Holocaustului, motto-ul anticipeaz\u0103 oarecum tematica abordat\u0103 \u00een volum. Nu doar trimiterea iminent\u0103 la arm\u0103, ci \u00eensu\u015fi background-ul autorului citat constituie un act de devansare a masacrului din piedici \u015fi arme, care se consum\u0103 \u00eentr-un topos precum Cern\u0103u\u0163i, av\u00e2ndu-i ca principali actan\u0163i pe Samuel, pe Rivka, pe I\u0163ak sau pe Aaron (nume care se bucur\u0103 de sonoritate \u00een cultura ebraic\u0103, dar a c\u0103ror individualitate este redus\u0103 la cote minimale, c\u0103p\u0103t\u00e2nd materialitate \u015fi integr\u00e2ndu-se perfect \u00een lumea obiectual\u0103): \u201edegetele schiloade par un gr\u0103tar pe care-i ars samuel\u201c; \u201erivka ajunge un pian,\/ \u0163easta lui i\u0163ak-o veioz\u0103,\/ partitur\u0103 p\u0103rul lui aaron smuls.\u201c (becul din mijloc).<br \/>\nPoemele \u00eenainteaz\u0103 pe acela\u015fi pattern, violentarea devenind un fel de a fi, un impuls dominant \u00een piedici \u015fi arme. Totul pare s\u0103 se deruleze pe acorduri sumbre de lovituri: \u201eclatin\u0103 rama de pat\/ prosoapele unui mort, colorate. clang ! clong !\/ cap\u0103tul sc\u00e2ndurii dintr-o g\u0103leat\u0103.\/ simt nevoia de a r\u0103pi,\/ de a lovi din ascunzi\u015f cu o elice\u201c (telegram\u0103 din cern\u0103u\u0163i (I)), \u00eentr-un univers desacralizat \u00een care \u201emila Domnului s-a f\u0103cut praf\u201c. Niciun poem f\u0103r\u0103 c\u00e2teva sf\u00e2rtec\u0103ri: \u201ete cos, te fac ram\u0103 de pat, vor spune,\/ \u00ee\u0163i tai g\u00e2tul s\u0103 te scuip \u00een cap\u201c (mu\u015fc\u0103tur\u0103), brusc\u0103ri, scuip\u0103turi, s\u00e2nge: \u201enu \u015ftiusem de s\u00e2nge.\/ m\u0103 p\u00e2ndea \u00eens\u0103 o carne cu m\u00e2ini,\/ o lovitur\u0103 prin acoperi\u015f\u201e (regret c\u0103 nu) sau hoituri brutalizate \u015fi devorate de \u015fobolani: \u201emiercuri picioarele\/ vor fi r\u0103pite de \u015fobolani\u201c. (spaima sylviei plath).<br \/>\nGesturi autodistructive<br \/>\nUn adev\u0103rat crescendo \u00een redarea terorii se remarc\u0103 \u00een poemul distrugerea. Obsesia corporalit\u0103\u0163ii pare s\u0103 reprezinte obiectul acestuia \u00een plan tematic, fiind remarcabile densitatea \u015fi cursivitatea sa, care \u00eel individualizeaz\u0103 \u00een r\u00e2ndul crea\u0163iilor volumului: \u201e\u015fi am\/ \u015fi oase\/ \u015fi ele \u00eentr-o parte\/ \u015fi eu \u00een alt\u0103 parte\/ \u015fi degete lipite unele de altele\/ \u015fi m\u0103n\u00e2nc cu palma.\/ \u015fi m\u0103 mic\u015forez din ce \u00een ce mai u\u015for\/ \u015fi uneori chiar dispar\/ \u015fi zile \u00eentregi nu-mi simte lipsa nimeni.\/ \u015fi-s amestecat f\u0103r\u0103 tine (\u2026) \u015fi uneori chiar ascult cum se \u00eempinge cu\u0163itul\u201c. Limbajul este anihilat, \u00een cele din urm\u0103, \u00een versul-concluzie, de un act de violen\u0163\u0103 exterior, mai exact, de sunetul cu\u0163itului care sf\u00e2rtec\u0103.<br \/>\nMai mult dec\u00e2t at\u00e2t, este extrem de sugestiv\u0103 maniera \u00een care Gabriel Dali\u015f \u00ee\u015fi construie\u015fte scenariul liric, c\u0103ci totul pare s\u0103 se intensifice sub imperiul \u00eenghe\u0163ului. Astfel, fiorul interior al terorii este transpus \u015fi \u00een plan exterior. Un exemplu elocvent \u00eel reprezint\u0103 primul poem al volumului, cern\u0103u\u0163i \u00eenghe\u0163at. \u015ei poemul lag\u0103r trebuie luat \u00een considerare, c\u0103ci acesta postuleaz\u0103 ninsoarea ca element anihilator \u015fi, totodat\u0103, ca mesager al morbidului: \u201e\u00eens\u0103 ninsoarea aduce moarte\/ m\u00e2ini legate de alarm\u0103\/ peste acoperi\u015f\u201e. De asemenea, e de notat abolirea idiliz\u0103rii imaginii r\u0103zboiului, c\u0103ci poemele sunt obiectul unui realism dus p\u00e2n\u0103 la extrem.<br \/>\nDar care este pozi\u0163ia poetului-olograf \u00een aceast\u0103 lume fracturat\u0103? Este evident c\u0103 acesta trece prin mai multe ipostaze, de la victim\u0103 la c\u0103l\u0103u sau la simplu evocator. Nimicirea care face obiectul volumului nu \u00eel las\u0103 \u00een stand-by. Teroarea se r\u0103sfr\u00e2nge \u015fi \u00een personalitatea acestuia, \u00eens\u0103, de\u015fi poate p\u0103rea bizar, \u00eentreaga reprezenta\u0163ie intimidant\u0103 \u00eel fascineaz\u0103: ea devine bun prilej de sporire a dozei de umanitate. Ilustrative \u00een acest sens sunt gesturile autodistructive (\u201em-am aruncat la p\u0103m\u00e2nt ca un pumn de pastile\u201c \u2013 sare neagr\u0103), urmate de efortul de re-umanizare: \u201emi-am \u00eenghi\u0163it sufletul s\u0103 nu \u00eenghe\u0163.\/ \u00eencal\u0163\u0103-m\u0103 \u015fi descal\u0163\u0103-m\u0103 tu.\/ culc\u0103-m\u0103 iar tot tu.\/ \u00eentr-o hain\u0103 de om potrive\u015fte-m\u0103.\/ alege-mi unul din numele oamenilor.\u201c \u2013 teritoriu. Printre piedici \u015fi arme \u00ee\u015fi proclam\u0103, astfel, supravie\u0163uirea. Secven\u0163ele aleatorii redate pe muzica unor tonuri austere, av\u00e2nd ca pandant detabuizarea \u015fi decli\u015feizarea, nu fac dec\u00e2t s\u0103 sporeasc\u0103 efectele acestei poezii \u00een care cuvintele \u00ee\u015fi dep\u0103\u015fesc statutul de, vorba poetului, \u201eprovizii de aer\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Gabriel Dali\u015f, piedici \u015fi arme, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2014, 64 p. &nbsp; Dedat poeziei, dup\u0103 cum bine ilustreaz\u0103 traseul s\u0103u literar, Gabriel Dali\u015f nu abandoneaz\u0103 frontul poetic dou\u0103miist nici cu cel mai recent volum al s\u0103u, piedici \u015fi arme (Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 2014), un come-back dup\u0103 circa patru ani de la publicarea antologiei p\u00e2n\u0103 mereu,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/acorduri-sumbre\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Acorduri sumbre<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13027,13028],"class_list":["post-21537","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-gabriel-dalis","tag-piedici-si-arme"],"views":2972,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21537","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21537"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21537\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21537"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21537"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21537"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}