{"id":21535,"date":"2014-12-12T21:29:46","date_gmt":"2014-12-12T19:29:46","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21535"},"modified":"2014-12-12T21:29:46","modified_gmt":"2014-12-12T19:29:46","slug":"contradictiile-tanarului-cioran","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/contradictiile-tanarului-cioran\/","title":{"rendered":"Contradic\u0163iile  t\u00e2n\u0103rului Cioran"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Eugen Simion,<em> Cioran: O mitologie a nedes\u0103v\u00e2r\u015firilor,<\/em> Editura Tracus Arte, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Lectura masiv\u0103 din Cioran impune clasific\u0103ri: Eugen Simion \u00eencearc\u0103, \u00een Cioran: o mitologie a nedes\u0103v\u00e2r\u015firilor, o \u00eencadrare teoretic\u0103 a scrierilor \u015fi, de ce nu, a atitudinilor filosofului. Pluralul e absolut necesar: pentru c\u0103 Cioran are at\u00e2tea fe\u0163e c\u00e2te c\u0103r\u0163i \u015fi, ca filosof al nega\u0163iilor \u015fi scepticismelor, \u00ee\u015fi contrazice chiar propriile convingeri. Astfel, etichetele conceptuale trebuie aplicate cu grij\u0103: modern, antimodern, postmodern, necredincios, credincios sau ateu, toate aceste catalog\u0103ri pot deveni u\u015for inconsistente. Pentru c\u0103 teza principal\u0103 a c\u0103r\u0163ii lui Eugen<br \/>\nSimion pare a fi exact una a medianelor, a func\u0163iilor simultane sau secven\u0163iale.<br \/>\nNatura lui Cioran contravine spiritului epocii. O spun mai toate studiile dedicate acestuia. \u015fi asta, de\u015fi se \u00eenscrie \u00eentr-o tradi\u0163ie determinat\u0103 a existen\u0163iali\u015ftilor europeni (uneori, \u00een priza contextual\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, acest lucru va deveni repro\u015f). \u00centr-o colec\u0163ie de eseuri (Cioran. Ejacul\u0103ri mistice de St\u00e9phane Barsacq) \u00eent\u00e2lnim o foarte bun\u0103 contextualizare a existen\u0163ei filosofice a acestuia: \u201eSpre sf\u00e2r\u015fitul anilor 1980, nu mai era un scriitor obscur. Era un clasic. \u015f\u2026\u0163 Zidul Berlinului nu c\u0103zuse \u00eenc\u0103, \u015fi nici gloria literaturii. Secolul XX avea s\u0103 se \u00eencheie peste pu\u0163in\u0103 vreme, odat\u0103 cu revolu\u0163ia digital\u0103\u201c. Capitolul XXIX este, de altfel, o trecere \u00een revist\u0103 a majorit\u0103\u0163ii momentelor importante \u015fi catalitice din existen\u0163a lui Cioran. \u00cens\u0103 marea problem\u0103 a studiului (colec\u0163iei de eseuri, fie) este aerul de filosofie personal\u0103 justificat\u0103 prin g\u00e2ndirea cioranian\u0103: Cioran devine pretext al unei \u00eentrevederi lirice cu opera sa. Ce se \u00een\u0163elege \u00eens\u0103 mereu din interpretarea biografiei \u015fi a scrierilor acestuia (cele dou\u0103 nu par a putea fi desp\u0103r\u0163ite, chiar dac\u0103 biografismul \u00eei repugn\u0103 lui Cioran) este exact o culme a paradoxurilor: atemporal \u015fi cinic, iconoclast \u015fi mistic, cazul Cioran devine \u00een sine o contradic\u0163ie.<br \/>\nPe acest fundament este construit \u015fi eseul aluvionar al lui Eugen Simion. Dac\u0103 \u00een prima parte a c\u0103r\u0163ii este vorba despre t\u00e2n\u0103rul Cioran \u015fi inconsecven\u0163ele (sau transform\u0103rile) acestuia p\u00e2n\u0103 la plecarea \u00een Fran\u0163a (cu mici prolepse strategice c\u0103tre maturitatea sa filosofic\u0103), a doua parte se folose\u015fte de acea introducere expozitiv\u0103 masiv\u0103 pentru a pune la b\u0103taie \u015fi a analiza marile tipologii de interpretare \u00een ceea ce \u00eel prive\u015fte pe filosof: cre\u015ftinismul, modernismul, nihilismul, abisalitatea etc. Pentru scriitura lui Cioran atributele existen\u0163ialismului (nihilism, inutilitate, blazare) par pleonasme. Pe de alt\u0103 parte, idiomul cre\u015ftin aduce a cacofonie (credin\u0163\u0103, revela\u0163ie, sacralitate). Ceva determinat de \u00eens\u0103\u015fi natura contradictorie a argument\u0103rii (o pl\u0103cere nebun\u0103 de a contrazice \u015fi de a se contrazice \u2013 observat\u0103 de mai to\u0163i exege\u0163ii) face ca imaginea scriitorului s\u0103 fie inexact\u0103. \u00cens\u0103 \u00eencercarea lui Simion este de a traduce aceste diferen\u0163e \u00eentr-un profil pe c\u00e2t de eteroclit, pe at\u00e2t de coerent descifrabil: \u201eNu trecuse mult timp de c\u00e2nd, \u00een Schimbarea la fa\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei, Cioran f\u0103cuse elogiul modernit\u0103\u0163ii. Acum \u00ee\u015fi d\u0103 seama c\u0103 modernilor le lipse\u015fte o \u00eensu\u015fire esen\u0163ial\u0103: nu sunt ini\u0163ia\u0163i \u00een cultura mor\u0163ii; nu \u015ftiu s\u0103 termine via\u0163a la timp; n-au desprins, pe scurt, estetica sinuciderii\u201c (despre Amurgul g\u00e2ndurilor).<br \/>\nO prim\u0103 contradic\u0163ie este determinat\u0103 de viziunea asupra religiei \u015fi a credin\u0163ei. Dac\u0103 problema inevitabil\u0103 pe care o reclam\u0103 Cioran este aceea e prezen\u0163ei g\u00e2ndului religios, aforistica permanent\u0103 \u00eel trimite c\u0103tre solu\u0163ii intrinsec contradictorii. Eugen Simion aplic\u0103 aici o etichet\u0103 sintetic\u0103: L\u2019incroyant croyant. Pentru c\u0103, dac\u0103 filosoful caut\u0103 permanent bazele \u00eendoielii (poids ideal pentru o \u00een\u0163elegere a religiozit\u0103\u0163ii \u015fi a metafizicii acesteia), criticul observ\u0103 \u00eendep\u0103rtarea de teologie: dogmatismul \u00eei repugn\u0103 lui Cioran, \u00eens\u0103 nu \u015fi problema religiei. De aici va pleca o nou\u0103 tez\u0103 a indeciziilor: \u00eens\u0103\u015fi evolu\u0163ia sa conceptual\u0103 va fi determinat\u0103 de oscila\u0163ii \u015fi temperare. Analiz\u00e2nd trecerea c\u0103tre Amurgul g\u00e2ndurilor sau despre \u00cendreptar p\u0103tima\u015f, Eugen Simion vorbe\u015fte despre o transformare produs\u0103 de plecarea \u00een Fran\u0163a. Cum, mai t\u00e2rziu, \u00een discu\u0163iile cu Noica, Cioran va reconsidera civiliza\u0163ia estic\u0103 (pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd optica se schimb\u0103, Occidentul \u00eei pare saturat \u015fi sec\u0103tuit), impactul ini\u0163ial este unul de domolire: Cioran ezit\u0103 \u00eentre variante pentru c\u0103r\u0163ile sale \u015fi continu\u0103 proiectul nihilist la tura\u0163ie sc\u0103zut\u0103. R\u0103ul rom\u00e2nesc devine nenorocul rom\u00e2nesc \u015fi revolta este ameliorat\u0103. Simion vorbe\u015fte despre aceast\u0103 schimbare ca despre o involu\u0163ie (numind \u00cendreptarul \u201ecea mai slab\u0103 carte\u201c \u2013 decorativ\u0103 \u015fi liric\u0103), tr\u0103d\u00e2nd o apeten\u0163\u0103 sporit\u0103 pentru primul Cioran, cel \u00een viziunea c\u0103ruia lumea trebuie privit\u0103 radical \u015fi op\u0163iunile dogmatice devin arme \u00eempotriva propriei condi\u0163ii.<br \/>\nDe aceea, dup\u0103 aceste scurte observa\u0163ii asupra evolu\u0163iei fran\u0163uze\u015fti (leg\u0103tura cu limba francez\u0103 prin traducerea lui Mallarm\u00e9, c\u00e2nd Cioran declar\u0103 c\u0103 e inutil s\u0103 faci o miniatur\u0103 a Universului), Eugen Simion revine asupra felului \u00een care societatea rom\u00e2neasc\u0103 l-a primit pe Cioran \u00eenainte de plecarea \u00een Fran\u0163a. Ionesco \u00eei repro\u015fa ideologia prezent\u0103 virulent \u00een texte, avangardi\u015ftii Roll \u015fi D. Trost nu apreciau \u201eestetismul\u201c lui Cioran, Noica vorbea despre urm\u0103rirea exclusiv\u0103 a formei \u015fi a concretiz\u0103rilor ca defect, iar \u015eerban Cioculescu vorbea de \u201eregizur\u0103\u201c \u015fi \u201esete de notorietate\u201c (exhibi\u0163ionism?). Mihail Sebastian \u00eel numea \u201eun scriitor \u00een delir care \u00ee\u015fi iube\u015fte delirul\u201c, iar criticii ra\u0163ionali\u015fti (a treia genera\u0163ie postmaiorescian\u0103) \u00eei refuzau calitatea de scriitor. De aici, teza lui Simion urm\u0103re\u015fte felul \u00een care aceste etichete contextuale (care nu \u00eei convin deseori criticului) vor putea fi reconsiderate \u00een momentul \u00een care Fran\u0163a \u00eel va transforma \u00eentr-unul din cei mai importan\u0163i autori ai momentului. Stigmatizarea numelui s\u0103u \u00een Rom\u00e2nia dup\u0103 1945 (profascist) este rezultatul unei proclama\u0163ii univoce: C\u0103linescu, Blaga, D.D. Ro\u015fca sau Cioculescu \u00eel reduc ideologic pe Cioran. Aici, Simion vorbe\u015fte despre imposibilitatea obiectivit\u0103\u0163ii: problema cu aceste muta\u0163ii nu \u0163ine de actul denigr\u0103rii \u00een sine, ci de faptul c\u0103 denigrarea real-obiectiv\u0103 nu este posibil\u0103 acel moment.<br \/>\nDeci, dincolo de receptarea \u00een epoca (pe care o expune analitic), Simion este interesat de felul \u00een care acest context a influen\u0163at transformarea lui Cioran. \u00cen paralel cu cazul Noica, criticul construie\u015fte o teorie a diferitelor forme de exil (interior \u015fi exterior). Pentru c\u0103 accep\u0163iunile celor doi sunt simptomatice pentru stabilirea diferen\u0163elor \u00eentre g\u00e2ndirea occidental\u0103 \u015fi cea cantonat\u0103 \u00een pitoresc: \u201eExpune ideile despre trecerea culturii de tip s\u0103tesc la cultura de tip industrial. Tem\u0103 veche pentru Noica. Tem\u0103 obsedant\u0103 pentru intelectualul rom\u00e2n, de ieri \u015fi de azi\u201c. Ambii depl\u00e2ng moartea literaturii, \u00eens\u0103 diferen\u0163ele de referin\u0163e sunt uria\u015fe. De aici, teoria lui Simion despre Cioran ca premerg\u0103tor al postmodernit\u0103\u0163ii. Caracterul s\u0103u inconsecvent, scepticismul antrenat constant \u015fi pesimismul \u00eel transform\u0103 \u00eentr-un \u201eprofet\u201c al apocalipsei (ca metafor\u0103 anti-modernist\u0103).<br \/>\nDac\u0103 Barsacq spunea c\u0103 Pe culmile disper\u0103rii \u201ese poate \u00eenscrie \u00een \u00abRomantiq der Prostitution\u00bb\u201c, Eugen Simion tinde s\u0103 resping\u0103 aceste etichete \u015fi s\u0103 \u00eei construiasc\u0103 un profil mai actualizat. Modern \u00een Schimbarea la fa\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei prin \u00eenchipuirea vizionar\u0103 a unui \u201emiracol rom\u00e2nesc\u201c, antimodern prin stilul specific \u015fi refuzul modelelor \u015fi postmodern prin pesimism. Numitorul comun st\u0103 \u00een acele contradic\u0163ii despre care criticul vorbe\u015fte constant. Din acest spirit confesiv \u015fi dinamic, inconsecvent \u015fi radical, singura ie\u015fire pare a fi (tipicul existen\u0163ialist) \u00eentoarcerea \u00een copil\u0103rie, \u00een zona nealterat\u0103 a existen\u0163ei. Dup\u0103 cum va fi declarat \u015fi \u00een pu\u0163inele interviuri pe care le-a acordat, plecarea lui din marginile Sibiului a fost o ruptur\u0103. \u00cens\u0103 \u015fi aici Eugen Simion observ\u0103 contradic\u0163ii: faptul c\u0103, de\u015fi respinge biografismul, Cioran cite\u015fte masiv biografii; faptul c\u0103 vorbe\u015fte dinspre regimuri ale alterit\u0103\u0163ii, \u00eens\u0103 le taxeaz\u0103 ca fiind inautentice (aceste contradic\u0163ii sau seama de impulsul creator).<br \/>\nDiagnoza complex\u0103 pe care o propune Eugen Simion rezolv\u0103 c\u00e2teva din paradoxurile g\u00e2ndirii lui Cioran: tratat din aproape \u00een aproape, cazul Cioran apare descifrabil doar prin urm\u0103rirea atent\u0103 a recuren\u0163elor \u015fi contradic\u0163iilor. \u00centre t\u00e2n\u0103rul filosof, \u201especialist \u00een moarte\u201c \u015fi \u201emoralist\u201c, \u015fi b\u0103tr\u00e2nul incomod (nu d\u0103 interviuri) care face mari concesii \u015fi restructur\u0103ri \u00een aparatul filosofic \u015fi critic, \u00eentre autorul rom\u00e2n cu mari apeten\u0163e exhibi\u0163ioniste \u015fi extrem de radical \u015fi filosoful matur care \u00ee\u015fi tempereaz\u0103 aforistica. Eseul lui Eugen Simion expune g\u00e2ndirea cioranian\u0103 \u00een cele mai mici detalii \u015fi transform\u0103 o analiz\u0103 de cinci sute de pagini a modula\u0163iilor g\u00e2ndirii lui Cioran \u00eentr-o lectur\u0103 palpitant\u0103 \u015fi polemic\u0103.<br \/>\nCititorul va parcurge prin intermediul acestui volum at\u00e2t momentele principale ale scrierilor \u015fi ale epistolarului Cioran, c\u00e2t \u015fi re\u0163eaua conceptual\u0103 din spatele filosofiei. Epuizarea contextelor \u015fi analiza \u201ede aproape\u201c sunt punctele forte ale unei c\u0103r\u0163i despre domina\u0163ie cultural\u0103, despre marginalitate \u015fi despre dep\u0103\u015firea acestora.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Eugen Simion, Cioran: O mitologie a nedes\u0103v\u00e2r\u015firilor, Editura Tracus Arte, 2014 &nbsp; Lectura masiv\u0103 din Cioran impune clasific\u0103ri: Eugen Simion \u00eencearc\u0103, \u00een Cioran: o mitologie a nedes\u0103v\u00e2r\u015firilor, o \u00eencadrare teoretic\u0103 a scrierilor \u015fi, de ce nu, a atitudinilor filosofului. Pluralul e absolut necesar: pentru c\u0103 Cioran are at\u00e2tea fe\u0163e c\u00e2te c\u0103r\u0163i \u015fi, ca filosof al&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/contradictiile-tanarului-cioran\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Contradic\u0163iile  t\u00e2n\u0103rului Cioran<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12979,1141],"class_list":["post-21535","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cioran-o-mitologie-a-nedesavarsirilor","tag-eugen-simion"],"views":2738,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21535","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21535"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21535\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21535"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21535"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21535"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}