Dup\u0103 volumele I (2004), II-III (2010), a ap\u0103rut, \u00een 2014, la Editura Enciclopedic\u0103, tot at\u00e2t de masiv (700 p.) ca \u015fi celelalte, cel de al patrulea volum din Anton Golopen\u0163ia, Rapsodia epistolar\u0103. Scrisori primite \u015fi trimise de Anton Golopen\u0163ia (1923\u20131950), text stabilit de Sanda Golopen\u0163ia \u015fi Ruxandra Gu\u0163u-Pelazza, introducere \u015fi note de Sanda Golopen\u0163ia. Volumul con\u0163ine, ca structur\u0103 cantitativ\u0103, cum a calculat doamna Sanda Golopen\u0163ia, 77 schimburi epistolare minime (o scrisoare), 45 schimburi epistolare reduse, 17 schimburi epistolare medii \u015fi 60 de schimburi epistolare masive (peste 20 de scrisori fiecare). Sunt schimburi epistolare cu cuno\u015ftin\u0163e ale lui Golopen\u0163ia de la Facultatea de Filosofie \u015fi Litere din Bucure\u015fti, din cadrul mi\u015fc\u0103rii gustiene, de la Ministerul Instruc\u0163iunii, Cultelor \u015fi Artelor, cu coresponden\u0163i la revista Sociologie rom\u00e2neasc\u0103, cu colegi de la Institutul Central de Statistic\u0103. Nu sunt rela\u0163ii epistolare doar cu membri ai \u015fcolii sociologice de la Bucure\u015fti, ci \u015fi cu scriitori, istorici\/ critici literari, filosofi, esei\u015fti, publici\u015fti, lingvi\u015fti, arti\u015fti plastici, geografi, istorici, economi\u015fti, folclori\u015fti. Ne oprim aici, fiindc\u0103 peisajul coresponden\u0163ilor lui Golopen\u0163ia este mai larg. Aceast\u0103 bog\u0103\u0163ie epistolar\u0103 tr\u0103deaz\u0103 ceva special din firea lui Golopen\u0163ia, care \u2013 cum scrie Sanda Golopen\u0163ia \u2013 \u201e\u015fi-a ap\u0103rat de \u00eenghe\u0163 prieteniile sau \u00eent\u00e2lnirile bune, prin scurte rapeluri afectuoase, juc\u00e2nd nu o dat\u0103 \u00een Rapsodia epistolar\u0103 rolul de epilog sau coda; o not\u0103 bibliografic\u0103, o carte \u00een dar, o felicitare la prilejuri de bucurie.\u201c Golopen\u0163ia a avut, spre deosebire de profesorul s\u0103u Dimitrie Gusti, voca\u0163ie epistolar\u0103.
\nUn a\u015fa de mare fond epistolar, exemplar adnotat \u015fi comentat, este o surs\u0103 major\u0103 pentru cel care va scrie o monografie despre Anton Golopen\u0163ia. Importan\u0163a lui evocativ\u0103 nu se reduce \u00eens\u0103 la cunoa\u015fterea parcursului biografic \u015fi la activitatea lui Anton Golopen\u0163ia; el \u201ene ofer\u0103 \u00een mod esen\u0163ial imaginea, \u00een direct, a interbelicului rom\u00e2nesc \u00een ansamblu, cu c\u0103ut\u0103rile lui, cu grupurile care au aspirat ori s-au mobilizat \u00een vederea \u00een\u0163elegerii \u015fi ml\u0103dierii circumstan\u0163elor epocii, cu polifonia solu\u0163iilor \u015fi a aspira\u0163iilor\u201c (Sanda Golopen\u0163ia).
\nVolumul pivoteaz\u0103 pe c\u00e2teva schimburi epistolare mai importante: cu Emil-George Papahagi, Mihai Pop, Victor R\u0103dulescu-Pogoneanu, H.H. Stahl, Petre V. \u015etef\u0103nuc\u0103, Tudor Vianu \u015fi Mircea Vulc\u0103nescu. Cel cu Mihai Pop, dintre anii 1931 \u015fi 1941, re\u0163ine aten\u0163ia prin paginile despre cercetarea plasei model D\u00e2mbovnic, orientat\u0103, dup\u0103 cum scrie Mihai Pop, dup\u0103 sistemul \u201eortodox\u201c al lui Dimitrie Gusti pe cadre \u015fi manifest\u0103ri, despre atmosfera de lucru, componen\u0163ii echipei, \u00eentre ei domni\u015foara Irina Sturza, agronoam\u0103, care va deveni so\u0163ia lui Mihai Pop, despre \u201eunitatea de munc\u0103 \u015fi de concep\u0163ie minunat\u0103\u201c care domnea \u00een echip\u0103. Un raport asupra activit\u0103\u0163ii echipei, semnat \u00eempreun\u0103 cu Anton Golopen\u0163ia \u015fi un altul, semnat tot de ambii, din septembrie 1939, care era un \u201eplan de lucru pe teren pentru viitor\u201c, v\u0103desc seriozitatea profesional\u0103 a celor doi sociologi.
\nDialogul epistolar cu Octavian Neam\u0163u, dintre anii 1932 \u015fi 1947, este centrat pe nevoia apari\u0163iei unei reviste dedicate tineretului, chestiune din care se desprinde pozi\u0163ia echidistant\u0103 a lui Anton Golopen\u0163ia, exprimat\u0103 \u015fi \u00eentr-o scrisoare c\u0103tre Mircea Vulc\u0103nescu: \u201eNu trebuie s\u0103 facem politic\u0103 \u00een studii. Dar s\u0103 credem c\u0103 servim \u0163ara printr-un studiu despre negustorii ambulan\u0163i de la Cornova. E o cale at\u00e2t de lung\u0103 aceasta! Trebuie s\u0103 ac\u0163ion\u0103m direct. Momentul e prielnic: tineretul nostru, dezorientat \u00eentre \u00abesei\u015fti\u00bb \u015fi \u00abgardi\u015fti\u00bb, are nevoie de un \u00eendreptar. Noi putem s\u0103-l d\u0103m pe cel s\u0103n\u0103tos, al realit\u0103\u0163ilor. Dac\u0103 st\u0103m pe dinafar\u0103 pe mai departe, p\u0103c\u0103tuim prin ab\u0163inere. I-am scris a\u015fa profesorului. Ar trebui s\u0103 accepte monografi\u015ftii \u015fi ca grup \u00abpolitic\u00bb. Trebuie creat cel pu\u0163in un organ, un ziar, semn \u00een afar\u0103. A\u015fa pot fi c\u00e2\u015ftiga\u0163i statisticienii \u015fi economi\u015ftii tineri, ardelenii de la G\u00e2nd rom\u00e2nesc \u015fi al\u0163i oameni s\u0103n\u0103to\u015fi.\u201c
\nDin cele 38 de scrisori \u2013 29 ale lui Golopen\u0163ia \u015fi 9 ale lui Henri H. Stahl \u2013, cele emise de primul din anii studiilor \u00een Germania (1934\u20131936) sunt cele mai semnificative. Studiosul eminent Golopen\u0163ia \u00eei scria prietenului de la Bucure\u015fti c\u0103, revenit \u00een \u0163ar\u0103, nu vrea s\u0103 fac\u0103 savantl\u00e2c, c\u0103 a \u00eendr\u0103git \u0163ara \u201ecu dezn\u0103dejde\u201c, c\u0103 \u00eel preocup\u0103 contactul cu realitatea, c\u0103 vrea s\u0103 se manifeste \u201epentru a re\u00eenvia \u00abmonografia\u00bb, pentru a o readuce la \u00ab\u00een\u0103l\u0163ime\u00bb (\u00een\u0103l\u0163ime niciodat\u0103 atins\u0103 aievea \u015fi visat\u0103 numai\u201c, c\u0103 dup\u0103 ce cite\u015fte acolo, cu un cap sugativ\u0103, vrea s\u0103 fac\u0103 parte din ac\u0163iunea de \u00eendrumare spiritual\u0103 a tineretului, pentru c\u0103 \u201eTineretul e la noi mai dezorientat dec\u00e2t oric\u00e2nd \u015fi viitorul \u0163\u0103rii tot mai negru. E vremea \u00eenv\u0103lm\u0103\u015firii a tot ce s-a g\u00e2ndit vreodat\u0103 despre ce e de f\u0103cut \u00een Rom\u00e2nia: o neutralizare a tuturor ideilor prin toate ideile \u015fi, ca urmare, apatia cea mai adormit\u0103 cu putin\u0163\u0103.\u201c Revenea \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi era aprig hot\u0103r\u00e2t s\u0103 nu fac\u0103 nimic \u201ece nu are punct de reper, undeva dedesubt, Rom\u00e2nia.\u201c H.H. Stahl nu-i d\u0103dea ve\u015fti prea bune \u00een 1934: \u201eAcuma dai cu tunul \u015fi nu g\u0103se\u015fti un om care s\u0103 fream\u0103te pentru sat, a\u015fa cum s-ar fi c\u0103zut unui monografist (peste 500 am fost cu to\u0163ii) care a deschis ochii s\u0103 vad\u0103 \u015fi ar fi \u00een\u0163eles ceva.\u201c \u00cen ceea ce \u00eel prive\u015fte pe el, pe Stahl, mai avea doar o singur\u0103 datorie, de \u201ea alc\u0103tui procesul verbal al mor\u0163ii unei vechi vie\u0163i frumoase rom\u00e2ne\u015fti. Peste o genera\u0163ie, dou\u0103, r\u0103z\u0103\u015fii nu vor mai fi \u015fi vor muri b\u0103tr\u00e2nii care \u015ftiu c\u00e2nta pe lung.\u201c
\nUn interes aparte prezint\u0103 substan\u0163ialul set de scrisori, dintre anii 1929 \u015fi 1944, Tudor Vianu \u2013 Anton Golopen\u0163ia, primul cu 8 scrisori \u015fi cel\u0103lalt cu 17, cele mai multe dintre acestea fiind emise din Germania, unde Golopen\u0163ia \u00ee\u015fi preg\u0103tea doctoratul. Golopen\u0163ia apreciaz\u0103, cu recuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi admira\u0163ie, c\u0103 profesorul Tudor Vianu face parte dintre oamenii \u201e\u00eentregi \u015fi mari\u201c, c\u0103 \u00eel caracterizeaz\u0103 \u201eun minunat echilibru\u201c, c\u0103 profesorul are o mare \u00eensemn\u0103tate \u00een ziditura vie\u0163ii studentului s\u0103u \u00een \u201eanii de afundare cu patim\u0103 \u00een c\u0103r\u0163i\u201c. \u00centr-una dintre primele scrisori, c\u00e2nd \u00eenc\u0103 nu plecase la studii \u00een Germania, Golopen\u0163ia a crezut c\u0103-\u015fi exprim\u0103 mai ad\u00e2nc sentimentele pentru profesorul s\u0103u inser\u00e2nd \u00een scrisoare dou\u0103 strofe din poezia Spuse a lui H\u00f6lderlin, pe care editoarele o dau \u015fi \u00een traducere, f\u0103cut\u0103 de \u015etefan Aug. Doina\u015f \u015fi Virgil Nemoianu:
\nSocrate \u015fi Alcibiade
\nPentru ce \u00eel cinste\u015fti mereu, sfinte Socrate,
\nPe t\u00e2n\u0103ru-acesta? Ceva mai m\u0103re\u0163 nu cuno\u015fti?
\nPentru ce ochiul t\u0103u \u00eel prive\u015fte
\nCu dragoste, ca pe un zeu?<\/p>\n
Cel ce ad\u00e2nc a g\u00e2ndit, mereu via\u0163a iube\u015fte,
\n\u00cenalta virtute-o-n\u0163eleg cei ce-n lume-au privit
\n\u015ei se-nt\u00e2mpl\u0103 c\u0103 \u2013 ades \u2013 \u00een\u0163elep\u0163ii
\nLa urma t\u00e2njesc spre frumos.
\nProfesorul Tudor Vianu l-a cunoscut bine pe studentul Golopen\u0163ia c\u00e2nd acesta a urmat cursurile sale de estetic\u0103 \u015fi filosofia culturii \u015fi a lucrat \u00een seminarul s\u0103u, ani \u00een care i-a \u00eendrumat lecturile \u015fi a avut cu el \u201eleg\u0103turi \u015ftiin\u0163ifice \u00eendeajuns de vaste\u201c. \u00cen 1933, c\u00e2nd Golopen\u0163ia a f\u0103cut o cerere pentru burs\u0103 din partea Funda\u0163iei Rockefeller din New York, Tudor Vianu, \u00een scrisoarea c\u0103tre reprezentantul amintitei funda\u0163ii, a m\u0103rturisit c\u0103 Golopen\u0163ia este \u201eunul din elementele cele mai talentate\u201c dintre recen\u0163ii absolven\u0163i ai Facult\u0103\u0163ii de Litere \u015fi Filosofie, c\u0103 v\u0103z\u00e2ndu-i calit\u0103\u0163ile \u015ftiin\u0163ifice l-a recomandat lui Dimitrie Gusti, \u201ecare a f\u0103cut din el unul dintre cei mai buni elevi \u015fi colaboratori ai s\u0103i, \u00een cursul cercet\u0103rilor de monografie social\u0103\u201c. Tudor Vianu ad\u0103uga c\u0103 acei care-i vor acorda bursa vor g\u0103si \u00een el \u201enu numai un spirit format pentru cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103 ci \u015fi un om cu un caracter sociabil \u015fi devotat.\u201c Profesorul Vianu avea s\u0103 se conving\u0103, \u015fi din scrisorile fostului s\u0103u student, de amploarea cuno\u015ftin\u0163elor lui, scrisorile fiindu-i realmente doldora de nume precum: Ernst August Bertram, Alfred B\u00e4umler, Moritz Carri\u00e8re, Paul Claudel, Auguste Comte, Max Desoir, Wilhelm Dilthey, Hans Freyer, Leo Frobenius, Hans Grimm, Andr\u00e9 Gide, Friedrich Gundolf, Hegel, Martin Heidegger, J.Ch.Fr. H\u00f6lderlin, Hugo von Hoffmanstal, G\u00fcnther Ipsen, Herman Hesse, Nicolai Hartmann, Kelmut Klocke, S.A. Kirkegaard, Max Kommerell, Herbert Kr\u00fcger, H. Kuhn, Theodor Litt, Claude Mauriac, Friedrich Nietzsche, Rud. Oberbrecht, Rainer Maria Rilke, Wilhelm Richard, Heinrich Rickert, Eduard Sprangher, Werner Sombart, Max Alexander Friedrich Schlaser, Oswald Spengler, Hermann Stehn, Max Scheler, Ernst Troeltsch, Max Weber \u015f.a.
\n\u00centr-o scrisoare din 26 decembrie 1935, care \u00eencepe cu formula de adresare \u201eIubite Domnule Golopen\u0163ia\u201c, Tudor Vianu \u00ee\u015fi aminte\u015fte cu nostalgie anii s\u0103i de studii \u00een Germania: \u201eT\u00fcbingenul a fost pentru mine un loc de desfacere \u015fi \u00eenflorire, ca pu\u0163ine altele. C\u00e2nd am ajuns acolo, eram un om aproape sf\u00e2r\u015fit. Viena din 1920, cu lipsurile ei, m\u0103 istovise \u015fi m\u0103 g\u0103seam de asemeni \u00eentr-un impas al studiilor mele, din care nu \u015ftiam cum voi putea ie\u015fi. Un instinct sigur m\u0103 dusese \u00eens\u0103 \u00eentr-acest loc plin de prospe\u0163ime, unde am g\u0103sit o natur\u0103 frumoas\u0103, mult\u0103 lini\u015fte \u015fi o sumedenie de oameni cumsecade. Niciodat\u0103 n-am avut r\u0103gazul s\u0103 stau mai mult de vorb\u0103 cu mine \u00eensumi \u015fi s\u0103 m\u0103 cristalizez mai neturburat. M\u0103 \u00eencadram apoi destul de bine \u00een acel mediu \u00eenc\u0103 romantic, \u00een care alternam \u00eentre lungi ore de bibliotec\u0103, pietate muzical\u0103 \u00een biserici \u015fi s\u0103li de concerte (descopeream pe Bach), plimb\u0103ri \u00een frumoasa regiune, la Lichtenstein, Zollern, Niedernau etc. \u015fi vesele adun\u0103ri camaradere\u015fti. M\u0103 vei \u00een\u0163elege, deci, c\u0103 Germania a r\u0103mas pentru mine \u00een ipostaza ei romantic\u0103 \u015fi c\u0103 nu pot considera dec\u00e2t cu uimire \u015fi durere tot ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een urm\u0103.\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dup\u0103 volumele I (2004), II-III (2010), a ap\u0103rut, \u00een 2014, la Editura Enciclopedic\u0103, tot at\u00e2t de masiv (700 p.) ca \u015fi celelalte, cel de al patrulea volum din Anton Golopen\u0163ia, Rapsodia epistolar\u0103. Scrisori primite \u015fi trimise de Anton Golopen\u0163ia (1923\u20131950), text stabilit de Sanda Golopen\u0163ia \u015fi Ruxandra Gu\u0163u-Pelazza, introducere \u015fi note de Sanda Golopen\u0163ia. Volumul… Cite\u0219te mai mult »Anton Golopen\u0163ia \u015fi coresponden\u0163ii s\u0103i<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[1080,13019,13018],"class_list":["post-21524","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-anton-golopentia","tag-ruxandra-gutu-pelazza","tag-sanda-golopentia"],"views":1064,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21524","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21524"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21524\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21524"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21524"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21524"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}