Dimitrie Cantemir este o personalitate singular\u0103 printre principii rom\u00e2ni. El nu a marcat istoria poporului s\u0103u printr-o lung\u0103 domnie sau prin fapte de arme excep\u0163ionale, dar s-a afirmat ca o puternic\u0103 personalitate cultural\u0103 nu numai pentru rom\u00e2ni, ci \u015fi pentru contemporanii europeni. A tr\u0103it \u00een vremuri de schimbare hot\u0103r\u00e2toare, c\u00e2nd teribila putere otoman\u0103 a \u00eenceput s\u0103 dea semne de sl\u0103bire. Asediul Vienei din 1683 a fost piatra de hotar \u00eentre dou\u0103 st\u0103ri de fapt. \u00cemp\u0103ratul de la Viena a putut s\u0103-\u015fi declan\u015feze ofensiva care va avea ca urmare cucerirea Ungariei \u015fi a Transilvaniei doar \u00een c\u00e2teva decenii.
\nPentru cre\u015ftinii supu\u015fi Semilunei speran\u0163ele \u00eenl\u0103tur\u0103rii domina\u0163iei sultanilor s-au re\u00eensufle\u0163it. Era \u00eens\u0103 o dubl\u0103 iluzie. Puterea otoman\u0103 era \u00eenc\u0103 departe de a fi \u00eenl\u0103turat\u0103 din toate teritoriile europene pe care le ocupase sau le supusese \u015fi, totodat\u0103, nu era vorba \u00een realitate de o eliberare, ci doar de \u00eenlocuirea unei st\u0103p\u00e2niri! Iluziile \u00eens\u0103 au existat \u015fi Cantemir a n\u0103d\u0103jduit \u015fi el, de fapt utopic, \u00eentr-o r\u0103sturnare fundamental\u0103 a situa\u0163iei.
\nDimitrie Cantemir era fiu de domn \u015fi tat\u0103l s\u0103u i-a asigurat o educa\u0163ie \u00eenalt\u0103, bizuindu-se \u00eens\u0103 \u015fi pe \u00eensu\u015firile deosebite pe care t\u00e2n\u0103rul le avea. Cel dint\u00e2i dasc\u0103l al lui Dimitrie a fost Ieremia Cacavelas, grec cu studii la Leipzig \u015fi la Viena, care, \u00eentr-o introducere consacrat\u0103 \u00een 1686 asediului Vienei din 1683, scrisese despre \u201etirania cea c\u00e2ineasc\u0103 \u015fi cea diabolic\u0103\u201c a Por\u0163ii otomane, rezum\u00e2nd de fapt sentimentele tuturor cre\u015ftinilor r\u0103s\u0103riteni.
\nT\u00e2n\u0103rul principe \u015fi-a \u00eensu\u015fit o educa\u0163ie umanist\u0103 aleas\u0103, fiind atras ini\u0163ial mai ales de filosofie, dar av\u00e2nd o nesf\u00e2r\u015fit\u0103 curiozitate pentru multe domenii, inclusiv pentru \u00eensu\u015firea limbilor str\u0103ine. Era un om modern \u015fi totodat\u0103 cu un interes deosebit pentru problemele culturale care fr\u0103m\u00e2ntau c\u0103rturarii epocii din zona continentului, unde, practic, accesul \u00eei era interzis. \u015ei-a des\u0103v\u00e2r\u015fit preg\u0103tirea la Constantinopol, at\u00e2t la Marea \u015ecoal\u0103 Patriarhal\u0103 \u201e\u00een limba greac\u0103 cea mai curat\u0103\u201c, dar \u015fi cu \u00eenal\u0163i clerici, precum Hrisant Notara \u015fi Meletie de Arta \u2013 \u201eb\u0103rbat foarte priceput \u00een toate \u015ftiin\u0163ele\u201c, cum, pe acesta din urm\u0103, \u00eel caracteriza principele.
\nCantemir a studiat filosofia \u015fi teologia, dar \u015fi istoria, geografia, probleme de filologie \u015fi de art\u0103. Era \u00eensufletit de o sete de cunoa\u015ftere si totodat\u0103 de capacitatea de a cuprinde concomitent o arie problematic\u0103 larg\u0103. \u00cen 1700, el \u00ee\u015fi dezv\u0103luia propriul orizont intelectual : \u201eAdesea m\u0103 \u00eencercam cu os\u00e2rdie s\u0103 pictez icoanele diferite ale diferitelor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri… readuceam \u00een memorie secolele scurse… portretele zeilor, eroilor, principilor \u015fi \u00eemp\u0103ra\u0163ilor renumni\u0163i, de asemenea faimoasele fapte ale r\u0103zboaielor, ale p\u0103cii… imaginea artelor, \u015ftiin\u0163elor, inven\u0163iunilor mecanice… ale diferitelor p\u0103r\u0163i ale p\u0103m\u00e2ntului… mun\u0163i, c\u00e2mpii, oceane, str\u00e2mtori, golfuri, insule\u201c.
\nEra, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, un european al unor noi timpuri!
\n\u00cen formarea sa el beneficiase de cultura R\u0103s\u0103ritului cre\u015ftin, dar necontenit se str\u0103duise s\u0103-\u015fi afirme locul \u015fi printre c\u0103rturarii Apusului Europei. Opera sa a fost destinat\u0103 firesc \u00een primul r\u00e2nd poporului s\u0103u, dar totodat\u0103 cu preocuparea de a-i asigura o oarecare accesibilitate \u015fi \u00een\u0163elegere \u015fi pentru lectorii din afara hotarelor. Din aceast\u0103 pricin\u0103, limba sa de exprimare a fost latina, cuno\u015ftea, de altfel, greaca la acela\u015fi nivel, fiind preocupat de accesibilitatea intelectual\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ilor europeni la lucr\u0103rile sale. Moreau de Brassey arat\u0103 c\u0103 principele vorbea latine\u015fte \u201e\u00een chip ales\u201c.
\nCantemir a avut o via\u0163\u0103 extrem de fr\u0103m\u00e2ntat\u0103: 50 de ani de via\u0163\u0103, din care peste 20 de ani \u00een Imperiul otoman \u015fi 12 ani \u00een Rusia! A fost, fire\u015fte, un c\u0103rturar rom\u00e2n, dar a \u015ftiut s\u0103 se integreze culturii otomane \u015fi celei ruse \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, prin contactele \u015fi rela\u0163iile pe care le-a avut, \u015fi mai ales prin lectur\u0103, a fost un european, atr\u0103g\u00e2ndu-l \u015fi preocup\u00e2ndu-l cunoa\u015fterea activit\u0103\u0163ii culturale din Occident. Prin opera sa consacrat\u0103 lumii musulmane a trezit interesul \u00een primul r\u00e2nd \u00een Rusia care se moderniza, iar apoi \u00een apusul Europei, mai ales dup\u0103 ce lucrarea sa fundamental\u0103 privind Imperiul Otoman a ap\u0103rut \u00een limbi de circula\u0163ie interna\u0163ional\u0103 \u00een Marea Britanie, Germania \u015fi Fran\u0163a.
\nPrincipele c\u0103rturar \u015fi-a consacrat via\u0163a unei activit\u0103\u0163i multiforme, \u00eentreaga sa existen\u0163\u0103 fiind \u00eens\u0103 dominat\u0103 de c\u00e2teva idei fundamentale. \u00cenainte de toate, \u00eel interesa cunoa\u015fterea, \u00eel atr\u0103gea o problematic\u0103 variat\u0103. Cu toate acestea, nu \u00eentreprindea nimic \u00eent\u00e2mpl\u0103tor.
\nAv\u00e2nd cuno\u015ftin\u0163e temeinice pe o arie de cunoa\u015ftere extrem de \u00eentins\u0103, a fost preocupat de propria afirmare \u015fi, implicit, de cea a familiei sale; pentru aceasta a urm\u0103rit cu st\u0103ruin\u0163\u0103 s\u0103-\u015fi asigure pozi\u0163ia de domnitor,\u00a0 pozi\u0163ie de care, cu toate alesele sale \u00eensu\u015firi, a beneficiat prea pu\u0163in. A avut doar dou\u0103 scurte domnii! Dar, necontenit va \u00eencerca s\u0103-\u015fi ating\u0103 acest obiectiv, pled\u00e2nd pentru ideea de monarh absolut, dar \u00een\u0163elept, obiectiv care l-a f\u0103cut nu numai s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 propria ascensiune, dar \u015fi pe a \u0163arului Petru, \u00eencerc\u00e2nd astfel s\u0103 contribuie la marea transformare care a avut loc \u00een Rusia, nu numai \u00een ceea ce privea exercitarea puterii, dar mai cu seam\u0103 pentru \u201emodernizarea\u201c ei. Pentru aceasta, integr\u00e2ndu-se lumii europene a de\u015ftept\u0103rii (Aufkl\u00e4rung) care se anun\u0163a, \u015fi-a schimbat nu numai comportamentul, ci \u015fi \u00eembr\u0103c\u0103mintea, particip\u00e2nd la manifest\u0103rile \u201emondene\u201c introduse de \u0163arul reformator, \u00eentre altele, baluri mascate \u015fi care alegorice!
\nD\u00e2nd dovada unei uimitoare capacit\u0103\u0163i de adaptare, Cantemir s-a comportat ini\u0163ial ca un mare boier fiu de domnitor, pentru ca apoi, timp de peste un deceniu s\u0103 se integreze, cum nu mai reu\u015fise \u00eenc\u0103 nici un european, lumii otomane (inclusiv lumii muzicii!), ajung\u00e2nd astfel un cunosc\u0103tor al ei \u201edin\u0103untru\u201c, iar \u00een ultima parte a vie\u0163ii devenind un principe rus, un \u00eenalt demnitar al noului imperiu – \u00eensufle\u0163it \u00eens\u0103 necontenit de g\u00e2ndul revenirii sale \u00een patrie \u015fi de redob\u00e2ndirea domniei. Mobilitatea aceasta dezv\u0103luie c\u00e2t a fost de \u201emodern\u201c \u015fi, totodat\u0103, de \u201eeuropean\u201c. Era un om al Secolului Luminilor venit pe lume \u00eenainte de termen! Totodat\u0103, Cantemir a fost un cet\u0103\u0163ean al republicii intelectualilor din \u00eentregul continent! \u00cen timpul sejurului s\u0103u constantinopolitan a avut leg\u0103turi de prietenie cu Collier, reprezentant al Olandei, cu Chateauneuf, reprezentant al Fran\u0163ei \u015fi cu Petre Tolstoi, trimisul \u0163arului, demonstr\u00e2nd astfel pe planul rela\u0163iilor \u201eeuropenismul\u201c s\u0103u.
\nDar Cantemir a urm\u0103rit s\u0103 serveasc\u0103 cauza eliber\u0103rii poporului s\u0103u de sub domina\u0163ia otoman\u0103, convins c\u0103 se ajunsese la o cotitur\u0103 a istoriei \u015fi c\u0103 marele imperiu al sultanilor era deja la cap\u0103tul existen\u0163ei sale. Descrierea Moldovei, redactat\u0103 pentru Academia de la Berlin, s-a \u00eenscris \u00een st\u0103ruin\u0163ele principelui pentru cauza \u0163\u0103rii sale. De pe aceast\u0103 pozi\u0163ie a studiat lumea musulman\u0103 din interior, dar a f\u0103cut-o cu obiectivitate \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 o judece deta\u015fat de dorin\u0163ele sale \u015fi recunosc\u00e2ndu-i \u015fi p\u0103r\u0163ile pozitive. De asemenea, a crezut c\u0103 Rusiei \u00eei revenea aceast\u0103 misiune de eliberare, ceea ce i-a motivat o parte din lucr\u0103ri \u015fi comportamentul \u00een decursul \u015federii sale \u00een imperiul \u0163arului Petru. Totodat\u0103, l-a preocupat cercetarea istoric\u0103, a scris o istorie a rom\u00e2nilor din tot spa\u0163iul locuit de ei, din Moldova \u00eentreag\u0103 \u015fi Valahia, dar si din Transilvania, incluz\u00e2nd si rom\u00e2nitatea balcanic\u0103, pled\u00e2nd pentru romanitatea lor.
\nCantemir a fost, cum \u00eel descria Bayer, membru al Academiei ruse \u2013 \u00eenfiin\u0163at\u0103 la doar un an dup\u0103 moartea lui Cantemir \u2013 drept \u201eun om cu suflet mare, cu mari virtu\u0163i, obi\u015fnuit cu primejdia \u015fi av\u00e2nd o dragoste de necrezut pentru \u015ftiin\u0163\u0103\u201c. A fost un om modern, slujitor al noului \u015fi al viitorului, un c\u0103rturar al unor vremuri noi, o personalitate care nu apar\u0163ine numai poporului s\u0103u, ci lumii europene!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dimitrie Cantemir este o personalitate singular\u0103 printre principii rom\u00e2ni. El nu a marcat istoria poporului s\u0103u printr-o lung\u0103 domnie sau prin fapte de arme excep\u0163ionale, dar s-a afirmat ca o puternic\u0103 personalitate cultural\u0103 nu numai pentru rom\u00e2ni, ci \u015fi pentru contemporanii europeni. A tr\u0103it \u00een vremuri de schimbare hot\u0103r\u00e2toare, c\u00e2nd teribila putere otoman\u0103 a \u00eenceput… Cite\u0219te mai mult »Dimitrie Cantemir, europeanul<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[4813],"class_list":["post-21522","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-dimitrie-cantemir"],"views":1143,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21522","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21522"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21522\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21522"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21522"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21522"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}