<\/p>\n
\u00cen c\u0103l\u0103toriile de la sf\u00e2r\u015fitul lui noiembrie, una la Strasbourg \u015fi Bruxelles, alta la Ankara \u015fi Istanbul, Papa Francisc a invitat la o reflec\u0163ie \u00eennoit\u0103 asupra fiin\u0163ei umane. Temele predilecte dezvoltate de Suveranul Pontif au fost: demnitatea omului, toleran\u0163a, dialogul inter-religios \u015fi cultura. C\u00e2te ceva despre fiecare.
\nEste nevoie de un alt \u00eenceput
\n\u201eA sosit ora s\u0103 construim \u00eempreun\u0103 Europa, nu \u00een jurul economiei, ci al sacralit\u0103\u0163ii persoanei umane \u015fi valorilor ei inalienabile. Europa are o uria\u015f\u0103 nevoie de a-\u015fi redescoperi chipul pentru a continua s\u0103 existe. A venit timpul s\u0103 abandon\u0103m conceptul de Europ\u0103 a fricii, a \u00eenchist\u0103rii \u00een ea \u00eens\u0103\u015fi \u015fi s\u0103 construim o Europ\u0103 animatoare de idei\u201c. Acesta a fost principalul mesaj transmis de Papa Francisc responsabililor europeni de la Bruxelles \u015fi parlamentarilor de la Strasbourg. \u00cen ve\u015fminte albe, pentru a sugera \u015fi astfel nevoia de cur\u0103\u0163enie moral\u0103, Suveranul Pontif a cerut renun\u0163area la justificarea r\u0103zboiului ca imperativ al promov\u0103rii valorilor democra\u0163iei. Omenirea se afl\u0103 \u00een pragul unei noi ere care poart\u0103 \u00een sine speran\u0163e \u015fi nelini\u015fti. Este nevoie de un alt \u00eenceput. Suntem chema\u0163i s\u0103 manifest\u0103m o atitudine constructiv\u0103 fa\u0163\u0103 de soarta p\u0103cii, o atitudine care s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 limitarea la aspectele exterioare ale vie\u0163ii comune, s\u0103 influen\u0163eze spiritul, s\u0103 se sprijine pe con\u015ftiin\u0163a mereu dreapt\u0103 pe care o dator\u0103m respectului fa\u0163\u0103 de demnitatea uman\u0103. Adev\u0103rata pace nu este posibil\u0103 dec\u00e2t dac\u0103, la toate nivelurile, este ap\u0103rat\u0103 recunoa\u015fterea demnit\u0103\u0163ii fiin\u0163ei umane.
\nSuveranul Pontif a adus \u00een actualitate fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri vechi ale Bisericii. \u00cen 1962, Papa Ioan al XXIII-lea convoca Conciliul ecumenic al Vaticanului care, trei ani mai t\u00e2rziu, avea s\u0103 dea enciclica Pacem in Terra din care merit\u0103 s\u0103 re\u0163inem m\u0103car una dintre marile pilde ale cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii: \u201eLa fundamentul oric\u0103rei societ\u0103\u0163i bine or\u00e2nduite \u015fi fecunde se afl\u0103 principiul potrivit c\u0103ruia fiecare fiin\u0163\u0103 uman\u0103 este o persoan\u0103, adic\u0103 o natur\u0103 dotat\u0103 cu inteligen\u0163\u0103 \u015fi voin\u0163\u0103 liber\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, ea este un subiect de drept \u015fi de datorii, ambele decurg\u00e2nd \u00eempreun\u0103 \u015fi imediat din natura sa: de aceea, acestea sunt universale, inviolabile \u015fi inalienabile\u201c. Adres\u00e2ndu-li-se liderilor politici, Papa a afirmat c\u0103 Europa a cedat prea mult \u00een fa\u0163a drepturilor individuale: \u201eConceptul de drept \u015fi cel complementar de datorie, esen\u0163ial \u015fi acesta, nu se mai \u00eent\u00e2lnesc pentru a sluji \u00eempreun\u0103 afirmarea drepturilor, nu mai \u0163in seama c\u0103 orice fiin\u0163\u0103 uman\u0103 este legat\u0103 de un context social \u00een care drepturile \u015fi datoriile sunt compatibile cu ale altora, cu ale binelui comun al societ\u0103\u0163ii \u00eense\u015fi\u201c. Pe de alt\u0103 parte, \u00een voiajul la Ankara \u015fi Istanbul, Papa Francisc a chemat lumea musulman\u0103 s\u0103 contribuie la oprirea ad\u00e2ncirii faliei pe care r\u0103zboinicii urii din lumea islamic\u0103 o deschid \u00eentre civiliza\u0163iile moderne. Esen\u0163a credin\u0163ei \u015fi istoria \u00eens\u0103\u015fi ofer\u0103 premisele acestei datorii. \u201eNoi, musulmanii \u015fi cre\u015ftinii, suntem depozitarii unui tezaur spiritual inestimabil \u00een care recunoa\u015ftem ceea ce ne este comun \u015fi pe care \u00eel tr\u0103im potrivit tradi\u0163iilor noastre: adora\u0163ia fa\u0163\u0103 de Dumnezeu milostivul, recunoa\u015fterea patriarhului Abraham, rug\u0103ciunea, mila, postul…\u201c. Fundamentalismul islamic ne \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de acest tezaur \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 consacre dreptul la violen\u0163\u0103 \u00een numele religiei. Este nevoie s\u0103 deschidem c\u00e2t mai cur\u00e2nd un \u201edialog creativ inter-religios\u201c, un dialog \u00een care sufletul bun al culturii poate fi salvator.
\nVorbitul \u00een parabole
\nS\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u00een Orientul Mijlociu unde au ap\u0103rut evolu\u0163ii interesante. Unii dintre principalii alia\u0163i sau sprijinitori ai Israelului \u00eencep s\u0103-\u015fi piard\u0103 r\u0103bdarea \u015fi nu mai sunt dispu\u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 opozi\u0163ia sistematic\u0103 fa\u0163\u0103 de eforturile pentru reluarea negocierilor directe de pace israelo-palestiniene. Noile conflicte interna\u0163ionale ap\u0103rute chiar \u00een inima Europei solicit\u0103 energii \u015fi eforturi mari, iar conflictul din Orientul Apropiat, pentru \u00eenchiderea c\u0103ruia s-au depus at\u00e2tea st\u0103ruin\u0163e, devine o povar\u0103 greu de suportat. \u00cen aceste condi\u0163ii, intransigen\u0163a protagoni\u015ftilor \u00ee\u015fi pierde orice logic\u0103.
\nDup\u0103 recenta ini\u0163iativ\u0103 a Suediei de a recunoa\u015fte statul palestinian, dosarul conflictului din Orientul Apropiat a st\u00e2rnit dezbateri \u00een parlamentele unor state occidentale, care ar putea s\u0103 conduc\u0103 la m\u0103suri similare celei luate la Stockholm. Dac\u0103 noi nu am reu\u015fit p\u00e2n\u0103 acum s\u0103 v\u0103 convingem s\u0103 face\u0163i pace, descurca\u0163i-v\u0103 cum vre\u0163i, pare s\u0103 devin\u0103 o op\u0163iune a unora dintre alia\u0163ii Israelului. Spania, Marea Britanie \u015fi Fran\u0163a, deocamdat\u0103, au introdus \u00een parlamentele lor dezbateri care s\u0103 permit\u0103 adoptarea unei hot\u0103r\u00e2ri privind recunoa\u015fterea oficial\u0103 a statului Palestina. \u015eefa diploma\u0163iei europene, Federica Mogherini, s-a ar\u0103tat favorabil\u0103 noului curs intervenit \u00een tratarea conflictului israelo-palestinian \u015fi, se \u00een\u0163elege, nu este vorba de o preferin\u0163\u0103 politic\u0103 personal\u0103. Unii observatori consider\u0103 c\u0103 asist\u0103m la manevre care s\u0103 pun\u0103 presiune pe autorit\u0103\u0163ile israeliene. Viitorul ar putea s\u0103 ne arate c\u0103 suntem \u00een fa\u0163a unui proiect mai ambi\u0163ios, cel al dep\u0103\u015firii automatismului de aliniere a alia\u0163ilor de partea Israelului. \u00cen parlamentul francez, ministrul de externe Laurent Fabius a avansat ideea introducerii \u00een Adunarea general\u0103 a ONU a unui proiect de rezolu\u0163ie care s\u0103 consacre recunoa\u015fterea statului palestinienilor. \u00cen Palestina vor coexista astfel dou\u0103 entit\u0103\u0163i statale, a\u015fa cum s-a stabilit \u00een rezolu\u0163ia ONU din 1967. Premierul Netanyahu consider\u0103 c\u0103 o evolu\u0163ie \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie trebuie \u00eempiedicat\u0103. Cum p\u00e2n\u0103 acum statul palestinienilor este recunoscut de peste 130 de \u0163\u0103ri membre ale ONU, aprobarea proiectului preconizat de diploma\u0163ia francez\u0103 nu ar mai avea dec\u00e2t un obstacol, Consiliul de Securitate. Chiar dac\u0103 pre\u015fedintele Barack Obama critic\u0103 politica de colonizare \u00een teritoriile palestinienilor, nimeni nu se \u00eendoie\u015fte c\u0103 Washingtonul nu va folosi dreptul de veto pentru blocarea unei eventuale rezolu\u0163ii, a\u015fa cum se vorbe\u015fte la Paris. A\u015fa \u00eenc\u00e2t, p\u00e2n\u0103 la victorie este cale lung\u0103.
\nDeschiderea dosarului recunoa\u015fterii statului palestinian de c\u0103tre Stockholm a provocat reac\u0163ii dure la Tel Aviv. Ministrul de Externe israelian Lieberman a dat un interviu ziarului Ha\u2019Aretz \u00een care a ironizat ini\u0163iativa diploma\u0163iei suedeze: \u201eGuvernul suedez trebuie s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 rela\u0163iile din Orientul Mijlociu sunt cu mult mai complicate dec\u00e2t montarea mobilei de Ikea\u201c. Ca s\u0103 aud\u0103 toat\u0103 lumea, ministrul suedez de externe, Margot Wallstr\u00f6m, i-a r\u0103spuns prin canalul de televiziune american CNN. \u201eI-a\u015f trimite cu pl\u0103cere (lui Lieberman, n.n.) un kit Ikea; va vedea c\u0103 pentru montarea (unui obiect) \u00eei trebuie un partener, chiar o cooperare cu cineva, precum \u015fi un bun manual. Noi dispunem de toate instrumentele utile.\u201c
\nPerseveren\u0163a \u00een e\u015fec
\nNegocierile israelo-palestiniene sufer\u0103 de sindromul e\u015fecului. Tehnicile pentru blocarea acestora sunt variate, unele pline de fantezie. \u00cen primul r\u00e2nd, taberele recurg la un criteriu care poate \u00eempiedica oric\u00e2nd ajungerea la un acord, cel al dreptului asupra p\u0103m\u00e2ntului: ceea ce este al meu este al meu, ceea ce este al t\u0103u este de discutat. O obsedant\u0103 \u00eentoarcere \u00een mitologia biblic\u0103 la mitul lui Cain \u015fi Abel. Apoi, teritoriile cucerite prin r\u0103zboiul din 1967 sunt \u201eteritorii contestate\u201c \u015fi orice drept al palestinienilor devine negociabil, scria un bun cunosc\u0103tor al dedesubturilor conflictului din Orientul Apropiat. \u015eirul \u00eent\u00e2lnirilor la masa tratativelor directe este lung, avansul este nul, ca \u015fi rezultatele. Nu exist\u0103 probleme \u00een disput\u0103 care s\u0103 nu fi intrat \u00een negocieri: Ierusalimul de Est, colonizarea, securitatea teritoriului israelian, refugia\u0163ii, accesul la resursele de ap\u0103 etc. Palestinienii au f\u0103cut concesii, unele foarte importante: acceptarea demilitariz\u0103rii viitorului stat palestinian, prezen\u0163a militar\u0103 a Israelului de-a lungul Iordanului \u015fi \u00eenlocuirea acesteia, dup\u0103 cinci ani, cu trupe americane, trecerea coloniilor din Ierusalim sub suveranitatea israelian\u0103, integrarea a 80% din coloniile din Cisiordania \u00een Israel, schimbul de teritorii \u015fi chiar condi\u0163ionarea \u00eentoarcerii refugia\u0163ilor de acordul Tel-Avivului. C\u00e2nd palestinienii au acceptat s\u0103 recunoasc\u0103 statul Israel, li s-a cerut \u00een plus s\u0103 recunoasc\u0103 \u015fi \u201ecaracterul evreu\u201c al acestuia; concesiile reclamate ca necesare au fost socotite, \u00een final, insuficiente. A fost preferat e\u015fecul. Dreptul \u201epoporului evreu\u201c la Eretz Israel (p\u0103m\u00e2ntul Israelului) va fi ap\u0103rat \u00een continuare cu mitraliera la br\u00e2u. Fundamentali\u015ftii palestinieni din Hamas vor continua s\u0103 lanseze rachete iar \u00een F\u00e2\u015fia Gaza \u015fi \u00een Cisiordania b\u0103t\u0103ile dintre adolescen\u0163ii palestinieni \u015fi solda\u0163ii evrei, primii folosind pietre din caldar\u00e2m, ceilal\u0163i gloan\u0163e de cauciuc, vor izbucni \u015fi \u00een viitor, nu neap\u0103rat din senin.
\nSufletul bun al culturii \u015fi pledoaria Papei Francisc pentru respectul demnit\u0103\u0163ii fiin\u0163ei umane ar putea, c\u00e2ndva, s\u0103 aduc\u0103 \u015fi aici pacea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen c\u0103l\u0103toriile de la sf\u00e2r\u015fitul lui noiembrie, una la Strasbourg \u015fi Bruxelles, alta la Ankara \u015fi Istanbul, Papa Francisc a invitat la o reflec\u0163ie \u00eennoit\u0103 asupra fiin\u0163ei umane. Temele predilecte dezvoltate de Suveranul Pontif au fost: demnitatea omului, toleran\u0163a, dialogul inter-religios \u015fi cultura. C\u00e2te ceva despre fiecare. Este nevoie de un alt \u00eenceput \u201eA… Cite\u0219te mai mult »Sufletul bun al culturii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4,13015,13014,8719,13013],"class_list":["post-21517","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial","tag-enciclica-pacem-in-terra","tag-fundamentalismul-islamic","tag-papa-francisc","tag-rezolutia-onu-din-1967"],"views":1813,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21517","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21517"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21517\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21517"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21517"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21517"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}